Bucuriile anilor ’80

Publicat în Dilema Veche nr. 671 din 29 decembrie 2016
Bucuriile anilor ’80 jpeg

Lista de invitaţi, Revelion de liceeni, de „tineret“, de „oameni ai muncii“. Ghirlande, stele, lampioane, fanioane colorate. Pelicanol şi lipici cu gust dulceag, îl mîncam cu linguriţa atunci cînd eram mici, spre disperarea părinţilor. Pregătire cartonaşe cu meniuri. Verificare televizor alb-negru: în rezervă celebra lampă PL 500 (final baleiaj orizontal) şi dioda PY 88, greu de găsit în acea perioadă specială din an. Visam noaptea că televizorul meu Sirius alb-negru „vede“ în culori, scrie cineva pe un forum de nostalgici ca mine. Veséla, faţa de masă, tacîmurile trebuiau să arate impecabil. Nu uita de bradul „nins“ cu parafină! Efect spectaculos şi periculos, realizat cu ajutorul unei pompe de pulverizat insecticide. Bomboanele de brad de altădată, cu un gust imposibil, ceva între rumeguş de foioase şi praf de termite prăjite în ciocolată. Decoraţiile speciale, de un kitsch absolut, de care mi-e tare dor acum, cînd scriu aceste rînduri: uriaşe pahare de şampanie tip „Fondul Plastic“ umplute cu globuri şi mărgele colorate de sticlă. Buchete de frunze de iederă sau merişor. Nuci aurite pe bază de staniol şi ramuri de brad. Gutui servind ca suport de lumînare. În fine, „efektul“ cel mai cel, buchete de ţurţuri de sticlă transparentă, suspendate cu nailon de pescuit din tavan. Ţigările Kent aşezate vrac într-o cutie legată delicat cu o fundă roşie: supremul gest de atenţie şi generozitate faţă de fumători, în epocă. Eu nu fumez de obicei, dar iau şi eu una, să o am la cafea! Meniul. Ah, meniul, cîte ore de aşteptare, cîtă muncă, suspine, dar şi satisfacţii… Din noaptea papilelor gustative revine acum amintirea măslinelor umplute cu cremă de unt şi sardele. Oricum, găseam atît de mult peşte oceanic! Pateuri cu brînză de vaci „dietetică“. Pasiunea (moda) timpului de a tăia pîinea în romb, semicerc, stea, pătrat. O întreagă geometrie. Masa zisă „principală“, ca şi cum am fi vrut să compensăm penuria de peste an. Prea multe ar fi de spus aici. Amintesc doar de un curcan la cuptor umplut cu sărmăluţe în frunză de viţă, devorat într un sfert de oră de o hoardă de liceeni tineri şi excitaţi, la un Revelion de la sfîrşitul anilor 1980. Pasărea a fost adusă pe masă întreagă, aşezată pe un platou uriaş, înconjurată de felii de ouă răscoapte şi linguri de smîntînă groasă, de care „făcuse rost“, expresie consacrată în epocă, tatăl unei colege, inginer agronom. Dans, muzică disco, magnetofon Khastan, greu cît o maşină de spălat din zilele noastre. Stroboscop – căci totul are un scop: distracţie, dar cu măsură. Atenţie, să nu deranjaţi vecinii, unii dintre ei lucrează mîine în schimbul unu! Elemente de bază pentru decoraţiuni fabricate manual: hîrtie colorată, creponată, stofă matlasată. Răcoritoare pentru dansatori, cum ar fi celebra „socată“ sau sirop de trandafiri cu sifon rece. Chiar şi jocuri de societate: de la „orbul şi bastonul“ (nu vă explic, căutaţi pe Google, dar nu veţi găsi mare lucru, poate e mai bine aşa) la Scrabble, care începuse să se răspîndească fulgerător în epocă. Programul TV de Revelion. Pentru mine, indisolubil şi definitiv legat de treimea sfîntă Toma Caragiu – Dem. Rădulescu – Marin Moraru… poate şi Stela şi Mitică, Popescu amîndoi. Dar mai ales mirosul de praf şi cablaj electric supraîncălzit care ieşea din tuburile catodice ale bătrînelor noastre teveuri, neobişnuite să funcţioneze un timp atît de îndelungat. Înainte de ceasornicul de la miezul nopţii, la ora 11,30 se auzea mugetul negru de fiară ucisă, al sirenei de la uzina de utilaj greu Progresul. Brăila. Se lucra la „foc continuu“, la propriu şi la figurat. O ascultam înfiorat, după ce înceta simţeam că parcă mai am de trăit încă o jumătate de oră într-o piele veche, ca un şarpe. Prevestea viitorul sirena aceea. Acum, îmi lipseşte zgomotul ei. Dar la urma urmei, la ce bună atîta nostalgie? Este Revelionul, iar orice formă de exces, y compris cel memorial, are în el ascuns un principiu regenerator. Doar că Timpul nostru, al celor crescuţi în două lumi, a îngheţat. 

Mirel Bănică este cercetător științific în domeniul antropologiei religioase și gazetar în timpul liber.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Huiduieli la concertul Coldplay de pe Arena Naţională. Un manelist a cântat in mijlocul concertului. „Mi s-a dus tot cheful” | VIDEO
O apariţie pe cât de neaşteptată, pe atât de neplăcută în timpul concertului trupei britanice de rock Coldplay la primul concert susţinut în România în cadrul turneului „Music of the spheres”.
image
Cine e Babasha și ce spune după momentul de la concertul Coldplay: „Străinii ne apreciază, doar românii nu ne apreciază” VIDEO
Babasha, pe numele său real Vlad Babașa, este originar din Bacău și la ora actuală este foarte popular pe mai multe platforme de streaming audio. Acesta a stârnit controverse după ce a cântat la mult așteptaul concert Coldplay în România, în fața a 50.000 de spectatori.
image
Mărturiile recruților ruși luați prizonieri de război de către ucraineni: „Cu banii ăștia aș trăi regește în Somalia”
Recruți din țări africane și din Asia de Sud care au fost luați prizonieri de război de trupele ucrainene au oferit mărturii despre cum au ajuns să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării, relatează portalul RBC Ucraina.

HIstoria.ro

image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.
image
De ce au ajuns sovieticii primii la Berlin?
Pe 16 decembrie 1944, în condiții meteo nefavorabile, Wehrmachtul a declanșat o masivă contraofensivă împotriva trupelor americane dispuse în zona Ardenilor din Franța, Belgia și Luxemburg.