Bucuriile anilor ’80

Publicat în Dilema Veche nr. 671 din 29 decembrie 2016
Bucuriile anilor ’80 jpeg

Lista de invitaţi, Revelion de liceeni, de „tineret“, de „oameni ai muncii“. Ghirlande, stele, lampioane, fanioane colorate. Pelicanol şi lipici cu gust dulceag, îl mîncam cu linguriţa atunci cînd eram mici, spre disperarea părinţilor. Pregătire cartonaşe cu meniuri. Verificare televizor alb-negru: în rezervă celebra lampă PL 500 (final baleiaj orizontal) şi dioda PY 88, greu de găsit în acea perioadă specială din an. Visam noaptea că televizorul meu Sirius alb-negru „vede“ în culori, scrie cineva pe un forum de nostalgici ca mine. Veséla, faţa de masă, tacîmurile trebuiau să arate impecabil. Nu uita de bradul „nins“ cu parafină! Efect spectaculos şi periculos, realizat cu ajutorul unei pompe de pulverizat insecticide. Bomboanele de brad de altădată, cu un gust imposibil, ceva între rumeguş de foioase şi praf de termite prăjite în ciocolată. Decoraţiile speciale, de un kitsch absolut, de care mi-e tare dor acum, cînd scriu aceste rînduri: uriaşe pahare de şampanie tip „Fondul Plastic“ umplute cu globuri şi mărgele colorate de sticlă. Buchete de frunze de iederă sau merişor. Nuci aurite pe bază de staniol şi ramuri de brad. Gutui servind ca suport de lumînare. În fine, „efektul“ cel mai cel, buchete de ţurţuri de sticlă transparentă, suspendate cu nailon de pescuit din tavan. Ţigările Kent aşezate vrac într-o cutie legată delicat cu o fundă roşie: supremul gest de atenţie şi generozitate faţă de fumători, în epocă. Eu nu fumez de obicei, dar iau şi eu una, să o am la cafea! Meniul. Ah, meniul, cîte ore de aşteptare, cîtă muncă, suspine, dar şi satisfacţii… Din noaptea papilelor gustative revine acum amintirea măslinelor umplute cu cremă de unt şi sardele. Oricum, găseam atît de mult peşte oceanic! Pateuri cu brînză de vaci „dietetică“. Pasiunea (moda) timpului de a tăia pîinea în romb, semicerc, stea, pătrat. O întreagă geometrie. Masa zisă „principală“, ca şi cum am fi vrut să compensăm penuria de peste an. Prea multe ar fi de spus aici. Amintesc doar de un curcan la cuptor umplut cu sărmăluţe în frunză de viţă, devorat într un sfert de oră de o hoardă de liceeni tineri şi excitaţi, la un Revelion de la sfîrşitul anilor 1980. Pasărea a fost adusă pe masă întreagă, aşezată pe un platou uriaş, înconjurată de felii de ouă răscoapte şi linguri de smîntînă groasă, de care „făcuse rost“, expresie consacrată în epocă, tatăl unei colege, inginer agronom. Dans, muzică disco, magnetofon Khastan, greu cît o maşină de spălat din zilele noastre. Stroboscop – căci totul are un scop: distracţie, dar cu măsură. Atenţie, să nu deranjaţi vecinii, unii dintre ei lucrează mîine în schimbul unu! Elemente de bază pentru decoraţiuni fabricate manual: hîrtie colorată, creponată, stofă matlasată. Răcoritoare pentru dansatori, cum ar fi celebra „socată“ sau sirop de trandafiri cu sifon rece. Chiar şi jocuri de societate: de la „orbul şi bastonul“ (nu vă explic, căutaţi pe Google, dar nu veţi găsi mare lucru, poate e mai bine aşa) la Scrabble, care începuse să se răspîndească fulgerător în epocă. Programul TV de Revelion. Pentru mine, indisolubil şi definitiv legat de treimea sfîntă Toma Caragiu – Dem. Rădulescu – Marin Moraru… poate şi Stela şi Mitică, Popescu amîndoi. Dar mai ales mirosul de praf şi cablaj electric supraîncălzit care ieşea din tuburile catodice ale bătrînelor noastre teveuri, neobişnuite să funcţioneze un timp atît de îndelungat. Înainte de ceasornicul de la miezul nopţii, la ora 11,30 se auzea mugetul negru de fiară ucisă, al sirenei de la uzina de utilaj greu Progresul. Brăila. Se lucra la „foc continuu“, la propriu şi la figurat. O ascultam înfiorat, după ce înceta simţeam că parcă mai am de trăit încă o jumătate de oră într-o piele veche, ca un şarpe. Prevestea viitorul sirena aceea. Acum, îmi lipseşte zgomotul ei. Dar la urma urmei, la ce bună atîta nostalgie? Este Revelionul, iar orice formă de exces, y compris cel memorial, are în el ascuns un principiu regenerator. Doar că Timpul nostru, al celor crescuţi în două lumi, a îngheţat. 

Mirel Bănică este cercetător științific în domeniul antropologiei religioase și gazetar în timpul liber.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Ligia Deca  INQUAM Photos George Calin jpg
Cine este Ligia Deca, propunerea PNL pentru funcția de ministru al Educației
Biroul Politic Național al PNL s-a întâlnit astăzi, în format hibrid, pentru a vota numele viitorului ministru al Educației. Ligia Deca, consilier prezidențial, a fost alegerea liberalilor. Propunerea PNL urmează să fie prezentată coaliției și ulterior trimisă la președintele Klaus Iohannis.
WhatsApp Image 2022 10 03 at 18 16 17 jpeg
O brașoveancă face cele mai bune praline din România. Alina Lungu a fost premiată la Gala HoReCa
Alina Lungu face cele mai bune praline de ciocolată din Brașov, căutate nu numai sub Tâmpa, ci în toată țara. Toate sunt făcute manual, după rețete elaborate și îmbunătățite în cei 11 ani de activitate.
Ligia Deca, noul ministru al Educației. Ce ar trebui să facă
O felicităm pe dna Ligia Deca pentru funcția importantă pe care o va deține. Să-i acordăm prezumția de bune intenții și de reușită in misiunea grea de modernizare a Educației.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia