Botezul în tradiții rome

Publicat în Dilema Veche nr. 375 din 21-27 aprilie 2011
Botezul în tradiții rome jpeg

- interviu cu Mihaela ZĂTREANU, director general al Centrului Național de Cultură a Romilor -

Care sînt tradiţiile rome de botez şi cîte dintre ele se mai păstrează? 

Încă de la început, trebuie spus că toate tradiţiile despre care vom vorbi se mai păstrează doar în comunităţile tradiţionale de romi (cei care încă mai folosesc portul tradiţional şi care în familie vorbesc predominant limba lor maternă, limba romani).  

Botezul reprezintă un prim pas foarte important din viaţa nou-născutului, indiferent de etnia din care face parte. În ceea ce îi priveşte pe copiii romi, pentru ei botezul este momentul în care devin membrii cu drepturi depline ai comunităţii în care s-au născut şi, începînd de aici, fiecare acţiune a lor poate avea efecte asupra tuturor rudelor sale. Toată familia, dar şi alţi apropiaţi din comunitate participă la botez, care e de două tipuri. Cel creştinesc, care are loc în biserică – indiferent din ce cult fac parte rudele copilului – catolic, ortodox sau protestant – şi cel tradiţional rom, denumit „romano bolimos“, în care nici nu poate fi vorba de preot, ba chiar pronunţarea numelui acestuia este considerată aducătoare de neşansă.  În cazul botezului creştinesc, evenimentul este înţeles ca un act magic de purificare, apa sfîntă – agheasma, fiind luată din biserică de femeile care mai tîrziu îşi vor stropi casele şi rudele pentru a le proteja de impuritate.  Botezul romano înseamnă purificare şi oferirea unei valori. Acesta este botezul de pămînt – „o bolimos e phuvaqo“ –, prin care, în vremurile nomade, copilul era aşezat la o răspîntie de drumuri – spaţiu considerat magic –, pe pămînt, şi i se presăra pe creştet puţin pămînt, rostindu-se urări de bine şi noroc, pentru a i se induce calităţi precum frumuseţea, bogăţia şi cinstea. Alt tip de botez romano este botezul de foc, în cadrul căruia copilul este trecut de trei ori peste foc din braţele tatălui în braţele naşului şi invers, în acelaşi scop purificator şi de aducere a binelui în viaţa copilului, focul fiind un element de purificare şi protecţie. 

Foarte importantă este şi alegerea naşilor, care de obicei sînt membrii importanţi ai familiei. După botez, naşii vor avea un loc important în viaţa copilului, fiind consideraţi părinţi spirituali. De aceea, ei îl vor ajuta ori de cîte ori va avea nevoie, în toate momentele dificile din viaţa lui, însă îi vor fi alături şi în zilele de bucurie – cum ar fi zilele de naştere, ziua în care se căsătoreşte, ziua în care devine părinte etc.  

Dintre ritualurile pe care romii le îndeplinesc cu ocazia botezului, amintim cîteva: nou-născutului i se pune baier (obiect de pază) – o punguţă de cîrpă roşie cu un ban de argint, un fir de busuioc şi o bucăţică de zahăr, legată la gît; sub pernă i se aşază un cuţit sau un foarfece, să-l apere de duhurile rele ale nopţii; i se fac descîntece de deochi; în jurul încheieturii mîinii stîngi, din dreptul inimii, nou-născutului i se leagă aţă roşie, cu rol de protecţie, de care este prins un ghioc sau o scoică, simboluri ale fertilităţii şi ale norocului.  

Cum sînt, în general, alese numele copiilor (în trecut, dar şi în prezent) – pe ce criterii: tradiţii de familie, credinţe sau mode culturale? 

Şi în trecut,  dar şi în prezent, numele copiilor romi se aleg pe criteriul credinţei şi cel al continuităţii. Inevitabil, chiar dacă naşul îşi doreşte ca nou-născutul să poarte fie numele său, al soţiei ori al vreunuia dintre copiii săi, pruncul ce urmeză a fi botezat trebuie să aibă, cel puţin în acte, un nume sfînt, de genul Andrei, Vasile, Constantin, Florin, Petre etc. De asemenea, sînt dese cazurile în care, atunci cînd creşte, copilului fie i se atribuie de către prieteni o poreclă, fie îşi însuşeşte el una şi, de cele mai multe ori, acestea sînt inspirate din filmele văzute, din poveştile ascultate ori pur şi simplu din calităţile asemănătoare cu anumite personaje din anturajul lor.  

Cum explicaţi suprarealismul unor nume – acel suprarealism de care s-a făcut cîndva atîta caz – care trimiteau la obiecte concrete? Este un mit sau este şi un sîmbure de adevăr? 

De cele mai multe ori, suprarealismul despre care vorbiţi nu se referă la numele copiilor, ci la poreclele despre care aminteam. Aşa se întîmplă ca în comunităţile tradiţionale să auzi strigat un nume mai ciudat, cum ar fi „Trandafir“, „Bruce Lee“, „Napoleon“ etc. Desigur, au fost şi cazuri în care aceste porecle au apărut şi în actele de identitate ale anumitor romi, însă aceste evenimente izolate se datorează nivelului slab de educaţie atît al părinţilor, cît şi al naşilor de botez ai copilului.  

Există nume „neacceptate“ în comunităţile tradiţionale rome? 

Din cîte ştiu eu, nu există nume care să nu fie acceptate de ceilalţi membrii ai comunităţii. Oricum, alegerea numelui pe care copilul îl va purta este în exclusivitate a familiei şi a naşilor acestuia. Prin urmare, nu cred că ar putea cineva – nici măcar liderul vreunei comunităţi tradiţionale – să interzică unor părinţi să-şi numescă pruncul într-un fel sau altul.

a consemnat Stela Giurgeanu

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.