Bombele nu aduc o bună societate

Andrei ȚĂRNEA
Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Bombele nu aduc o bună societate jpeg

S-a încercat. Niciodată mijloacele militare nu au putut impune singure o societate democratică. Epopeea din Irak, dar şi a celui mai lung război din istoria SUA – cel din Afganistan – o dovedesc cu prisosinţă. Odyssey Dawn e un nume frumos pentru o necesară, dar gravă opţiune în Libia. Nu ştim dacă alegerea sa face trimitere la mitologia mediteraneeană sau la natura inevitabil înşelătoare şi de durată a angajamentului occidental în regiune. Indiferent cît de mult sau puţin vor dura aceste operaţiuni militare, şi ce rezultat vor avea, acest moment este consecinţa unui fenomen mai vast şi va fi urmat de o succesiune de evenimente care necesită răspunsuri. Există întrebări fundamentale: Cine este şi cum va arăta noua elită arabă? Care este modelul de urmat pentru societăţile eliberate de sub dictatură şi regimuri autoritare? Cît de grav şi de iminent este riscul fundamentalismului şi cum poate să fie efectiv combătut? În primul rînd, ele sînt întrebări pentru societăţile arabe din Africa de Nord şi Orientul Apropiat extins. Dar răspunsurile presupun şi opţiuni şi poziţionări dinspre lumea occidentală.

Libia este parte dintr-un proces de transformare fundamentală care a cuprins ca un incendiu lumea arabă şi musulmană. Acest vînt al schimbării a cuprins, în grade diferite, multe dintre ţările musulmane, din Tunisia şi pînă la graniţa Chinei. Nu am prevăzut aceste schimbări şi ele au venit dintr-o parte a societăţilor arabe şi musulmane de la care puţini se aşteptau. Multe presupoziţii se dovedesc astăzi profund eronate. Efectul cumulativ al tehnologiei, al comunicaţiilor şi educaţiei, cuplat cu forţa demografiei creează un seism politic regional care va avea efecte globale. Puşi în faţa acestor realităţi, trebuie să gestionăm procesul şi implicaţiile sale pentru Europa şi lumea occidentală. Nu se mai pune problema alegerii. Ea a fost făcută de succesul străzii şi al noilor elite arabe. Acestea nu sînt, în această etapă, contaminate masiv de fenomenul islamismului fundamentalist. Dar sînt la fel de vulnerabile pe cît este parfumul democratic cu iz de iasomie la fumul exploziilor.  Pînă în acest moment, toate forţele implicate în operaţiunile militare destinate să susţină rezoluţia 1973 a Consiliului de Securitate ONU privind Libia sînt occidentale. Sînt semne, deocamdată ne-substanţiate, că state arabe ar putea să se alăture. Este semnificativ pentru ca întregul efort de apărare a unui set fundamental de principii şi valori universale să fie credibil şi eficient. Dacă numai occidentalii sînt aliniaţi într-un asemenea exerciţiu, sau dacă natura implicit riscantă a unei operaţiuni militare aduce victime civile, opinia publică occidentală şi strada arabă vor întoarce rapid foaia. Lucrurile se complică şi mai tare dacă în ecuaţie se introduce decizia Arabiei Saudite şi a Emiratelor Unite de a trimite forţe în Bahrein.  

Răspunsurile Vestului la această schimbare trebuie atent calibrate. Nu va fi uşor pentru că asistăm la un nou tip de tranziţie lipsită de instrumente puternice de persuasiune şi influenţă, cum a fost modelul democraţiilor occidentale şi al integrării europene pentru spaţiul ex-comunist. Prinse între provocările unor conflicte ideologice, religioase, comunitare şi adesea cadoul otrăvit al resurselor petroliere, aceste societăţi îşi caută drumul. Aşa cum se vede deja în Tunisia, Egipt, Libia, Siria, Bahrein sau Yemen, fenomenul este în plină evoluţie şi extrem de divers. Ţările occidentale sînt dublu incapacitate de istoria lor colonială şi de atitudinea cel puţin dubioasă faţă de oameni puternici şi regimuri autocratice în regiune. Sacrificarea valorilor şi dublul standard în tratamentul acestora şi al abuzurilor şi limitărilor libertăţilor fundamentale în regiune, în funcţie de prezenţa resurselor energetice sau a unor interese securitare locale, are un preţ semnificativ măsurat în gradul de credibilitate. De aceea, dacă fenomenul de schimbare are o profundă valoare democratică, pentru a reuşi pe termen lung, acesta trebuie activ şi energic susţinut de parteneri credibili. Nimeni nu e mai bine poziţionat pentru a oferi acest sprijin decît societatea civilă din lumea occidentală. Spre deosebire de guverne, nu este văzută critic de lumea arabă. Din contră, organizaţii ca Amnesty International sau Carnegie Endowment au fost între cele care au criticat constant abuzuri în ţări cu care statele occidentale aveau relaţii privilegiate. Instituţiile civice au credibilitate, expertiză şi vocaţie în facilitarea tranziţiei. Ele nu pot să suplinească rolul guvernelor şi al instituţiilor financiare. Pot, în schimb, să creeze punţi, să stabilească dialog şi să transfere experienţe valoroase sau chiar critice pentru perioada care urmează. Există o excelentă oportunitate pentru solidaritatea, dar şi expertiza în gestiunea şi accelerarea tranziţiei a unor instituţii ca OSI, Carnegie, NDI şi NRI, Westminster Foundation, Project on Middle East Democracy, World Movement for Democracy etc. Toate acestea au avut un rol important în facilitarea tranziţiei politice şi civice în Europa de Est. 

Diferenţa importantă este că în ţările arabe nu e clar care este modelul spre care se îndreaptă. Puteri emergente pot să dea modele economice şi politice, dar nu toate sînt în mod automat democratice sau de natură să ofere o promisiune de libertate reală societăţilor arabe. Altele au interese economice şi sînt interesate să umple golul potenţial. Tocmai de aceea Turcia, o ţară simultan musulmană şi democratică, poate şi trebuie să joace un rol important. La fel, relaţia dintre UE şi Turcia are rolul unei hărţi de turnesol. Organizaţii neguvernamentale turceşti sau internaţionale – dar lucrînd prin Turcia – pot să fie exact instrumentul care să facă diferenţa în această luptă pentru inimi şi minţi în lumea arabă şi musulmană. Reţeaua institutelor Aspen, din care face parte şi Aspen România, are o serie de programe (Aspen Liberty Fellowship, Aspen Middle East Leadership Initiative, Iniţiativa pentru Palestina) care îşi propun tocmai să faciliteze dialogul între comunităţi, mediul de afaceri, societatea civilă. Aspen România va contribui la acest efort şi are nevoie de parteneri din societatea civilă românească românească şi europeană cu experienţă în proiectele de transformare democratică.  

În Libia, în primă instanţă, procesul în curs are legătură cu apărarea vieţii cetăţenilor ameninţaţi de un regim dictatorial. Cînd represiunea devine crimă şi instrumentele ei devin militare, argumentele suveranităţii nu funcţionează. Pe de altă parte, întreaga miză a operaţiunilor depăşeşte doar acest obiectiv punctual. Imaginile transmise de media sînt în acest sens înşelătoare. Lupta aceasta nu va fi cîştigată cu avioane de luptă, bombe şi rachete.  

Este foarte probabil ca următorul val în acest proces de durată să fie marcat nu de avioane de luptă, ci de organizaţii neguvernamentale. Acest lucru va fi posibil pentru că ele sînt deja prezente în regiune, lucrînd împreună şi alături de elita arabă emergentă, competentă şi dornică de succes.

Andrei Ţărnea este director executiv al Institutului Aspen România.

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.