Bolnavi de Europa. Și, posibil, suspecți

Publicat în Dilema Veche nr. 991 din 6 aprilie – 12 aprilie 2023
image

Uneori, gesturi simple pot trăda simțiri profunde. Într-un banal schimb de mesaje de pe rețelele sociale, liderul extremei drepte a caracterizat europenismul drept „boală”. 

Simplă scăpare? O glumă proastă? Bravadă? Sau un semnal sumbru cu privire la ceea ce s-ar putea întîmpla în cazul accederii la putere? 

Venită din partea unui politician radical, aflat în creștere de cotă, potrivit sondajelor de opinie, remarca poate fi prevestitoare de rele.

Dacă europenismul este o boală, ce-ar face ei pentru a o eradica din societate? Vor fi „bolnavii” puși în carantină, ca o răzbunare perfidă pentru restricțiile sanitare din timpul pandemiei? Va fi ea, boala europeană, pusă la index, prin blocarea ascensiunii sociale și profesionale a celor cu suspiciune de „europenism”? Va deveni ea o „boală rușinoasă”, iar cei infectați vor fi plimbați în cuști, prin piețe și tîrguri, spre distracția gloatei? Sau soluția va fi stîrpirea răului de la rădăcină, prin instaurarea unui sistem de educație dogmatic, xenofob, protocronist, mistic? 

Este, oare, prea mult să ne gîndim la toate acestea plecînd doar de la o remarcă nătîngă a unui politician care – iertare! – pînă acum nu ne-a oferit vreo pildă lămuritoare cu privire la mobilierul dumisale intelectual? 

În timpuri normale ar fi, desigur, o exagerare sau, mai mult, pierdere de vreme. Problema este că zicerea se adaugă unui întreg șir de semne îngrijorătoare care, toate adunate, ne pot duce într-o direcție urîtă.

Un semn rău este îndepărtarea românilor de Europa, cuprinși de un fel de euro-bosumflare 

Multora nimic nu le mai place. Ne ia copiii Europa, să ni-i facă homosexuali. Bunicile fac naveta de la est la vest, să aibă grijă de nepoți. Acolo, se bucură de confortul vieții occidentale, asigurat de fii și fiice prin muncă grea. 

Nepoțeii sînt OK, dar, odată ajunși acasă, bunicii cad iarăși în depresie: Europa vrea să ne fure copiii să-i facă homosexuali. Mai vrea Europa să ne oblige să mîncăm indigesta făină de greieri. Se zice că ne-a interzis și încălzirea cu lemne din 2023 – prețul lemnelor de foc tocmai a fost plafonat de Guvernul de la București, dar asta nu mai contează. Europa ne-a interzis și Crăciunul. 

Dar poate cea mai grozavă dintre toate este ideea că Europa ne-a destrămat familiile, că ea, perfida, i-a smuls pe fii de lîngă părinți și i-a îndepărtat pe nepoți de bunici. Și, deodată, libera circulație încetează să mai fie oportunitatea prin care milioane de familii au scăpat de sărăcie și primele toalete cu apă curentă au putut apărea în satele românești, după două mii de ani. 

În cea mai prosperă decadă a istoriei României, cînd țara s-a apropiat ca niciodată de nivelul mediu de dezvoltare al UE (circa 70%, spun statisticile europene), românii sînt enervați, gata să întoarcă spatele Europei și să trîntească ușa ca o Didină lovită în amoarea proprie.

Tradusă în cifre, această euro-bosumflare românească se traduce cam așa: doar 46% din români mai cred azi că apartenența la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de 62% media europeană. Sînt rezultatele ultimei ediții a eurobarometrului realizat de Parlamentul European.

Mai îngrijorătoare este tendința 

Potrivit sondajului, în 2015 numărul românilor care spuneau că apartenența la UE este un lucru bun era mult mai mare, comparat cu media UE: 68% față de 54%.

Sprijinul europenilor față de Uniune a crescut în ultimii ani, la aceasta contribuind cîteva succese notabile ale Uniunii Europene în ultimii ani. A făcut față cu succes Brexit-ului, europenii dovedindu-se uniți în negocierea acordului de divorț. Și asta, în așa măsură încît europenii aflați pe teritoriul britanic au putut primi dreptul de ședere în continuare – puțini români înțeleg asta, dar faptul că ei au putut continua să lucreze și să locuiască în Marea Britanie se datorează apartenenței lor la UE. Au mai fost achizițiile comune de vaccinuri în timpul pandemiei, planul de dezvoltare post-COVID, Next Generation EU sau solidaritatea pentru Ucraina. Toate acestea au arătat că, uniți, europenii sînt o forță.

Un sondaj realizat în mai multe țări pentru European Council on Foreign Relations (ECFR) și publicat la mijlocul luni martie arată că opiniile europenilor sînt tot mai convergente în privința Ucrainei. 

Sprijinul lor pentru Ucraina rămîne unul crescut și ei sînt, în general, de acord că Rusia a devenit acum adversarul sau rivalul Europei. 

Românii, însă, se îndepărtează tot mai mult de această tendință și își fortifică ucraino-scepticismul. Dacă, în general, 66% din respondenți văd Rusia ca pe un adversar sau ca pe un rivaldoar 32% din români împărtășesc această părere. Și tot printre români sînt și cei mai mulți fără vreo opinie referitoare la Rusia: 37%, față de 20% media europeană.

De asemenea, dintre europeni, românii sînt mai înclinați să susțină o încheiere rapidă a războiului, fie și cu cedarea unor teritorii de către Ucraina – 37%, față de 22% care cred că ucrainenii trebuie să-și recupereze teritoriile.

Cu alte cuvinte, în timp ce europenii au înțeles, de la declanșarea războiului, că Rusia este inamicul principal și Ucraina trebuie să-și recupereze teritoriile, românii sînt tot mai înclinați să cedeze pretențiilor Kremlinului.

De ce se întîmplă toate acestea? 

Putem vorbi despre succesul tot mai evident al propagandei ruse, rostogolită fără rușine pe site-uri și emisiuni de televiziune. Posturi TV care promovează astfel de narative, precum RTV sau Realitatea Plus, se bucură de prezența în studiouri a unor politicieni din coaliția de guvernare, care astfel nu fac altceva decît să le legitimeze discursul.

Mai rău, în loc să combată narativele rusești și să-și afirme propriile convingeri europene, politicieni din coaliția de guvernare preiau tot mai des discursul extremei drepte – cum a fost cazul scandalului Bîstroe. Sau blamarea Comisiei Europene pentru nivelurile reduse ale despăgubirilor pentru fermierii români afectați de importurile de cereale din Ucraina. În realitate, vina aparține Ministerului Agriculturii din România, care nu a fost în stare să ofere Comisiei date concludente. Nu mai vorbim de tărăboiul populist de după ratarea admiterii în Spațiul Schengen, în decembrie 2022.

Se vorbește pe culoarele coaliției guvernamentale că strategia pentru anul 2024 ar consta în folosirea ascensiunii extremei drepte și prezentarea acesteia drept o sperietoare. Cîștigă extrema dreaptă alegerile europarlamentare? 

Foarte bine! De frică, oamenii vor veni încolonați să aleagă coaliția PSD-PNL la locale, parlamentare și prezidențiale. Este un joc periculos cu focul, în care România poate să se ardă rău.

Și în urma căruia boala noastră cea europeană se va trezi cu vindecătorii de care nu are nevoie. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Foto: flickr

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.