Bărbatul, azi

Publicat în Dilema Veche nr. 636 din 28 aprilie - 4 mai 2016
Bărbatul, azi jpeg

Ce mai înseamnă să fii bărbat azi? Dar ce însemna acest lucru ieri? Ce s-a schimbat, ce a rămas? Ce înseamnă deci, în genere, să fii bărbat? Cred că ce defineşte cumva masculinitatea noastră este forţa bărbatului, căci dacă le atrage ceva pe femei la noi aceasta este puterea: puterea fizică, puterea mentală, puterea financiară, puterea politică, puterea intelectuală… etc. Bineînţeles că şi femeile sînt puternice acum în toate aceste moduri, dar acest lucru nu le împiedică să fie atrase, în continuare, de putere în funcţie de propriile lor preferinţe şi sisteme de valori. Pe de altă parte, bărbatul nu se defineşte, cred, atît în raport cu femeia, căci în definitiv cu toţii sîntem şi rămînem, de fapt, un amalgam de feminitate şi masculinitate, cît în primul rînd cu băieţelul din care a evoluat, după cum şi femeia se raportează în primul rînd la fetiţa care a fost şi poate este încă.

Schimbarea ultimului veac este dată cred de independenţa femeii faţă de bărbat în a-şi construi viaţa şi familia. Cred că înainte, cînd fetiţa începea să se transforme în femeie, se gîndea în primul rînd cum să se mărite cu un bărbat puternic, care să-i ofere un anumit statut, confort şi protecţie. Astăzi nu mai există această dependenţă socială, şi atunci bărbatul a retrogradat, poate de pe primul loc din ierarhia interesului femeii, pe un loc mult inferior, după copii, familia soţiei, animalele de companie, prietenele ei… etc. Bineînţeles că acest lucru îl bulversează uneori, după cum poate tot bulversantă este şi trecerea de la căldura infinită şi necondiţionată de care are parte băieţelul mamei la căldura sporadică şi condiţionată cu care trebuie să se obișnuiască în calitate de bărbat al unei femei. La fel cred că şi fetiţele sînt bulversate să vadă că  iubirea şi protecţia tatălui sînt greu de găsit la un alt reprezentant al acestei specii ciudate numită „bărbat“, cu care trebuie să coexiste, ba chiar să-şi împartă patul. Procesul de maturizare cred că înseamnă exact trecerea de la acest univers plin de iubire şi înţelegere necondiţionată la o lume în care căldura se obţine alt­fel şi mult mai sporadic. În toată această transformare, ceea ce se descoperă e poate o mare singurătate, faptul că, de fapt, nu sîntem toată viaţa acceptaţi, iubiţi şi îngrijiţi în mod necondiţionat.

Lumea bărbaţilor este, cred, mult mai rigidă şi mai simplă decît lumea femeilor. Ne bulversează zorzoanele, lipsa de punctualitate şi nu înţelegem defel cum se pot face mai multe lucruri deodată. Puneţi un bărbat să gătească, să aibă grijă de cel mic, să vorbească la telefon şi eventual să mai și urmărească o telenovelă. Tare m-aş teme, în acest caz, pentru integritatea copilului şi chiar a întregii case ce poate lua foc, de la oalele uitate… Psihologii evoluţionişti ne spun că aceste diferenţe sînt normale şi că ele se bazează pe sutele de mii de ani de evoluţie în care bărbatul s-a conturat eminamente ca vînător, şi atunci e normal să nu putem distinge atîtea nuanţe ca o femeie, căci chiar nu contează dacă antilopa este bej închis sau maro deschis, ci contează să-ţi dezvolţi capacitatea mentală de a o urmări şi doborî. De aici şi dezvoltarea cu precădere la bărbaţi a capacităţilor cognitive care ne ajută la ceea ce se numeşte target-tracking în defavoarea celor de tip multi-tasking, care sînt mult mai bine dezvoltate la femei.

O altă diferenţă importantă cred că este dată de raportarea la abstractizare. Femeile preţuiesc empatizarea într-o măsură mult mai mare decît bărbaţii, astfel că lumea lor este mult mai concretă şi bazată pe modul în care îl înţelegi şi te raportezi la celălalt. Mintea bărbatului, tocmai fiind poate mai obișnuită să deseneze hărţi mentale şi să urmărească imaginar tot felul de ţinte, este mai înclinată spre abstractizare. Lucrul aceste se vede, de exemplu, foarte bine încă în spaţiul academic, unde cele mai abstracte domenii, precum matematica şi filozofia, sînt în continuare dominate de prezenţe eminamente masculine.

O diferenţă notabilă este, cred, şi starea de ascundere în care se instalează la începutul zilei o femeie. Prin machiaj, cred că femeile sînt cumva adevăraţii cavaleri teutoni ai lumii contemporane. Femeia îşi „compune“ o faţă de dimineaţă în faţa oglinzii şi toata ziua se chinuie să rămînă aşa, fie că plouă, ninge sau e o zi toridă, fie că moare de rîs sau, din contra, este lovită de plîns. Nu contează, armura trebuie să rămînă intactă. Din acest punct de vedere, bărbaţii şi femeile care nu se machiază au şansa să fie mai flexibili şi mai naturali. Sînt ei înşişi aşa cum sînt şi nu aşa cum se compun dimineaţa.

Sorin Costreie este lector şi prodecan la Facultatea de Filozofie a Universităţii din București. Ultimele publicaţii includ Early Analytic Philosophy – New Perspectives on the Tradition (Springer) şi Şase studii fregeene (Editura Universităţii din Bucureşti).

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.