Barba, ascetica ┼či mistica

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 679 din 23 februarieÔÇô1 martie
Barba, ascetica ┼či mistica jpeg

Un b─ârbier versificator al epocii victoriene, William Carter, a livrat la b─âtr├«ne┼úe un op cr├«ncen ┼či definitiv ├«mpotriva ideii de barb─â: Rhythmical Essays on the Beard Question. Din considera┼úii anatomice, fiziologice, igienice, estetice, economice, morale ┼či religioase (nu pridide┼čte ├«n a spicui), autorul ├«nfiereaz─â ÔÇô cu o preferin┼ú─â pentru lamele de Sheffield ÔÇô barba contemporanilor de la 1868, p─âg├«nismul ┼či s─âlb─âticia ei, neajunsul de a fi neras. E con┼čtient c─â se plaseaz─â net ├«mpotriva curentului: ÔÇ×at the present beard-growing periodÔÇť, admite la un moment dat, plas├«nd sub hipsteri ad├«ncimi istorice neb─ânuite. Dar tocmai asta ├«l justific─â, ├«l mobilizeaz─â, ├«l a┼čterne virginal la scris. Dac─â ar fi ┼či n─âscut un gen al cinului s─âu oricum locvace, ar fi fost asimilabil la fra┼úii frizeri predicatori. Iisus apare cu o frecven┼ú─â anglican─â nelini┼čtitoare, tonul moralizator e electoral, e publicitar, n─âv─âle┼čte. O mic─â, omniprezent─â lam─â de ras ┼či o sut─â de pagini de rime doctrinare: ÔÇ×Why conceal the fact in relating the case / That the non-shaving plan is a savage disgraceÔÇť. Te uluie┼čte. ÔÇ×No man, however poor, could have an excuse for wearing his beard, except in idleness, or groveling animal conceitÔÇť. Cite┼čti siderat. Auzi foarfece.

Totul ├«l conduce vajnic pe Carter la a crede c─â barba e un atavism, un vestigiu incongruent, o stavil─â ├«n civilizare, dac─â nu direct ├«n evolu┼úie (aici umbl─â ├«n form─â continuat─â la compara┼úia cu gorilele). Transmite, ├«n zeci de versuri boante, trepida┼úia unei vechi frizerii britanice ├«n care totul e mobilizat, instrumentul de t─âiat progresist ┼či cozeria, cultura general─â, pomada ┼či ziarele. Edificat─â, iluminat─â ┼či m├«ntuit─â prin b─ârbierit, umanit─â┼úii masculine i se recomand─â lupta ÔÇô prezumabil zilnic─â ┼či dus─â p├«n─â la ultimul fir ÔÇô cu s─âlb─âticirea fe┼úei. (Ideea c─â un frizer britanic ├«┼či tip─âre┼čte victorian prozodiile acerbe pledeaz─â totu┼či pentru liceele de meserii ┼či e prosper democratic─â. M─âcar pe c├«t era, prin interbelicul bucure┼čtean, audi┼úia noilor discuri ale lui Horowitz ┼či Menuhin acas─â la Apostol Apostolide, un azi implauzibil osp─âtar de la Ath├ęn├ęe Palace.)

Pe Carter, acest frizer semnalat la Manchester ├«n St. MaryÔÇÖs Street, ├«l po┼úi b─ânui a┼čadar c─â s-a apucat de scris ca s─â nu-┼či piard─â, ba chiar ca s─â ┼či l─ârgeasc─â clientela. Catehismul s─âu rimat nu ┼úinte┼čte beneficii literare, briciul ├«i ajunge, ba chiar se atinge de portretul b─ârbos ÔÇô cum de altfel nu fusese ├«n prima tinere┼úe ÔÇô al unui contemporan ceva mai cunoscut, un anume Alfred Tennyson. Altminteri, portretele masculine ale epocii abund─â ├«n b─ârbi seme┼úe, netunse cu anii, ast├«mp─ârate ├«n dagherotipii de v├«rsta avansat─â. Marx, Darwin, Brahms ÔÇô de pild─â. Nu i-ai parcurge nici azi ca pe ni┼čte proasp─ât ra┼či. Ar fi de nerecunoscut, ar p─ârea facial expropria┼úi, ni┼čte resturi de efigie c─ârora li s-ar disjunge caracterul, iar privirii canonice i s-ar anula contragreutatea. Carter e totu┼či un infim ├«nfr├«nt: dintre contemporanii lui, istoria au scris-o b─ârbo┼čii.

┼×i au scris-o, cu o dominant─â de civiliza┼úie protestant─â, pe toate celelalte continente. De pild─â, ├«n India. Vorba lui Carter (mai pu┼úin compara┼úia): ÔÇ×You may speak truth feelingly, and write it by yards, / yet some will wear beards, like idle black┬şguardsÔÇť. ┼×i b─ârba┼úii se privesc ├«n oglind─â: chiar de acolo Carter ├«i privea cu un etalon de pilozitate puritan. E meritul piezi┼č al autorilor secundari ┼či ter┼úiari c─â nu pot controla ┼či concepe tot ce totu┼či afirm─â. Curentele ad├«nci ale infamiei neroade pe care o ilustreaz─â el nu s├«nt la limit─â religioase ├«n forma ┼či cu fondul pe care el, n─ât├«ng, ┼či le ├«nchipuia. Ce nu b─ânuia deloc el e c─â radicalitatea expres─â a partidelor pro- ┼či anti-barb─â exprima criterii arondate ascetic (┼či ulterior mistic), ├«n cre┼čtinism, ca ┼či ├«n religiile pe care clien┼úii lui le vor descoperi ├«n chiar acei ani. Barba ascetic─â (uncut & unkempt, scriau contemporanii) a fost asociat─â nu at├«t c─âilor religiei, c├«t ie┼čirii pe centura civiliza┼úiei. ├Änainte de orice estetic─â, stilistic─â, mod─â sau puseu, rigoarea superlativ─â ├«n a concepe barba revenea unui instinct ascetic: fie ├«i este rezervat─â neor├«nduiala similar─â altor fiziologii, fie este ┼úinut─â sub cel─âlalt control, al elimin─ârii complete. P─ârul facial s-a putut astfel norma ┼či clericaliza. O parte din publicul lui Carter a ajuns ├«n India: s-au ├«ndeletnicit cu orice ┼úinea de yoga ambiental─â ÔÇô doctrin─â, istorie, tradi┼úii literare ÔÇô, mai pu┼úin ├«ns─â cu forma vie considerat─â epitom al repulsiei. E drept, la Benares, ca ┼či azi, yoghinii ordinelor ascetice extreme erau contraexemplul facial absolut. C├«teodat─â ├«n religie ÔÇô tonsura catolic─â e o divaga┼úie fa┼ú─â de smulgerea p─ârului ├«n monahismul jain ÔÇô nu e loc de frizerie.

Ra┼úiunile pentru care se poart─â sau nu barb─â s├«nt infinite ┼či contradictorii. Totul ┼či orice poate, la o adic─â, concura: comandamente subtile ale epocii la fel de bine pe c├«t circumstan┼úe individuale strict private, frigul sau perechea, ritualuri milenare, mimetisme seculare, pariuri, blocaje, ticuri, n─âb─âd─âi. Op┼úiuni marcat identitare ┼či procur├«nd la r├«ndul lor resurse de identitate (├«n fond, chiar ┼či c├«nd versurile l-ar ├«ndruma, cine ┼či l-ar ├«nchipui pe un Fuego podidit monahal?), barba merituoas─â ┼či b─ârbierirea meritorie negociaz─â masculin civiliza┼úia. ┼×i s├«nt destule zilele c├«nd numai de vreun Carter nu ai chef. 

Eugen Ciurtin este istoric al religiilor.

Foto: M. Chivu

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.