Bani, prestigiu ┼či lips─â de orizont

Publicat în Dilema Veche nr. 253 din 22 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- despre mo┼čtenirea lui Nicolae Ceau┼čescu - Recent, ├«n campania electoral─â care s-a ├«ncheiat, l-am auzit pe candidatul Prigoan─â (nou coleg "de idei" al dlui Sever Voinescu) aduc├«ndu-i un patetic omagiu lui Nicolae Ceau┼čescu - scopul fiind acela de a-i be┼čteli pe cei care au cheltuit (sau furat) dup─â 1990 banii pe care acesta ni-i l─âsase. Demonstra┼úia respectivului era: Ceau┼čescu a lichidat datoria extern─â a Rom├óniei ├«n 1987 ┼či, din acel moment, a str├«ns bani cu inten┼úia de a ├«nfiin┼úa o "banc─â a ┼ú─ârilor nealiniate". De┼či fals─â din punct de vedere istoric (nu era 1987, ci 1989; nu erau "┼ú─âri nealiniate", ci doar ┼ú─âri nefrecventabile; nu era nici o banc─â, ci e doar un zvon post-1990 etc.), o astfel de fantazare ├«i poate seduce pe naivi. Ca ┼či oamenii, ┼či comunit─â┼úile au propriile complexe; deseori, cu c├«t te ┼čtii inferior altora, cu at├«t ├«┼úi dore┼čti s─â nu mai depinzi de ei ┼či s─â ai propriul drum, separat. ├Än satul de la Dun─âre ├«n care-mi petreceam vacan┼úele ┼čcolare, pe uli┼úa bunicilor, mai to┼úi vecinii aveau c├«te un nuc ├«n curte. ┼×i mul┼úi dintre vecini colportau aceea┼či legend─â: cum c─â la r─âd─âcina arborilor s-ar afla c├«te un cuf─âra┼č cu bani de aur (celebrii coco┼čei) ├«ngropat acolo de c├«te un b─âtr├«n (decedat!) al familiilor respective, dup─â stabilizarea din ├ó┬Ç┬Ö47. Sub alibiul c─â nimeni nu mai ┼čtia, sub umbra larg─â a nucilor, care ar putea fi locul legendarelor tezaure, nimeni nu se ostenea s─â le caute. Dar prindea bine s─â-┼úi imaginezi c─â ai acolo, undeva, o comoar─â. Dac─â vreunul ar fi c─âutat (┼či n-ar fi g─âsit nimic, bine├«n┼úeles), vraja s-ar fi spart. Cam a┼ča ┼či cu banca lui Ceau┼čescu: pentru orice om cu bun-sim┼ú, ideea unei institu┼úii de credit a ┼ú─ârilor s─ârace ┼či ├«napoiate (┼či subnutrite, cum era Rom├ónia ├«n 1988-1989) care s─â dea cu tifla Fondului Monetar Interna┼úional e mai cur├«nd o glum─â. Trist─â. Spre faliment, dar f─âr─â datorii Politica de independen┼ú─â economic─â a Rom├óniei, a┼ča cum se prefigura ea la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö70, mai p─âstra ├«nc─â ceva din entuziasmul epocii celui care o ini┼úiase - Gh. Gheorghiu-Dej. ├Än┼úeleg├«nd prea bine poten┼úialul politic ┼či simbolic al industrializ─ârii, Ceau┼čescu a mers pe acela┼či drum; mai ales c─â drumul p─ârea u┼čurat de credite occidentale, date Rom├óniei cu o oarecare larghe┼úe. Dup─â 1972, organisme financiare, precum FMI sau b─ânci de prestigiu, ├«nscriau Rom├ónia pe lista statelor privilegiate. Cu pre┼úul acestor ├«mprumuturi externe, regimul a ├«ncurajat investi┼úii masive, mai cu seam─â ├«n industria grea ┼či ├«n industria petrochimic─â (acest din urm─â capitol explic─â, m─âcar ├«n parte, at├«t ambi┼úiile de savant ale Elenei Ceau┼čescu, c├«t ┼či rela┼úiile favorizate ale Rom├óniei cu lumea arab─â). Proiectele de anvergur─â cu parteneri occidentali pe care le ├«ncepuse Dej (precum tehnica agricol─â ┼č.a.) au fost continuate cu altele noi: industria de automobile ├«n colaborare cu firme din Fran┼úa, industria aeronautic─â ├«n colaborare cu Iugoslavia sau Marea Britanie, iar facilit─â┼úile energetico-nucleare erau bazate pe un proiect comun rom├óno-canadian. ├Än limbajul propagandei, Ceau┼čescu mo┼čtenise de la Dej o "┼úar─â socialist─â ├«n curs de dezvoltare"; urm─âtorul salt calitativ s-a produs pe 7 mai 1971, c├«nd Conduc─âtorul a anun┼úat c─â Rom├ónia intra ├«n "etapa f─âuririi societ─â┼úii socialiste multilateral dezvoltate". ├Ämprumuturile ├«n dolari SUA ale Rom├óniei s-au dublat ├«n perioada 1971-1975, c├«nd ├«nc─â mai exista speran┼úa c─â modernizarea tehnologic─â a industriei rom├óne┼čti va readuce ├«napoi aceste investi┼úii, sub form─â de profit. ├Än parte, ├«n anii ├ó┬Ç┬Ö70, popula┼úia ┼ú─ârii ├«nc─â mai resim┼úea beneficiile acestei politici ambi┼úioase. Carnetul de economii CEC era un adev─ârat simbol al stabilit─â┼úii vie┼úii; autoturismul Dacia 1300 (rud─â a Renault-ului francez) era ┼či el un feti┼č al moderniz─ârii; la fel, concediul estival la Marea Neagr─â sau ├«n "sta┼úiuni de tratament", divertisment la ├«ndem├«na celor mai mul┼úi dintre rom├óni (┼či uneori chiar o tenta┼úie pentru turi┼čtii str─âini, fie ei polonezi sau chiar germani ori suedezi). Cu o capacitate de lucru cu mult peste nivelul de extrac┼úie local ┼či chiar peste nevoile ┼ú─ârii, industria petrolier─â na┼úional─â a fost prima care a avertizat c─â investi┼úiile mari s├«nt d─âun─âtoare, dac─â nu-s ┼či eficiente. Nepricep├«nd mare lucru din lec┼úiile ┼čocului petrolier din decembrie 1973 (dublarea pre┼úului de c─âtre ┼ú─ârile din OPEC, de la 5 la 11 dolari/baril), Rom├ónia a fost nevoit─â, ├«ncep├«nd cu anul 1975, s─â importe petrol pentru ca instala┼úiile sale prelucr─âtoare s─â func┼úioneze m─âcar aproape de parametrii optimi. ├Än decembrie 1979, o nou─â dublare a pre┼úului (p├«n─â aproape de 25 de dolari/baril) a adus criza p├«n─â la Bucure┼čti. Indicele balan┼úei comerciale a ┼ú─ârii o ia razna; cheltuielile devin mai mari dec├«t ├«ncas─ârile, dar, evident, presa nu vorbe┼čte nimic despre toate acestea; oricum, nivelul de via┼ú─â al rom├ónilor o luase ├«ncet la vale. ├Än anul 1980, datoria extern─â a ┼ú─ârii se situa ├«ntre 11 miliarde (cifra men┼úionat─â de Ceau┼čescu ├«nsu┼či) ┼či 14 miliarde dolari (cifra estimat─â de anali┼čtii occidentali); dar nu aceast─â cifr─â era problema (├«n fond, Rom├ónia nu a fost nicic├«nd cea mai ├«ndatorat─â ┼úar─â socialist─â), ci felul ├«n care ea era ├«n┼úeleas─â de Conduc─âtor. ┼×i adev─ârul, simplu, este c─â Ceau┼čescu avea marota comploturilor: el a interpretat criza politic─â din Polonia (declan┼čat─â dup─â apari┼úia, ├«n septembrie 1980, a sindicatului liber Solidaritatea) ca fiind o consecin┼ú─â a uria┼čelor datorii externe ale acestei ┼ú─âri (cca 40 de miliarde de dolari). Drept care, pentru a nu ├«ncuraja imixtiuni ale "cercurilor financiare externe" ├«n ┼úara sa, ├«n aprilie 1982 Ceau┼čescu anun┼ú─â noul obiectiv na┼úional: cre┼čterea exporturilor, ├«n scopul ob┼úinerii de devize pentru plata anticipat─â a datoriilor. Toate m─âsurile din anii urm─âtori - programul de "alimenta┼úie ┼čtiin┼úific─â" a popula┼úiei ("nici o mas─â f─âr─â pe┼čte" etc.), obligarea emigran┼úilor de a pl─âti statului ┼čcolarizarea, v├«nzarea sa┼čilor ┼či a ┼čvabilor c─âtre RFG (cu 7-8000 de m─ârci per capita), restric┼úiile deliberate ├«n alimentarea cu energie termic─â sau electric─â etc. - vor fi ├«nsumate acestui ┼úel. Ceea ce, cu pre┼úul unor sacrificii tot mai des ocultate de c─âtre nostalgici sau de fripturi┼čti, s-a ┼či ├«nt├«mplat: pe 14 aprilie 1989, Ceau┼čescu anun┼ú─â c─â la sf├«r┼čitul lunii martie Rom├ónia ├«┼či lichidase datoria extern─â. Mai mult: aveam ┼či un excedent de cca 3,5 miliarde de dolari, plus unele crean┼úe de recuperat de la c├«teva state r─âu-platnice. Cu ce folos? Dincolo de orgoliul na┼úional, aproape nici unul. Economia ┼ú─ârii era restant─â la to┼úi indicatorii, climatul social era ├«n pragul nevrozei colective (care avea s─â se vad─â ├«n evenimentele ce au urmat peste opt luni), iar soliditatea de ansamblu a regimului era precum cea a unui ca┼čcaval cu g─âuri mari. Chiar ┼či a┼ča, cu datoriile achitate, Rom├ónia tot ├«n faliment se afla. A crede c─â, pe fondul acestei butaforii de propor┼úii, Rom├ónia mai putea ini┼úia un proiect al unei b─ânci interna┼úionale alternative ├«nseamn─â a ne min┼úi singuri. Unii o fac oricum - ca, de exemplu, dl Ple┼či┼ú─â ┼č.a., care au colportat aceast─â "dezv─âluire" de-a lungul anilor ├ó┬Ç┬Ö90. Drept care, nu miza┼úi c─â aceast─â fantasmagorie a banilor pu┼či de Ceau┼čescu la ciorapul na┼úiunii spre folosul Lumii a Treia ar disp─ârea prea cur├«nd. Ca ┼či ├«n cazul comorilor de sub nuci, nu conteaz─â adev─ârul, ci iluzia: iluzia c─â ar fi fost posibil ca Rom├ónia, care-┼či gestionase prost propriii s─âi bani, s─â ofere credite cu dob├«nd─â avantajoas─â unor ┼ú─âri care-┼či gestionau veniturile (┼či cheltuielile) ├«ntr-un mod ├«nc─â ┼či mai exotic. Nu s─âpa┼úi la r─âd─âcina acestui mit al b─âncii lui Ceau┼čescu pentru c─â nu ve┼úi g─âsi nici un coco┼čel. De ce l-au ┼úinut ├«n bra┼úe? Dac─â ├«n diminea┼úa zilei de 28 ianuarie 1983 v-a┼úi fi aflat pe aeroportul B─âneasa, a┼úi fi fost martorii unui eveniment notabil: pe ruta intern─â Bucure┼čti-Timi┼čoara avea loc "zborul inaugural" al primului avion de linie turboreactor Rombac One-Eleven, construit de noi ├«n colaborare cu britanicii de la British Aircraft ┼či de la Rolls Royce. Ce era deosebit ├«n leg─âtur─â cu acest zbor? Nimic - ├«n afar─â de faptul c─â el este direct legat de o vizit─â celebr─â pe care Ceau┼čescu o f─âcuse ├«n Marea Britanie, ├«n iunie 1978. E vizita ├«n care - ┼čtie toat─â lumea - Ceau┼čescu a fost plimbat cu calea┼čca regal─â pe str─âzile Londrei, ├«n timp ce translatorul Sergiu Celac ├«i reda la ureche profundele considera┼úii despre vreme ale reginei Elisabeta a II-a. Ei bine, acest gest regal nu a plecat - cum ar putea crede vreun naiv - din respectul reginei pentru liderul rom├ón, ci din interesul Marii Britanii de a vinde ├«n Est ni┼čte tehnologii care ├«n Vest nu mai erau (elegant spus) foarte noi. Cu alte cuvinte: pentru ca firma Rolls Royce s─â echipeze cu motoare avionul R.1-11, regina Angliei a trebuit s─â-l acompanieze pe Ceau┼čescu din fa┼úa palatului regal p├«n─â ├«n Picadilly Circus ┼či ├«napoi. Acest episod rezum─â foarte bine esen┼úa "prestigiului" de care Ceau┼čescu s-a bucurat ├«n Occident. C├«t─â vreme a fost necesar ├«n puzzle-ul R─âzboiului Rece, liderul rom├ón a fost complimentat ┼či uneori curtat. Ceau┼čescu nu era un prost; el ├«nsu┼či ┼či-a dat seama c─â sciziunea Est-Vest poate juca uneori ├«n favoarea sa (┼či a ┼ú─ârii sale). De Gaulle ├«n 1968, Nixon ├«n 1969 sau Gerald Ford ├«n 1975 au venit la Bucure┼čti nu pentru c─â le pl─âcea z├«mbetul lui Ceau┼čescu, ci pentru c─â aveau nevoie, fiecare ├«n felul s─âu, de Rom├ónia. La fel, cancelarul german Helmut Schmidt (cel cu care s-a parafat ├«n 1978 schimbul sa┼či & ┼čvabi contra m─ârci RFG), la fel chinezul Mao Zedong (care ┼či el avea nevoie de o ┼úar─â socialist─â b─â┼úoas─â, ├«n coasta vestic─â a URSS). Asta nu ├«nseamn─â c─â fiecare dintre cei aminti┼úi (┼či mul┼úi al┼úii) nu ┼čtiau de ce este ├«n stare Ceau┼čescu la el acas─â; indiferent c├«t de stalinist (re)devenea Conduc─âtorul ├«n politica sa intern─â, c├«t─â vreme politica sa extern─â aducea ceva avantaje statelor opuse Uniunii Sovietice, lui Ceau┼čescu i-au fost iertate multe. Putem s-o numim ipocrizie, dac─â vrem, dar mai corect ar fi s-o plas─âm ├«n contextul acelei real politik ce a jalonat deceniile R─âzboiului Rece. Nu este astfel nici o ├«nt├«mplare c─â perioada cea mai fast─â pentru "prestigiul" peste hotare al lui Ceau┼čescu a fost cea ├«n care la Kremlin s-a aflat un lider sovietic (Brejnev) ├«n raport cu care rom├ónul putea p─ârea chiar liberal. ├Än schimb, c├«nd la conducerea URSS a ajuns mai junele Gorbaciov (54 de ani avea acesta la ├«nvestire, ├«n 1985), Ceau┼čescu a ap─ârut dintr-odat─â nu numai mai v├«rstnic (la cei 67 de ani ai s─âi), ci mai ales expirat din punct de vedere politic. A┼čadar, povestea "prestigiului peste hotare" a liderului rom├ón are dou─â p─âr┼úi: una, real─â, c├«nd el era rebelul de serviciu din lag─ârul sovietic; ┼či a doua, inventat─â, c├«nd persoana sa ┼či politicile lui au ajuns s─â-i agaseze deopotriv─â pe fo┼čtii s─âi prieteni, ┼či pe fo┼čtii adversari. ├Än fine, trebuie spus c─â ┼či povestea cu avionul de mai sus a avut un episod secund. Pe 23 martie 1983, pe aeroportul Heathrow avea loc ceremonia dedicat─â zborului inaugural al avionului Rombac 1-11 pe ruta Bucure┼čti-Londra. "Salut─âm primul zbor al acestui minunat avion, rod al colabor─ârii noastre etc." - ar fi spus un oficial britanic. "De fapt, s─â ┼čti┼úi c─â primul zbor inaugural deja a avut loc acum dou─â luni, pe o curs─â intern─â" - ar fi m─ârturisit, cu patriotism, un oficial rom├ón. Dup─â care, restul serii s-ar fi consumat ├«n aceste dileme: cum anume un avion poate s─â fac─â dou─â zboruri inaugurale (era ├«ntrebarea britanicilor) ┼či cum anume un zbor inaugural ar putea fi f─âcut pe un cer altul dec├«t cerul patriei (era ├«ntrebarea rom├ónilor). Semn c─â, indiferent de abilit─â┼úile lui Ceau┼čescu, Rom├ónia comunist─â, chiar dac─â ├«nv─â┼úa acas─â englez─â sau francez─â, nu mai vorbea demult aceea┼či limb─â cu Occidentul.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.