Banchetul lui Lucian sau cafteala filozofilor paraziţi

Publicat în Dilema Veche nr. 700 din 20-26 iulie 2017
Banchetul lui Lucian sau cafteala filozofilor paraziţi jpeg

Banchetul lui Lucian din Samosata este în mod evident o parodie a Banchetului lui Platon. Subtitlul – Lapiții – face aluzie la banchetul de nuntă organizat de Piritous, regele Lapiților, cu ocazia căsătoriei sale cu Hipodamia, în cursul căruia Centaurii s-au îmbătat, au vrut să violeze mireasa și au pornit o încăierare terminată în masacru. Iar masacrul Centaurilor e una dintre isprăvile lui Tezeu.

Banchetul lui Lucian pune în scenă tot o nuntă, terminată și ea într-o cafteală generală. Cei care se bat sînt însă filozofi invitați la acea nuntă din lumea bună. Mirii sînt Cleantis, fiica lui Aristainetos, și Chaireas, fiul unic al bancherului Eucritos. Atît mirele, cît și fratele miresei studiază filozofia și au fiecare profesorii proprii. Pe lîngă aceștia sînt invitați și alți filozofi, retori și literați. Principalele școli filozofice sînt reprezentate. Avem un stoic (Zenotemis), un epicurian (Hermon), un aristotelician (Cleodemos), un platonician (Ion). Neinvitat, apare și un cinic (Alkidamas). „Ce frumos“, comentează cu naivitate interlocutorul lui Lucian, „un adevărat templu al Muzelor: e meritul lui Aristainetos că a reunit atîția înțelepți, cîte un corifeu al fiecărei școli filozofice.“ Da, da, numaidecît: țin-te bine și-ai să vezi…

Micile rivalități și răutăți apar de la început. Dispute de precădere, de pildă: cine să stea la locul de onoare, stoicul Zostemis, care e mai în vîrstă, sau epicurianul Hermon, pentru că e preot? „Halal!“, comentează caustic filozoful stoic. „Ce panaramă mai e și aia un preot epicurian?“ (Subînțeles: ce-i aia un preot ateu?) Hermon, superior, cedează, relevînd totuși mîrlănia stoicului. Detaliul protocolar de la început își are importanța lui, pentru că ulterior cei doi, stînd unul lîngă altul, se vor bate de la mîncare.

Zenotemis halește cu spor, Cleodemos comentează în surdină, apare Alkidamas neinvitat. Refuză să se întindă pe un pat, preferînd să mănînce în picioare și declarînd că e semn de moliciune feminină să mănînci culcat. Viril, bea însă cu spor, se repede la dulciuri și schimbă cîțiva pumni viguroși cu un bufon. Între timp, Cleodemos încearcă să obțină favorurile unui tînăr sclav dîndu-i niște bănuți, care cad pe jos în auzul tuturor. Pentru a ascunde penibilul incident, amfitrionul îl trimite pe sclav în altă parte și plasează un boșorog în apropierea libidinosului peripatetician.

Ca și cum nu era de-ajuns, sosește o scrisoare îmbufnată de la un alt stoic, Hetoimocles, care se simțise neglijat: „Nu-mi plac banchetele, nu dau curs invitațiilor oamenilor bogați, ai invitat la banchetul tău oameni de nimic, cu mult sub nivelul meu și voi suporta cu stoicism neglijența ta jignitoare. Dacă totuși vrei să-mi trimiți o bucată de mistreț sau de cerb sau o prăjitură cu sesam, să știi că voi refuza.“ Ridicola misivă îi furnizează lui Cleodemos ocazia unui atac împotriva stoicilor: „Vedeți? Așa sînt ei: niște îmbufnați și niște ipocriți.“ Epicurianul Hermon îi cîntă ironic în strună: „O fi auzit bătrînul urîcios că se dă mistreț…“ Furibund, stoicul Zenotimos explodează: „Voi vorbiți, nenorociților? Tu, Hermon, un sacrileg? Și tu, Cleodemos, care ai sedus nevasta unui discipol și ai fost prins în flagrant?“ Cleodemos, tăios: „Eu cel puțin nu mi-am prostituat propria nevastă, așa cum ai făcut tu.“ Înjurături, acuzații grave, vorbe grele. Plus pumni, palme, scuipături. Amfitrionul intervine din nou, despărțindu-i pe combatanți.

Cleodemos perorează de la distanță: „Cum rămîne, Zenotismos, cu învățătura voastră? Declarați bogățiile lucruri indiferente și nu conteniți să faceți curte celor bogați. De ce nu predați decît pe bani? Îi condamnați pe epicurieni, pretindeți că disprețuiți voluptățile și vă livrați plăcerilor celor mai infame, atît active, cît și pasive.“ Hermon îi ține isonul, Zenotimos îi dă replica. Ion, platonicianul, încearcă să ridice nivelul: „Haideți să facem precum în Banchetul lui Platon: să vorbim pe rînd, civilizat, să ne ascultăm unii pe alții.“ Invitații aprobă. Cine să vorbească primul? Ion, firește. Cine altul să dea tonul pentru un remake al Banchetului lui Platon?

Și începe Ion: „O să vă spun ce gîndesc despre căsătorie. E o prostie. Mai bine facem ca Platon și Socrate: preferăm băieții. Pederastia e calea ce duce la virtute. Cît despre femei, mai bine le punem la comun și nu va mai fi nici o gelozie.“ Nici că se putea un discurs mai potrivit la o nuntă! Ca să șteargă penibila impresie se apucă grămăticul Histiaios să citească un epitalam: „O, divină Cleantis, cea mai frumoasă dintre fecioare! Ești mai frumoasă decît Afrodita și Elena! O, mire neprețuit, cel mai bun dintre efebi! Ești mai grozav decît Nireu și Ahile!“ Lumea de la masă rîde de ridicola însăilare de locuri comune.

Izbucnește însă din senin lupta finală. De la ce? De la mîncare: stoicul Zenotimos a ochit o bucată mai mare în farfuria vecinului său de masă, epicurianul Hermon. Încearcă să i-o ia de sub nas, Hermon nu se lasă. Îi trage una, celălalt dă și el. Încep să schimbe pumni și palme, își aruncă mîncarea-n figură. Ceilalți iau poziție după afinități. Se formează alianțe. Cleodemos îl susține pe Hermon, Alkidamas pe Zenotimos. Superior, Ion se declară neutru. Zenotimos aruncă o cupă înspre Hermon, dar îl nimerește pe mire și-i sparge capul. Precum Heracle, model al cinicilor, Alkidamas se dezlănțuie în luptă: îi sparge capul lui Cleodemos și-i dislocă maxilarul lui Hermon. Cleodemos îl mușcă de nas pe Zenotimos și-i crapă un ochi. Prins de frenezie, Alkidamas dă cu bățul în cine apucă pînă-l face bucăți. Răstoarnă lampa. Cafteala generală continuă în întuneric. Doctorul oblojește răniții. Răpus, Zenotimos urlă de durere. Hermon comentează ironic: „Nu spuneai că durerea e lucru indiferent?“

Delicioasa bufonerie din Banchetul lui Lucian are ecouri în alte scrieri de-ale sale: Filozofii la mezat, Pescarul, Parazitul, Stipendiații bogătașilor. Leitmotivul din toate aceste texte este impostura falșilor filozofi. Lucian se vede învestit cu o misiune din partea Filozofiei înseși: aceea de a demasca impostorii, paraziții și șarlatanii care se folosesc de filozofie pentru a-i păcăli pe naivi și pe snobi. Învățăturile și viețile exemplare ale lui Socrate și Diogene, Platon și Aristotel, Epicur și Chrisip nu sînt cîtuși de puțin țintele sarcasmului său. Lucian îi demască și înfierează pe cei ce nu duc cu adevărat o viață filozofică în conformitate cu învățăturile profesate.

Cafteala pe cinste din Banchetul nu e decît revelarea apoteotică a găunoșeniei unor intelectuali al căror ideal de viață e, în fond, parazitismul. Unii practică parazitismul pe față, asumat, di granda: sînt emulii lui Aristip. Alții practică parazitismul low-cost, se mulțumesc cu puțin, cu niște dulciuri, cu niște smochine: aceștia sînt emulii lui Epicur. Falșii stoici sînt experți ai parazitismului ipocrit. Falșii pironieni practică parazitismul dubitativ. Există, desigur, și parazitismul în formă mistică și idealistă al pretinșilor pitagoricieni și platonicieni. Iar falșii cinici te mai și înjură: e parazitismul în variantă mojicească. Pe scurt, cîte doctrine, atîtea forme de parazitism.

Nu așa s-or explica, și astăzi, atîtea și atîtea conflicte ideologice și polemici doctrinare? N-am putea umbla și noi precum Lucian cu undița prin tîrg pentru a-i prinde în cîrlig pe impostori și șarlatani? Sau: dă, Doamne, un banchet, un festin, un simpozion, la care să se încaiere pînă la epuizare… 

Theodor Paleologu este profesor particular de retorică şi filozofie. Îl puteţi găsi pe site-ul www.paleologu.com.

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.