Balet cu doi cai

Publicat în Dilema Veche nr. 346 din 30 septembrie - 6 octombrie 2010
Balet cu doi cai jpeg

Bill este negru, iar Sărăţel – sur. Amîndoi sînt foarte prietenoşi cînd vine vorba de copii, execută cuminţi cercuri la trap, apoi merg în galop, iar micuţii căţăraţi în spatele lor chicotesc. Manejul de la marginea Timişoarei a fost probabil ospitalier în anii ’80. Acum este uşor prăfuit şi mai ales încremenit în căldura verii. La poartă stă de pază căţeluşa Maricica, scundă, mereu pierdută printre picioarele vizitatorilor şi foarte uşor de cucerit. Caii, atunci cînd nu defilează pentru copiii veniţi în vizită cu grădiniţa, se ascund la răcoare în grajd. 

Pe lîngă Bill şi Sărăţel, sub acelaşi acoperiş mai locuiesc Micki Mouse, Gorun, Grifon, Navaro sau Cockney. În acelaşi grajd, cîteva boxe mai la dreapta, îşi au domiciliul Solfegiu, San Remo, Master One şi Zoro poneiul. Liniştea de la marginea oraşului îi obligă pe cai să rumege la infinit, nu doar fîn, ci şi lubeniţă, morcovi sau mere. Unii dintre ei primesc la masă musli. La demonstraţiile făcute în faţa copiilor, caii se comportă exemplar. Uneori tuşesc şi înfoaie nisipul din jurul lor, îşi agită cozile şi fornăie. Dată fiind diferenţa de mărime, oricine s-ar putea aştepta ca micuţilor să le fie frică de cai. Din contră, copiii sînt extaziaţi, abia aşteaptă să le vină rîndul la o tură şi ating caii fără teamă. Instructorul face o primă tură, îl conduce pe Bill cu stricteţe pe marginea terenului circular, îl atinge din cînd în cînd pe gît, îi transmite foarte clar prin semne ce are de făcut pentru a mia oară. 

Patrick are 5 ani şi a mai călărit o dată un ponei. Experienţa trăită însă pe spatele lui Bill nu se compară cu nimic. Ianu, de aceeaşi vîrstă, purtător de ochelari gri, vrea neapărat să trişeze mecanismul şi să mai facă o tură. Nici lui nu-i e frică de cai. „Crezi că exisă animale mai mari decît caii? Nu! Ba există leii! Elefanţii sigur sînt mai mari! Şi urşii!“ La herghelia din Izvin se află zece cai. Mai mult de 20 sînt „cazaţi“ în manejul de la marginea Timişoarei. O parte dintre ei locuiesc în boxe speciale şi sînt „particulari“, aparţin cîtorva timişoreni. Tot mai puţini bănăţeni aleg să se antreneze la manej, iar instructorii spun că cei mai mulţi sportivi, care au învăţat să călărească în Timişoara, fac acum acelaşi lucru, dar dincolo de graniţele ţării.

Un pasionat de cai sau pur şi simplu un curios poate învăţa să călărească în 20 de minute sau în trei luni. Nimeni nu ştie de ce depinde totul, este o combinaţie între pasiunea pentru animale, frica de ele şi ceva asemănător cu un fel de credinţă populară care spune că animalul simte şi aude tot ce gîndeşti, dacă eşti rău sau eşti bun. „Nu trebuie să ai o anumită vîrstă ca să înveţi să călăreşti. Acum cîtăva vreme, a trecut pe aici o femeie de vreo 50 de ani. S-a urcat pentru prima dată pe un cal şi după 40 de minute călărea în galop“ – explică Ştefan Kraicsik, instructor de călărie. Deşi de cele mai multe ori copiii sînt principalii vizitatori ai manejului, nu toţi micuţii sînt entuziasmaţi cînd vine vorba de cai. „Uneori, vin aici copii aduşi de părinţi. Cînd încercăm să-i urcăm pe cal încep să plîngă“ – adaugă instructorul. 

Tania şi Cockney sînt cei mai buni prieteni. Ea are 13 ani, iar el – 9. Ea este o micuţă balerină şi ştie să cînte la pian, el adoră viteza. Tania este o fetiţă, Cockney – un cal. În urmă cu trei ani, micuţa a încălţat pentru prima dată ghetele de călărie, a îmbrăcat jambierele, pantalonii speciali şi şi-a pus pe cap toca. Costumului complet i s-a adăugat şi un cal cu un nume ciudat, Hărman, care într-un an a fost înlocuit de Cockney. „Ce legătură e între cai, balet şi pian? Nu cred că există o legătură!“ – exclamă Tania. Deşi şi-ar dori un ponei pe care să-l crească chiar ea şi căruia să-i pună numele Phoenix, fetiţa este complet ataşată de calul ei şi povesteşte că acesta a salvat-o cînd au avut un accident: „Eram la un concurs, ne-am împiedicat şi a avut grijă de mine la cădere. Putea să deschidă picioarele şi să mă arunce, dar a preferat să cadă el, efectiv a plonjat cu capul în jos, m-a protejat“.

Cei doi au participat împreună la nenumărate competiţii, iar Tania îşi petrece uneori zile întregi la manej. Dacă în timpul vacanţei stă acolo de dimineaţa pînă seara, cînd începe şcoala vine doar după-amiaza pentru cîteva ore, face ture, dar se ocupă şi de hrana sau întreţinerea calului: „Şi tata a călărit! Cockney e mai mult decît un animal. Dacă îl strig, vine la mine. Sîntem foarte legaţi. Îţi faci o relaţie, îţi găseşti un prieten. Ne jucăm între noi, cu pisicile, cu cîinii, alergăm, uneori ne mai şi lovim. Oricum, nu există cai răi. Poate unii au fost bătuţi cînd erau mici, le este frică de ceva şi de asta nu sînt cuminţi“ – mai spune Tania. 

La plecare, fiecare vizitator îşi ia la revedere de la calul său preferat. Animalul fornăie, iar Maricica, paznicul, e singura care poate părăsi grajdul, pentru a te însoţi pînă la poartă. Între timp, cei mai mulţi cai rumegă, rumegă, rumegă la nesfîrşit. Bill şi Sărăţel – vedetele zilei – sînt singurii care se pregătesc pentru programul picilor de a doua zi. 

Fotografii de Sebastian Tătaru

Lavinia Bălulescu este jurnalistă şi scriitoare.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.