„Bă, eşti prost?”

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
„Bă, eşti prost?” jpeg

Întrebarea e pe buzele multora şi vine la pachet cu sora ei mai mare: „Bă, eşti nebun?”. Această a doua marcă a stuporii are de la o vreme, mai ales în scris, şi o variantă stricată cu bună ştiinţă: „Bă, ej nebun?”. Dacă pui urechea, desluşeşti în ea ecouri dintr-o mirare caragialescă: „C’eşti copil?”. Limba evoluează, aşa ni se spune. Prin urmare, nu e cazul să ne mire felul în care „copil”, „prost” şi „nebun” ajung să semnaleze acelaşi lucru – mirarea candidă – pe mai multe paliere. Iar în unele cazuri nici măcar nu e vorba de mirare, ci de simularea ei. De mimarea surprizei, în situaţii în care informaţia nu surprinde. Sau are relevanţă zero. Sau e ambalată şi transmisă stîngaci.

E adevărat, totul a început de la uimirea neprefăcută. Cu puţini ani în urmă, „Bă, eşti prost?” încă exprima uluiala în faţa ignoranţei. Cînd preşedinta croată Kolinda Grabar-Kitarovici a felicitat naţionala Franţei pentru cîştigarea Cupei Mondiale din 2018 (4-2 în finală cu Croaţia, de aici colindul Kolindei), ea a ajuns în faţa lui Adil Rami, căruia nu a găsit ce alt compliment să-i facă în afară de „Frumoasă mustaţă”. Simţindu-se obligat să răspundă amabilităţii prezidenţiale şi intuind că „Nici decolteul dumneavoastră nu-i de colea” ar fi fost o încălcare a protocolului, fotbalistul a recurs la gentileţea turistică: „Îmi place Mykonos”. În apropierea lui, coechipierul Olivier Giroud, vîrful de atac care nu marcase nici măcar un gol în toată Cupa Mondială, i-a şuierat tardiv: „Bă, eşti prost? Mykonos e în Grecia, nu în Croaţia”. Rami n-a încercat s-o dreagă, mulţumindu-se poate să gloseze în gînd despre farmecul confuziei. Cu atît mai mult cu cît relieful Kolindei Grabar-Kitarovici avea anumite asemănări cu cel al Pamelei Anderson, pe atunci perechea (şi nu de puţine ori victima) fundaşului mustăcios.

Aceeaşi întrebare figurează ca titlu al unui scurtmetraj românesc realizat de Cătălin Palavescu. Filmul e jucat – mai bine sau mai rău – de copii (cu o excepţie adultă în rolul unei diriginte) şi ascunde în cele două minute şi un pic de proiecţie bascularea de la compătimire la invidie. În film, cîţiva copii îşi şicanează un coleg aparent sărac cu duhul şi-l pun mereu să aleagă dintre două monede. Colegul alege invariabil moneda mai mică, fapt care stîrneşte rîsul dispreţuitor al celorlalţi. Jocul e acelaşi zi de zi în curtea şcolii, iar amuzamentul, pe măsură. La un moment dat, diriginta îl ia deoparte pe copil şi-l întreabă de ce procedează aşa, cînd logic ar fi, îşi dă seama oricine, să aleagă moneda mai mare. („Nu ştii că este mai valoroasă? Iar în felul ăsta n-o să mai rîdă nici ei de tine.”) Copilul se uită în jur, se vede înconjurat de colegii deştepţi, dintre care o zgîtie filmează întîmplarea, şi-i răspunde dirigintei: „Ştiu că este mai valoroasă. Dar de cîte ori credeţi că mi s-ar fi oferit şansa să aleg dintre cele două dacă aş fi ales din prima moneda mai mare?”. Pe urmă copilul „prost” scoate din buzunar o punguţă cu monede şi o aşază în palma dirigintei, sub ochii colegilor „deştepţi”, cărora probabil că le trece pofta de filmare. Diriginta e redusă la un „wow” mai degrabă mimat decît rostit, iar noi sîntem tentaţi să îngînăm, de data asta admirativ, titlul scurtmetrajului: „Bă eşti prost?”.

Lucrurile nu se opresc aici. Întrebarea continuă să promoveze dintr-o ligă în alta. Din liga stuporii netrucate în cea a admiraţiei şi – mai departe – în a falsei minunări. Această ultimă reacţie se înregistrează cînd cineva te pune în posesia unei informaţii mai degrabă prisoselnice, dar pe care o împachetează în aşa fel încît să-ţi asigure scurtătura spre extaz. Nu se mai ştie cine a pus-o în circulaţie cu acest sens. Mulţi arată spre personajele din Las Fierbinţi, unde „Bă, eşti prost?” funcţionează de multă vreme ca un tic de folosinţă universală. Din serial, întrebarea a făcut fără probleme pasul în lumea reală – printre altele, fiindcă serialul este lumea reală. „Gică şi-a luat maşină.” „Bă, eşti prost?” „Marcel a divorţat.” „Bă, eşti prost?” „Ana n-a prins bursa de un an.” „Bă, eşti prost?” Şi tot aşa. Cum spuneam, întrebarea produce efectul cel mai bun ca reacţie la o informaţie neesenţială. Cu două-trei luni în urmă, eram în studioul unei emisiuni de sport, într-o pauză de publicitate. Pe ecran rulau inevitabilele reclame la medicamente, majoritatea inepte. Una dintre ele vorbea despre un produs care are „peste cincizeci de miliarde de UFC-uri”, moment în care colegul de platou s-a trezit întrebînd din reflex: „Bă, eşti prost?”.

Pe de altă parte, faptul că „Bă, eşti prost?” e totuna cu „Bă, eşti (ej) nebun?” nu înseamnă că prostul şi nebunul sînt la rîndul lor sinonime.

Radu Paraschivescu este scriitor.

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.