Axa FILB-FILTM

Oana Maria DOBOŞI
Publicat în Dilema Veche nr. 567 din 24-30 decembrie 2014
Axa FILB FILTM jpeg

În România ultimilor ani s-au născut şi au crescut multe festivaluri de literatură: FILB, FILTM, FILIT, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti, Festivalul Internaţional „poezia e la Bistriţa“, Festivalul Internaţional de Poezie de la Sibiu şi altele care cu siguranţă îmi scapă în acest moment. Cîte festivaluri, atîtea concepte şi abordări. În fond, existenţa lor nu înseamnă decît sănătate curată pentru piaţa de carte şi pentru viaţa literară din România.

Povestea FILB-ului are o legătură strînsă cu povestea FILTM-ului, şi asta pentru că cele două festivaluri au aproape aceiaşi părinţi. FILB-ul s-a născut în 2008, la iniţiativa lui Bogdan-Alexandru Stănescu, Oana Boca şi Vasile Ernu, apoi li s-a alăturat Ioana Gruenwald. În 2012, Oana Boca, Ioana Gruenwald şi Robert Şerban au organizat prima ediţie a FILTM, urmînd ca un an mai tîrziu să intru în echipă alături de Raluca Selejan. FILB şi FILTM sînt doi fraţi educaţi după aceleaşi reguli, dar cu personalităţi diferite.

FILB este primul festival internaţional independent de literatură din ţară, care a făcut posibilă întîlnirea dintre scriitori şi public, într-un mod neconvenţional, în spaţiul de la Clubul Ţăranului Român. De şapte ani, echipa FILB reuşeşte să „rescrie harta literară a Europei“. Cum anume o face? În primul rînd, prin diversitatea genurilor, a stilurilor şi a tematicilor abordate şi prin diversitatea spaţiilor geografice şi a culturilor din care provin scriitorii invitaţi. Mai exact, FILB-ul unifică prin diversitate culturală.

În al doilea rînd, prin depăşirea graniţelor formale ale Europei; dovadă prezenţa scriitorului brazilian Toni Marques, în acest an. Din Brazilia pînă în Malta, din Portugalia pînă în Rusia, publicul FILB-ului călătoreşte prin literatură, în fiecare an, descoperind lumi şi mentalităţi care nu-i sînt întotdeauna familiare.

În al treilea rînd, prin faptul că scriitori de nişă sînt puşi în lumina reflectoarelor. Cu alte cuvinte, calitatea literară bate cantitatea exemplarelor vîndute. Şi asta e o formă de rescriere a unei hărţi literare. Pentru că cea mai mare provocare este de a face publicul să descopere scriitori care nu se bucură de notorietatea pe care ar merita-o, şi nu de a aduce autori care se înscriu în trendul comercial al momentului şi care se bucură de toată atenţia publicului larg.

Dacă la FILB se rescrie harta literară a Europei pînă la depăşirea graniţelor ei formale, echipa FILTM a ales să se axeze pe literatura Europei Centrale, continuînd tradiţia studiilor comparatiste ale Fundaţiei A Treia Europă. Altfel spus, graniţele literaturii prezente la FILTM sînt bine delimitate şi se află „La Vest de Est / La Est de Vest“. Aşadar, festivalul de la Timişoara nu este flexibil cînd vine vorba de geografia literară, aducînd în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timişoara scriitori de primă mînă care sînt originari din Europa Centrală sau trăiesc aici. Literatura lor şi dezbaterile care iau naştere vorbesc despre multiculturalitate şi complexitatea identităţii, despre influenţa marii istorii asupra istoriilor intime, despre uitare şi memorie în actul scrisului.

În ultima seară a fiecărei ediţii FILTM, publicul este provocat să descopere literaturi ale ţărilor din imediata apropiere a României: Ungaria, Serbia, Croaţia, Ucraina. Ţări care ne par departe atunci cînd vine vorba de receptarea literaturii lor contemporane. În mod paradoxal, autori importanţi din spaţiul central-european nu sînt cunoscuţi, traduşi şi publicaţi în România, dar sînt cunoscuţi, traduşi şi publicaţi în Occident. Dacă există un Dumnezeu al editorilor, mai devreme sau mai tîrziu ignoranţa asta o să ne coste. De aceea, sînt convinsă că Timişoara are datoria morală faţă de moştenirea sa istorică şi culturală să continue promovarea literaturii central-europene în România.

Am participat numai la două ediţii FILB, dar pot spune că, din poveşti, articole, poze, interviuri, mi-am făcut o imagine şi despre celelalte cinci. Am intrat în echipa de organizare a FILTM, de la a doua ediţie; la prima am lipsit motivat. Pentru mine, FILB este un festival underground, iar FILTM este un festival cu un specific bine precizat. Şi unul, şi celălalt abordează subiecte tabu şi sînt extrem de prietenoase. Cred că nucleul acestor evenimente este momentul lecturii şi că, dincolo de marketing, promovare şi PR, textele citite vorbesc de la sine şi creează conexiunea între scriitori şi public.  

FILTM a importat acelaşi format ca al FILB-ului: trei seri de lectură la care sînt prezenţi un număr de scriitori străini şi scriitori romîni, seri care se termină cu o dezbatere condusă de un moderator şi cu întrebări din partea publicului. Ideea de a crea legături între scriitorii români şi cei străini rămîne o prioritate; şi FILB-ul, şi FILTM-ul devin mici familii, timp de trei, patru zile: scriitori, traducători, moderatori, jurnalişti şi organizatori sînt aproape de nedespărţit. Un mare avantaj al festivalurilor de nişă!

Poveştile de genul acesta trebuie să meargă mai departe, în ciuda obstacolelor care apar pe drum şi care, de cele mai multe ori, sînt de ordin financiar. Atît FILB, cît şi FILTM au tot ce le trebuie: pasiune, voinţă, calitate, creativitate, inteligenţă, un pic de nebunie şi, cel mai important, un public fidel. Iată de ce vreau să cred cu încăpăţînare că îşi vor găsi şi susţinerea financiară care să le facă posibile an de an. 

Oana Maria Doboşi este director editorial al Editurii Universităţii de Vest din Timişoara. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: