„Avem o mafie imobiliară, dar nici un condamnat“ - interviu cu Nicuşor DAN

Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
„Avem o mafie imobiliară, dar nici un condamnat“   interviu cu Nicuşor DAN jpeg

Cum vă explicaţi faptul că, deşi există numeroase procese (unele cîştigate deja de asociaţia pe care o conduceţi), autorităţile avizează în continuare desfiinţarea unor clădiri teoretic protejate? 

Lipseşte faza următoare, sancţiunea penală pentru cei care au emis autorizaţii sau avize ilegale. Sînt funcţionari care au semnat sute de avize sau autorizaţii ilegale, e evident că au comis un abuz în serviciu.  Parchetul pare însă insensibil la problemă. Avem o mafie imobiliară, dar nici un condamnat. 

Pe baza legilor actuale, cum pot fi traşi la răspundere cei care au dat abuziv avize de desfiinţare pentru clădiri protejate? 

Distrugerea ilegală a unei clădiri dintr-o zonă protejată constituie o infracţiune. Trebuie doar ca Parchetul să propună trimiterea în judecată. Noi am depus mai multe plîngeri penale, am primit doar rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale, cu unele am mers în instanţă şi instanţa le-a trimis Parchetului înapoi pentru continuarea cercetării. Ar trebui însă ca Parchetul să meargă el singur să solicite date de la autoritate, pe care le obţine pe loc, pe cînd noi le obţinem după un an sau doi. Eu singur, dacă Parchetul mi-ar permite accesul complet la arhiva direcţiilor de urbanism din primării şi la arhiva Direcţiei pentru Cultură, în şase luni aş putea întocmi dosare penale pentru 30-40 de funcţionari. Vă asigur că după prima condamnare lucrurile nu vor mai sta la fel. 

Care ar fi bilanţul în ceea ce priveşte aceste distrugeri în Bucureşti, în ultimii 25 de ani? 

În zonele istorice din Bucureşti, numite juridic zone construite protejate, avem aproximativ 18.000 de clădiri rămase după demolările lui Ceauşescu. Dintre acestea au fost demolate cel putin 1200 după 1990, marea majoritate după 2005. 

Care sînt acum urgenţele în ceea ce priveşte clădirile de patrimoniu? 

În ceea ce priveşte monumentele istorice, trebuie făcut un inventar al situaţiei lor actuale. La aproximativ  70% din ele nu a mai fost de 25 de ani nici un funcţionar din Ministerul Culturii să vadă dacă mai există. Un inventar similar trebuie făcut şi clădirilor din zonele protejate (sînt localităţi în care zonele protejate nu sînt nici măcar delimitate). 

În urma inventarului, trebuie alocaţi bani pentru intervenţii de urgenţă, minimale şi puţin costisitoare: acoperişuri, ferestre etc. E absurd să dai zeci de milioane de euro pe un monument înainte de a pune în siguranţă monumente istorice în care plouă. Trebuie apoi să stabilim mecanismul economic corect al clădirilor istorice. În Europa occidentală, o clădire istorică are o valoare cu 50% mai mare decît una ordinară. La noi, din cauză că atunci cînd cumperi o clădire într-o zonă istorică nu ai garanţia că nu te vei trezi cu un bloc la fereastră, această piaţă a fost pervertită, şi costă mai mult terenul decît casa veche. O a doua urgenţă ar fi deci respectarea legii, şi pentru asta trebuie funcţionalizate Inspectoratul de Stat în Construcţii, instituţia Prefectului şi, desigur, Parchetul.

În ce măsură opinia publică înţelege şi sancţionează aceste abuzuri împotriva clădirilor de patrimoniu? 

Lumea începe să înţeleagă atît valoarea identitară, cît şi valoarea economică a patrimoniului construit. Din fericire, mulţi dintre noi am circulat în străinătate şi am vizitat zone istorice ale oraşelor, nu autostrăzi suspendate. 

Sînteţi de profesie matematician. Cum de vă interesează chestiunile legate de patrimoniul construit? 

E o chestiune de identitate. Patrimoniul construit este parte a identităţii mele colective, care îmi este agresată. Lupt ca să îmi apăr identitatea, nu pot, real, fizic, să asist pasiv la această agresiune. Nu vă ascund că, înţelegînd că pe zi ce trece mă ratez ca matematician, am uneori tentaţia să abandonez această identitate, să renunţ la România. Asta însemnînd o ruptură totală, bineînţeles. Sper însă că efortul unei întregi comunităţi care s-a format deja şi luptă pentru patrimoniu să ducă la normalizarea relaţiei cu patrimoniul într-un interval de timp rezonabil. 

Nicuşor Dan este preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul. În 2012 a candidat pentru postul de primar al Capitalei cu un program axat în mare parte pe protejarea patrimoniului şi pe măsuri ecologice. 

a consemnat Matei MARTIN  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

colectare gunoi olt   foto a m (2) jpeg
O treime din plasticul pus pe piață nu are o destinație raportată. De ce reciclarea din România rămâne departe de rezultatele declarate
Peste 2,5 milioane de tone de ambalaje au fost introduse pe piața din România în 2025, cu 2,67% mai mult decât în anul precedent, potrivit datelor Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), prezentate într-o analiză publicată de organizația Clean Recycle.
miere Manuka jpg
Mierea ar putea avea un efect neașteptat asupra pielii. Ce au descoperit cercetătorii despre protecția împotriva radiațiilor UV
Mierea ar putea avea beneficii pentru piele care depășesc utilizările sale cunoscute în tratarea rănilor și arsurilor. Un studiu realizat de cercetători din Italia arată că mierea multiflorală ar putea ajuta celulele pielii să facă față mai bine stresului provocat de radiațiile ultraviolete.
intrarea in biserica a maicii domnului 1 jpeg
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, „Vovidenia”, o sărbătoare a luminii. Ce semnificație are și ce tradiții se păstrează
Prăznuită în fiecare an pe 21 noiembrie, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, cunoscută în popor și sub numele de Vovidenia sau Ovidenia, este sărbătoarea cu un loc aparte atât în calendarul ortodox, cât și în cel catolic.
Echipa IT colegi afacere computer business FOTO Shutterstock
Programator cu șase ani de experiență, plătit mai prost decât un ajutor de bucătar? Ce se întâmplă cu salariile din IT
Un programator din București, cu șase ani de experiență, ar fi primit o ofertă salarială de 4.500 de lei, după un an în care nu și-a găsit de lucru în IT. Între timp, câștigă 6.000 de lei ca ajutor de bucătar, plus bacșiș.
image png
Românii, campioni europeni la călătoriile pe uscat. Ce arată cele mai noi date de la Eurostat
În timp ce avionul domină deplasările în statele insulare, iar transportul feroviar și cel rutier au ponderi diferite de la o țară la alta, românii continuă să prefere drumurile pe uscat, potrivit statisticilor publicate de Eurostat.
WhatsApp Image 2026 11 19 at 17 52 37 jpeg
De ce au devenit horele de pe TikTok un fenomen viral. Psiholog: „O persoană poate ajunge să plătească pentru o experiență emoțională”
Sute de oameni se adună în transmisiuni live pe TikTok pentru a dansa pe muzică populară, a socializa și a trimite cadouri virtuale celor care organizează petrecerile.
vaccin
Gripa se intensifică în România: cazurile au crescut cu 42% într-o săptămână, iar vaccinul lipsește din farmacii
Numărul cazurilor de gripă clinică a crescut cu peste 42% într-o singură săptămână, iar România a ajuns la trei decese confirmate cu virus gripal. Din farmacii vaccinul lipsește.
image png
Ai grijă ce caserole păstrezi în bucătărie! Când devin periculoase recipientele din plastic și de ce trebuie să le arunci
Caserolele din plastic sunt printre cele mai folosite recipiente din bucătărie, mai ales pentru depozitarea resturilor de mâncare, păstrarea fructelor și legumelor sau transportul preparatelor gătite.
Există viață și după refuzul procurorului?
Pentru infracțiunile la care acțiunea penală este condiționată de o plângere prealabilă, retragerea acesteia produce efecte numai dacă este însușită de procuror.