„Avem o mafie imobiliară, dar nici un condamnat“ - interviu cu Nicuşor DAN

Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
„Avem o mafie imobiliară, dar nici un condamnat“   interviu cu Nicuşor DAN jpeg

Cum vă explicaţi faptul că, deşi există numeroase procese (unele cîştigate deja de asociaţia pe care o conduceţi), autorităţile avizează în continuare desfiinţarea unor clădiri teoretic protejate? 

Lipseşte faza următoare, sancţiunea penală pentru cei care au emis autorizaţii sau avize ilegale. Sînt funcţionari care au semnat sute de avize sau autorizaţii ilegale, e evident că au comis un abuz în serviciu.  Parchetul pare însă insensibil la problemă. Avem o mafie imobiliară, dar nici un condamnat. 

Pe baza legilor actuale, cum pot fi traşi la răspundere cei care au dat abuziv avize de desfiinţare pentru clădiri protejate? 

Distrugerea ilegală a unei clădiri dintr-o zonă protejată constituie o infracţiune. Trebuie doar ca Parchetul să propună trimiterea în judecată. Noi am depus mai multe plîngeri penale, am primit doar rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale, cu unele am mers în instanţă şi instanţa le-a trimis Parchetului înapoi pentru continuarea cercetării. Ar trebui însă ca Parchetul să meargă el singur să solicite date de la autoritate, pe care le obţine pe loc, pe cînd noi le obţinem după un an sau doi. Eu singur, dacă Parchetul mi-ar permite accesul complet la arhiva direcţiilor de urbanism din primării şi la arhiva Direcţiei pentru Cultură, în şase luni aş putea întocmi dosare penale pentru 30-40 de funcţionari. Vă asigur că după prima condamnare lucrurile nu vor mai sta la fel. 

Care ar fi bilanţul în ceea ce priveşte aceste distrugeri în Bucureşti, în ultimii 25 de ani? 

În zonele istorice din Bucureşti, numite juridic zone construite protejate, avem aproximativ 18.000 de clădiri rămase după demolările lui Ceauşescu. Dintre acestea au fost demolate cel putin 1200 după 1990, marea majoritate după 2005. 

Care sînt acum urgenţele în ceea ce priveşte clădirile de patrimoniu? 

În ceea ce priveşte monumentele istorice, trebuie făcut un inventar al situaţiei lor actuale. La aproximativ  70% din ele nu a mai fost de 25 de ani nici un funcţionar din Ministerul Culturii să vadă dacă mai există. Un inventar similar trebuie făcut şi clădirilor din zonele protejate (sînt localităţi în care zonele protejate nu sînt nici măcar delimitate). 

În urma inventarului, trebuie alocaţi bani pentru intervenţii de urgenţă, minimale şi puţin costisitoare: acoperişuri, ferestre etc. E absurd să dai zeci de milioane de euro pe un monument înainte de a pune în siguranţă monumente istorice în care plouă. Trebuie apoi să stabilim mecanismul economic corect al clădirilor istorice. În Europa occidentală, o clădire istorică are o valoare cu 50% mai mare decît una ordinară. La noi, din cauză că atunci cînd cumperi o clădire într-o zonă istorică nu ai garanţia că nu te vei trezi cu un bloc la fereastră, această piaţă a fost pervertită, şi costă mai mult terenul decît casa veche. O a doua urgenţă ar fi deci respectarea legii, şi pentru asta trebuie funcţionalizate Inspectoratul de Stat în Construcţii, instituţia Prefectului şi, desigur, Parchetul.

În ce măsură opinia publică înţelege şi sancţionează aceste abuzuri împotriva clădirilor de patrimoniu? 

Lumea începe să înţeleagă atît valoarea identitară, cît şi valoarea economică a patrimoniului construit. Din fericire, mulţi dintre noi am circulat în străinătate şi am vizitat zone istorice ale oraşelor, nu autostrăzi suspendate. 

Sînteţi de profesie matematician. Cum de vă interesează chestiunile legate de patrimoniul construit? 

E o chestiune de identitate. Patrimoniul construit este parte a identităţii mele colective, care îmi este agresată. Lupt ca să îmi apăr identitatea, nu pot, real, fizic, să asist pasiv la această agresiune. Nu vă ascund că, înţelegînd că pe zi ce trece mă ratez ca matematician, am uneori tentaţia să abandonez această identitate, să renunţ la România. Asta însemnînd o ruptură totală, bineînţeles. Sper însă că efortul unei întregi comunităţi care s-a format deja şi luptă pentru patrimoniu să ducă la normalizarea relaţiei cu patrimoniul într-un interval de timp rezonabil. 

Nicuşor Dan este preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul. În 2012 a candidat pentru postul de primar al Capitalei cu un program axat în mare parte pe protejarea patrimoniului şi pe măsuri ecologice. 

a consemnat Matei MARTIN  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
EXCLUSIV Bruce Lincoln, profesor, discipol și fost student al lui Mircea Eliade: „Admirația lui pentru mișcarea legionară m-a tulburat mult“
Articole și documente din perioada anilor ’30, în care filosoful român Mircea Eliade își declara simpatia față de Garda de Fier, au ajuns în posesia discipolului său, Bruce Lincoln, astăzi un emerit profesor american.
image
Dependența de ecrane a copiilor, vindecată în doar două săptămâni. Ce ar trebui să facă părinții. Soluția specialiștilor danezi
3 ore pe săptămână în fața ecranelor și nu mai mult! De atât au nevoie copiii pentru a se dezvolta sănătos din punct de vedere psihic și emoțional. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de specialiștii unei universități de prestigiu din Danemarca.
image
Care sunt cele mai bune companii aeriene din lume în 2024. Care au cele mai puține anulări și întârzieri
Blocajul informatic de vineri ne-a determinat să căutăm care sunt cele mai sigure companii aeriene din lume, premiate pentru cele mai puține anulări și întârzieri.

HIstoria.ro

image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.