Avem nevoie de-un poem?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 906 din 19 ÔÇô 25 august 2021
Avem nevoie de un poem? jpeg

Statisticile arat─â pentru anul trecut o cre╚Ötere a ratei divor╚Ťurilor cu mai mult de 30%, chiar peste aceast─â cifr─â, la nivel global. Tot statisticile, mai pu╚Ťin r─âsun─âtoare ╚Öi discutate, dar relevante, spun c─â site-urile de poezie au fost accesate cu 30% mai mult ├«n 2020 dec├«t ├«n 2019 ╚Öi mai ales ├«n primele luni ale pandemiei ÔÇô martie, aprilie, mai. Nu putem ╚Öti dac─â cei care au divor╚Ťat au fost fix cei care au ├«nceput dintr-odat─â s─â citeasc─â poezie sau au citit mai mult─â, fiind ei mai tri╚Öti, mai speria╚Ťi sau pur ╚Öi simplu mai liberi. Dar aceast─â cifr─â comun─â ambelor fenomene pandemice arat─â c─â, ├«ntr-un fel sau altul, mereu aproximativ o treime dintre noi a f─âcut ni╚Öte schimb─âri existen╚Ťiale ├«n ultimul an, radicale sau de rutin─â zilnic─â, de╚Öi a citi o poezie atunci c├«nd nu ai mai citit vreodat─â una poate fi un gest radical la o adic─â. Schimbare, izolare, iner╚Ťie, diverse tipuri de suferin╚Ť─â, toate acestea cer ceva, o form─â, o formul─â, o structur─â nou─â, care s─â le con╚Ťin─â ╚Öi s─â le fac─â suportabile.

├Än lumea larg─â, poezia p─ârea a fi pe buzele tuturor ├«n prim─âvara lui 2020. Deodat─â se citea poezie, se scria poezie, se cerea poezie. Se vorbea despre natura ei vindec─âtoare, despre capacitatea ei de a d─ârui alinare, m├«ng├«iere, confort, de a construi rezilien╚Ť─â, de a ├«mp─âca individul cu propria suferin╚Ť─â. ├Än 2020 au fost cadre medicale care le-au citit pacien╚Ťilor ├«n spitale poeme. Au fost poe╚Ťi care s-au organizat pentru a scrie poeme pentru familiile celor disp─âru╚Ťi din cauza virusului, a╚Öa-numitele poeme funerare scrise de poe╚Ťi profesioni╚Öti ÔÇô e cazul acelor Fleurs de fun├ęrailles, ├«n Belgia. Unii recomandau rutina poetic─â laolalt─â cu rutina sportului matinal, un poem pe zi. S─â-l scrii, s─â-l cite╚Öti. Undeva rutina poetic─â avea cinci pa╚Öi ╚Öi ├«nainte de pasul al cincilea trebuie s─â recite╚Öti pa╚Öii de dinainte, iar primul pas era s─â prive╚Öti ├«n jurul t─âu ╚Öi s─â-╚Ťi aminte╚Öti lucrurile grele din via╚Ťa ta, apoi s─â scrii, s─â torni totul pe h├«rtie sau ├«n computer timp de cinci minute f─âr─â s─â te opre╚Öti. ÔÇ×We need a poemÔÇŁ, li se spunea poe╚Ťilor ╚Öi poe╚Ťii scriau ├«n numele solidarit─â╚Ťii, dar ╚Öi al capacit─â╚Ťii poeziei de a crea sens acolo unde totul pare lipsit de sens, str─âin, necunoscut. ÔÇ×We need a poemÔÇŁ ÔÇô un poem e deja un item, un produs chiar. Gellu Naum spunea c─â poezia trebuie c─âutat─â, nu dat─â cu for╚Ťa.

╚śi a╚Öa lumea ╚Öi-a atins punctul maxim de vulnerabilitate peste noapte, dar ╚Öi poezia pe cel func╚Ťional. Din facultativ─â sau chiar inutil─â a devenit necesar─â, din inexistent─â a devenit prezent─â, din ignorat─â cerut─â, din izolat─â, oarecum vizibil─â, global─â, democratizat─â, din complicat─â vital─â, din chestie de week-end o posibil─â obi╚Önuin╚Ť─â de zi cu zi. (Dar nici o minune nu se transform─â ├«n rutin─â, altfel ╚Öi-ar contrazice ├«ns─â╚Öi natura.)

├Äntruc├«tva poe╚Ťii au fost mereu recunoscu╚Ťi ca dezastrologi, prezen╚Ťi mereu la locul dezastrului care nici nu s-a ├«nt├«mplat. Asta i-a deosebit mereu de jurnali╚Öti, chiar ╚Öi atunci c├«nd le-au sem─ânat ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â. Pe de alt─â parte, poe╚Ťii nu scriu la comand─â, nu au preten╚Ťia s─â educe, s├«nt prea obseda╚Ťi de propria limb─â, de cum o folosesc, de eficien╚Ťa propriului limbaj pentru limbaj. ╚śi nu au nici preten╚Ťia s─â vindece.

Piatr─â, moned─â, limb─â

Ce a reu╚Öit s─â fac─â, probabil pentru scurt timp, poezia ├«n timpul pandemiei? S─â devin─â un text de criz─â, care realizeaz─â o conectare cu propria interioritate. F─âr─â ├«ndoial─â c─â pentru scriitori ├«n general a fost, p├«n─â la un punct, mai simplu s─â stea ├«n izolare. Fiindc─â izolarea e adesea pentru ei un mod natural de a tr─âi, f─âr─â a fi impus din exterior. C─âutarea poeziei a fost tocmai pentru a ├«mbl├«nzi aceast─â intimitate cu propria intimitate la care izolarea ╚Öi restric╚Ťiile au obligat o ├«ntreag─â planet─â. Pentru a gestiona lipsa de mobilitate, imposibilitatea de a fugi de tine ├«nsu╚Ťi ÔÇô s─â tr─âie╚Öti cu tine ├á la longue poate fi un co╚Ömar. Pentru a umple cu sens ceea ce tocmai s-a golit de sens. Pentru rezilien╚Ť─â, fiindc─â poezia vine ├«n urma unui antrenament sus╚Ťinut ├«n preajma suferin╚Ťei ÔÇô de diverse feluri ÔÇô ╚Öi tinde s─â dea consisten╚Ť─â oric─ârei experien╚Ťe, s─â aib─â o capacitate de integrare, de con╚Ťinere a tuturor contradic╚Ťiilor ╚Öi constat─ârilor legate de via╚Ť─â. Poe╚Ťii au capacitatea de a reformula via╚Ťa ├«n mijlocul haosului ╚Öi dezastrului, fie ╚Öi numai numindu-le.

La noi nu exist─â statistici specifice, dar consumul de poezie ├«n 2020 a venit pe un trend oarecum cresc─âtor. Asta bine├«n╚Ťeles ├«n primul r├«nd datorit─â lobby-ului intens f─âcut de poe╚Ťi ╚Öi de editorii alternativi de poezie. Datorit─â circula╚Ťiei libere a textului poetic ├«n mediul online. Re╚Ťelele sociale au oferit ├«n ultimii ani poeziei ╚Öi autorilor ei o autonomie, o independen╚Ť─â ├«n raport cu sistemul editorial pentru a construi vizibilitate genului. La urma urmei, a fost singura ╚Öans─â, ├«n contextul ├«n care poezia nu intra ├«n campaniile de promovare, precum proza autorilor rom├óni, nici nu beneficia acum zece, chiar cinci ani, de expunere corect─â la raft ├«n libr─ârii. Trend-ul poetic s-a conturat ├«ncet ╚Öi cu pa╚Öi mici, ini╚Ťiali nev─âzu╚Ťi, ╚Öi a reu╚Öit s─â recupereze decalajul imens dintre realitatea din lumea poeziei contemporane ╚Öi imaginea vetust─â a poeziei proiectat─â ├«n mintea posibililor cititori, s─â schimbe c├«te pu╚Ťin percep╚Ťia asupra poeziei ╚Öi gustul celor care au ├«nceput s─â citeasc─â poezie contemporan─â ╚Öi s─â participe la lecturile publice ale poe╚Ťilor no╚Ötri.

A╚Öa c─â nu are cum s─â ne mire explozia de citate din poezii pe Instagram, de conturi care posteaz─â exclusiv citate din autori rom├óni, printre care ╚Öi poe╚Ťi, de fragmentele de pe story-uri, de utilizarea poeziei pentru a comunica st─âri, mesaje, manifesto-uri personale. Sigur c─â nu exist─â ├«ntotdeauna criterii de valoare ╚Öi c─â adesea vocile poetice s├«nt amestecate, dar se simte o frenezie a descoperirii genului ╚Öi un exerci╚Ťiu constant de apropriere a poeziei. O aten╚Ťie complet diferit─â ├«n virtual fa╚Ť─â de cea din lumea real─â a fost ╚Öi cea dat─â poeziei pe conturile de Instagram ale libr─âriilor din Bucure╚Öti ╚Öi din ╚Ťar─â. S├«nt pu╚Ťine libr─ârii unde poezia ÔÇô ╚Öi cea rom├óneasc─â ├«n mod special ÔÇô au rafturi bine organizate ╚Öi vizibile, care s─â corespund─â dinamicii reale din literatura noastr─â de acum, ├«n contextul ├«n care poezia e, ├«n 2021, probabil cel mai divers ╚Öi animat fenomen. ├Än timpul pandemiei, libr─âriile au descoperit c─â poezia e un vector eficient ├«n online ╚Öi au ├«nceput s─â o promoveze. Pe de alt─â parte, s-a ├«nt├«mplat ceea ce ne doream de mult probabil, libr─âriile au devenit din spa╚Ťii oameni, au ap─ârut librarii care recomand─â c─âr╚Ťi, vorbesc despre ele, au gusturile lor, iar poezia a fost parte ├«n aceast─â poveste.

├Än aprilie 2020, primele ÔÇ×Intersec╚Ťii de miercuri onlineÔÇŁ pe care le-am f─âcut pe Zoom au fost cu poetul Andrei Codrescu. El la New York, eu la Bucure╚Öti. Se auzeau non-stop Salv─ârile travers├«nd Queens-ul de-a lungul ├«nregistr─ârii ╚Öi l-am ├«ntrebat la finalul dialogului pe invitatul meu ce crede c─â se va ├«nt├«mpla cu poezia ├«n noua lume. ÔÇ×Va deveni moned─â de schimb, cea mai tare moned─â.ÔÇŁ Nu ╚Ötiu dac─â poezia va concura vreodat─â cu bitcoin-ul, ethereum-ul sau stellar-ul, de╚Öi uite c─â exist─â un vibe metaforic aici ├«n numele lor ╚Öi o natur─â virtual─â, dac─â nu suprareal─â. ├Äntotdeauna mi-a fost team─â de perspectiva unei v├«rste a poeziei ├«n care ea s─â devin─â prea cool, de perspectiva unei poezii exclusiv cool, care s─â intre ├«n malaxorul consumerismului unde totul e consumat dup─â acelea╚Öi sfinte principii. Sau de perspectiva ├«n╚Ťelegerii poeziei ca pe ceva care explic─â totul ╚Öi a citatelor desprinse din context care uneori rateaz─â poezia ├«n sine. ╚śi nu ╚Ötiu dac─â rela╚Ťia pandemic─â dintre poezie ╚Öi om va fi una de durat─â sau doar de criz─â, nici dac─â va implica un mariaj lung sau va fi direct un divor╚Ť. Poate c─â peste ani de zile, peste dou─âzeci-treizeci de ani, ├«ntr-o anchet─â cu ├«ntrebarea ÔÇ×C├«nd a╚Ťi citit ultima dat─â o poezie?ÔÇŁ, mai bine de 30% din oamenii ├«ntreba╚Ťi vor r─âspunde ÔÇ×├Än timpul pandemiei ─âleia din 2020ÔÇŁ.

Poetul nu scrie ca s─â vindece. Paradoxul e atunci c├«nd ceea ce el prelucreaz─â ├«n singur─âtatea lui, dintr-un impuls intim, ajunge s─â creeze vindecare ├«ntr-un altul, f─âr─â ca ÔÇ×produsulÔÇŁ lui s─â afi╚Öeze vreodat─â recomandarea asta. Dac─â poezia e supus─â permanent unor cli╚Öee care spun c─â e pentru cei slabi, vulnerabili, aiuri╚Ťi, cu capul ├«n nori, lipsi╚Ťi de leg─âtura cu realitatea, iat─â c─â ├«n ultimul an oamenii au descoperit, pe l├«ng─â vulnerabilitatea generalizat─â, a tuturor, c─â poezia e o piatr─â tare pe care po╚Ťi pune capul, c─â e o limb─â ├«n care po╚Ťi vorbi ╚Öi care te poate ajuta s─â te opre╚Öti ╚Öi s─â nu mai fugi ├«ntruna de tine ├«nsu╚Ťi, o limb─â care te traduce, traduc├«nd ceea ce nu st─âp├«ne╚Öti din tine ├«nsu╚Ťi.

Asta nu ├«nseamn─â c─â poezia va deveni rutin─â global─â postpandemic─â, la fel ca exerci╚Ťiile matinale, ca figurile simple de yoga sau streching sau precum coptul p├«inii acas─â. Poezia nici nu are treab─â cu rutina. Dimpotriv─â, ea dezv─âluie totul ├«n jurul nostru ca pe o permanent─â surpriz─â.

Svetlana C├órstean este poet─â ╚Öi coordonatoarea Colec╚Ťiei de poezie ÔÇ×VorpalÔÇŁ de la Editura Nemira. Cea mai recent─â carte publicat─â: S├«nt alta, Editura Nemira, 2021.

Foto: Camelia Toma, Muzeul Poezie(i), Ia╚Öi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.