Autorul tr─âie┼čte!

Mirela MIRON
Publicat în Dilema Veche nr. 695 din 15-21 iunie 2017
Autorul tr─âie┼čte! jpeg

├Änv─â╚Ť─âm├«ntul de mas─â ├«╚Öi are tabuurile lui. La un moment dat, confruntat─â cu refuzul multora dintre elevi de a citi unele dintre textele literare ale unor canonici, mi-am pus ├«ntrebarea, ca profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â, dac─â ├«nc─â mai cred ├«n literatur─â.

├Än ciuda unor succese izolate, realitatea arat─â c─â e greu pentru liceeni s─â ├«n╚Ťeleag─â un context literar de sf├«r╚Öit de secol XIX ╚Öi ├«nceput de secol XX, un vocabular inaccesibil, de╚Öi atunci c├«nd reu╚Öesc s─â surmonteze aceste lucruri, le place Moara cu noroc, Povestea lui Harap-Alb, unora chiar Ion. Am ├«n╚Ťeles c─â nu ├«ntotdeauna profesorul poate fi charismatic ca un actor de film de succes (cam acestea ar fi a╚Ötept─ârile), de╚Öi unii chiar s├«nt, uneori, a╚Öa, iar al╚Ťii reu╚Öesc un populism de un real succes. ├Än cele mai multe cazuri, tot eseurile (vechile comentarii) salveaz─â onoarea multor familii, iar la urma urmei este evident c─â exist─â via╚Ť─â ╚Öi dincolo de literatur─âÔÇŽ Totu╚Öi, dup─â ani ├«n care am citit enorm uneori sau n-am citit nimic, c├«teodat─â, pot s─â afirm c─â da, cred ├«n literatur─â, cred c─â fiecare cuv├«nt ├«nv─â╚Ťat ├«n contextul lecturii ├«mi deschide o u╚Ö─â c─âtre realit─â╚Ťi inaccesibile, cred c─â nic─âieri nu pot g─âsi mai bine lini╚Ötea dec├«t ├«ntr-un fotoliu, cu o carte ├«n m├«n─â, ╚Öi mai cred c─â asta ar trebui s─â fac, s─â le deschid elevilor mei un orizont cultural, prin literatura rom├ón─â. Cu sau f─âr─â canonici. Astfel, ├«ncep├«nd cu 23 aprilie 2013, c├«nd am lansat blog-ul de lectur─â derecitit.wordpress.com, a ├«nceput v├«n─âtoarea online de nume de scriitori rom├óni contemporani, deoarece, nu-i a╚Öa, eu predau limba ╚Öi literatura rom├ón─â, iar ace╚Ötia din urm─â nu prea se g─âseau prin libr─ârii. Nu auzisem pe atunci de conceptul de read local, practicat ├«n vestul Europei, observam doar c─â elevii mei, atunci c├«nd citesc, citesc doar traduceri, la aproape dou─â sute de ani distan╚Ť─â de c├«nd pa╚Öopti╚Ötii ne-au ├«nv─â╚Ťat c─â traduc╚Ťiunile nu fac o literatur─â.

Ideea proiectului ÔÇ×Autorul tr─âie╚Öte!ÔÇť a venit dup─â ce mai mul╚Ťi ani la r├«nd, la clasa a VII-a, elevii se mirau atunci c├«nd, ├«n manual, ajungeam la textul unui autor care avea scris─â, la informa╚Ťiile biografice, doar data na╚Öterii. ├Äntrebarea era aceea╚Öi: tr─âie╚Öte? Acum, ÔÇ×Autorul tr─âie╚Öte!ÔÇť se afl─â la edi╚Ťia a III-a ╚Öi este ├«nscris pentru a doua oar─â ├«n calendarul activit─â╚Ťilor extra╚Öcolare clujene. Proiectul dore┼čte sus┼úinerea literaturii na┼úionale pentru copii, marginalizat─â pe pia┼úa de carte de un marketing agresiv de promovare a traducerilor ce ofer─â o pozi┼úie minor─â literaturii rom├óne contemporane pentru copii. Autorii invita┼úi ├«n spa┼úiul cultural clujean pentru a-╚Öi ├«nt├«lni cititorii elevi au fost urm─âtorii: Adina Popescu, S├«nziana Popescu, Horia Corche┼č, Victoria P─âtra┼čcu, Laura Pamfiloiu, Florin Bican ╚Öi Iulia Iordan, Spiridon Vangheli.

Activitatea principal─â a proiectului este constituit─â din lecturi publice ╚Öi lans─âri de carte, sus┼úinute de scriitori rom├óni contemporani de literatur─â pentru copii, ├«n ┼čcolile participante la proiect ╚Öi ├«n taberele de var─â organizate de partenerii proiectului. ├Äntr-o etap─â are loc un concurs de lectur─â ╚Öi de scriere creativ─â, numit Literodrom, aflat la edi╚Ťia a II-a. La concurs particip─â c├«te o echip─â sau dou─â din fiecare ┼čcoal─â ├«nscris─â ├«n concurs. Echipa este alc─âtuit─â din c├«te patru elevi, cu v├«rsta ├«ntre 9-13 ani. Echipele s├«nt coordonate de ├«nv─â┼ú─âtori/profesori pentru ├«nv─â┼ú─âm├«ntul primar ┼či de profesori de limba ┼či literatura rom├ón─â. Concursul propriu-zis cuprinde probe individuale, de lectur─â ╚Öi de scriere creativ─â, probe de echip─â ce constau ├«n transpunerea ├«n imagini a unor texte literare, fiind jurizat de cadre didactice universitare de la Universitatea ÔÇ×Babe┼č-BolyaiÔÇť, profesori de limba ┼či literatur─â rom├ón─â din ┼čcolile ┼či liceele din jude╚Ťul Cluj, partenere ├«n proiect, dar mai ales de c─âtre scriitori rom├óni contemporani de literatur─â pentru copii. Premierea se face, de asemenea, at├«t individual sau pe echip─â, ├«n chiar ziua concursului, ├«n prezen╚Ťa autorilor de literatur─â pentru copii, premiile const├«nd ├«n c─âr┼úi de literatur─â rom├ón─â contemporan─â, adecvate v├«rstei participan┼úilor la concurs. Ne-am dori s─â extindem aria de v├«rst─â ╚Öi la elevii liceeni, dar deocamdat─â se scrie extrem de pu╚Ťin pentru ei, ├«n limba rom├ón─â.

Participan┼úii la proiect, elevi ┼či cadre didactice deopotriv─â, au astfel posibilitatea de a interac┼úiona, de a dialoga cu autorii rom├óni contemporani pe teme literare, de a percepe literatura ┼či scriitorul rom├ón ca realit─â┼úi vii, creatoare, adaptate ┼či cunosc─âtoare ale realit─â┼úii cotidiene. Astfel, elevii vor avea ┼čansa de a deconstrui prejudec─â┼úi privind scritorii, actul scrierii, vor avea ocazia de a-┼či construi propria viziune asupra literaturii rom├óne contemporane, prin contact direct, nemediat cu cei care creeaz─â. De asemenea, concursul propriu-zis se dore┼čte a fi un cadru deschis comunic─ârii, exprim─ârii propriilor opinii, manifest─ârii creativit─â┼úii artistice. 

Mirela Miron este profesoară de limba și literatura română.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.