Autoerotism psihic

Dan POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 571 din 22-28 ianuarie 2015
Autoerotism psihic jpeg

Fascina┼úia pentru procesul do-it-yourself este o pl─âsmuire recent─â, de factur─â modern─â. Obsesia ac┼úiunii directe ┼či totale a unui creator este o reac┼úie psiho-cultural─â de revolt─â fa┼ú─â de automatizarea introdus─â de ma┼čini, odat─â cu apari┼úia acestora. ├Änainte, ├«n perioada Rena┼čterii florentine, spre exemplu, lucrurile care ├«┼úi u┼čurau munca erau simple instrumente. ├Än cazul artei, situa┼úia producerii lucr─ârilor implica un atelier ├«n care erau angrena┼úi mai mul┼úi oameni pe l├«ng─â maestrul principal. Totul ├«ncepe s─â se schimbe radical odat─â cu apari┼úia fotografiei. Deposeda┼úi de o func┼úie social─â important─â ├«n zona simbolisticii puterii, arti┼čtii se repliaz─â. Dac─â nu vor mai fi ÔÇ×pozariÔÇť de lux, atunci vor face art─â de dragul ei. Artistul nu va mai avea subiecte impuse, ci va trebui s─â fac─â plonjeul introspectiv ┼či s─â aduc─â la suprafa┼ú─â perlele abisale. Accentul se mut─â pe originalitate ┼či autenticitate. Premisa romantic─â se instaleaz─â complet, artistul trebuie s─â fie ÔÇ×genialÔÇť, ÔÇ×singuraticÔÇť ┼či ÔÇ×boemÔÇť. Practic, perioada romantic─â ┼či prelungirea ei ├«n avangardele secolului XX s├«nt momentele istorice ├«n care paradigma artistului-demiurg-care-face-totul-din nimic-prin-voin┼úa-sa-singuratic─â intr─â ├«n prim-plan. Aceast─â mutare de accent ├«n felul cum trebuie s─â evolueze artistul (singur ┼či nu ├«n echip─â) modific─â ┼či sistemul din jurul artei. Astfel, cum subiectele artistice nu mai s├«nt impuse, ci liber alese, se na┼čte un nou rol ├«n sistemul economic ata┼čat artei ÔÇô comerciantul de tip impresar de arti┼čti. Sf├«r┼čitul secolului XX ┼či ├«nceputul noului mileniu perfec┼úioneaz─â p├«n─â la monstruozitate acest sistem ├«n care galeri┼čtii ÔÇô muzeele ÔÇô colec┼úionarii ÔÇô curatorii imagineaz─â un mediu artistic/antiartistic care pare s─â fi fost prezent dintotdeauna ┼či care a creat iluzia indispensabilit─â┼úii. Tot sistemul postmodern de promovare a artei pune ├«n paranteze ideea romantic─â a artistului total. Nu mai e nevoie ca artistul s─â produc─â el ├«nsu┼či lucr─âri, el va fi un g├«nditor, un planificator sau un foarte bun ┼čef de echip─â. Damien Hirst ┼či Jeff Koons s├«nt numele de ÔÇ×firm─âÔÇť ce au c├«┼čtigat acest joc de-a comer┼úul. Ei nu pun m├«na efectiv s─â fac─â nici o lucrare, totul e doar idee implementat─â de al┼úii.

Toate aceste aspecte istorice legate de felul cum ÔÇ×produceÔÇť artistul lucr─ârile s├«nt ├«ns─â discu┼úii de tip ÔÇ×mirajÔÇť purtate de oamenii care s├«nt ├«n afara artei. Cine a petrecut ceva vreme ├«n parametrii de operare de tip artistic ┼čtie c─â ce iese din atelier, obiectele, mai precis, nu s├«nt finalitatea artei, ci de┼čeurile, molozul, ┼čosetele purtate. Ele s├«nt r─âm─â┼či┼úele procesului, seam─ân─â foarte mult cu lucr─ârile lui Daniel Spoerri, ├«n care resturile diferitelor festine s├«nt ├«ncleiate pe mas─â, iar masa e ridicat─â la vertical─â pentru a fi ÔÇ×privit─âÔÇť. Atelierul artistului, ├«mpreun─â cu biroul intelectualului sau laboratorul privat al omului de ┼čtiin┼ú─â s├«nt fe┼úe diferite ale artei omului de a lucra cu propriul s─âu suflet. Profitul e invizibil, miza atelierului sau a biroului este s─ân─âtatea interioar─â, procesul e o continu─â gimnastic─â psihic─â. ├Än sensul acesta, obsesia social─â pentru DIY apare exact ├«n momentul istoric ├«n care atelierul sau biroul devin spa┼úii cotropite ┼či pe cale de dispari┼úie. ├Ämi amintesc c─â ├«nainte de ÔÇÖ89, tat─âl meu avea biroul lui. Consemnul era c─â nu se intr─â la el c├«nd glasvandul era tras, dec├«t dac─â e cutremur. Aceast─â chestiune m─â f─âcea cumplit de curios. Ce face el acolo? Cum poate s─â stea singur? ├Äntr-o zi, curiozitatea m-a ├«nvins ┼či m-am ascuns pe furi┼č ├«n balconul de l├«ng─â birou. N-am asistat la nimic scandalos, tat─âl meu citea, se uita pe pere┼úi, mai scria din c├«nd ├«n c├«nd, era pur ┼či simplu singur. Ce era special atunci e c─â timpul de ÔÇ×birouÔÇť sau ÔÇ×atelierÔÇť putea fi petrecut ├«n timpul zilei. Acum, ├«n epoca comunic─ârii babilonice, e nevoie de strategii perfide pentru a putea ├«ntre┼úine o munc─â de atelier. De regul─â, nu se mai poate face ├«n timpul zilei, ritmul vital e mult prea alert, telefonul mobil sun─â, nu exist─â respiro. Solu┼úiile s├«nt fie foarte matinale, fie vesperale. E un mers pe s├«rm─â din ce ├«n ce mai greu de men┼úinut. Dar, dac─â m─â g├«ndesc mai ÔÇ×str├«mbÔÇť, oare nu a┼ča au stat lucrurile chiar de la ├«nceput?

Dan Popescu este galerist la HÔÇÖArt Gallery.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.