La 24 ianuarie 1969, ministerul Afacerilor Externe de la Varşovia primea de la ambasada din Bucureşti o „notă diplomatică referitoare la demonstraţia studenţilor din Bucureşti de la 24 decembrie 1968“, fiind semnată de secretarul 1 al ambasadei, J. Bauer. În mod concret, documentul descrie fiecare etapă a acestui eveniment puţin cunoscut astăzi: „[…] 1. Cursul evenimentelor. 23 decembrie. Un grup destul de numeros de studenţi ai seminarului teologic au cîntat în mod organizat colinde de Crăciun în campusul studenţesc Regie, undeva în apropierea căminelor în care locuiau studente. După spectacol, care a fost foarte apreciat, studenţii au promis că vor reveni a doua zi, pe 24 decembrie, solicitînd şi altor studenţi să li se alăture în momentul cînd au creat o atmosferă de mobilizare. În ziua următoare, un grup important de studenţi ai Institutului Teologic (printre care foarte multe fete) s-a alăturat manifestaţiei. Studenţii au dorit să viziteze şi alte campusuri universitare, unele dintre ele fiind situate în centrul oraşului. Au plecat mărşăluind pe străzile oraşului. Colindătorilor li s-au alăturat şi alţi studenţi, dar şi persoane care stăteau pe margine. Studenţii Academiei de Ştiinţe Economice au refuzat să se alăture acestui grup punînd la îndoială scopul său real. În zona centrală [studenţii] au scandat: «Vrem libertate şi democraţie pentru studenţi!», «Vrem Crăciun!». De asemenea, au fost cîntate şi colinde.

Întreaga manifestare nu a fost luată în serios şi considerată o aventură studenţească, negîndu-se astfel caracterul politic al manifestaţiei, precum şi caracterul antiguvernamental şi antisocialist al evenimentelor. Un grup al participanţilor la manifestaţie s-a deplasat la rectorul Institutului Politehnic cu scopul de a-i cînta colinde. Urările acestora au fost bine primite de rector, fără să dea impresia că refuză sau că doreşte să le adreseze reproşuri. Încurajaţi de acest episod, alţi studenţi au mers în vizită la domiciliul unora dintre profesori, şi acolo fiind primiţi bine. Membri ai Institutului [Teologic] care s-au alăturat manifestaţiei şi au încercat să împiedice desfăşurarea ei au fost trataţi cu ostilitate (două persoane au fost împinse în rîul Dîmboviţa). Peste 1000 de persoane au participat la această demonstraţie care s-a încheiat în jurul orei 4 a.m., 25 decembrie. Miliţia nu a intervenit. După demonstraţie, Securitatea a început să-i identifice pe cei mai mulţi dintre participanţi. După ce studenţii au fost anchetaţi şi au fost avertizaţi «părinteşte», au fost eliberaţi. Nimeni nu a fost arestat.

După informaţiile pe care le-am primit de la alte ambasade prietene, cursul evenimentelor a fost diferit [faţă de cel expus mai sus]. Potrivit informaţiilor oferite de Ambasada U.R.S.S., s-au strigat şi alte sloganuri precum «Jos Ceauşescu!», sloganuri împotriva intervenţiei din Cehoslovacia sau «Avem nevoie de Tito!». Potrivit informaţiilor obţinute de la Ambasada R.D.G., s-a strigat «Libertate ca la Tito!» şi alte sloganuri antisovietice. Mai mult, tovarăşii şest-ţ germani afirmă că un grup de jurnalişti şi oameni de ştiinţă de la Institutul de Fizică Atomică au fost foarte activi în mobilizarea studenţilor pentru demonstraţie. Cînd manifestaţia a ajuns în zona Gării de Nord (gara principală a Bucureştilor), ziariştii occidentali prezenţi la faţa locului au făcut fotografii şi chiar înregistrări pe bandă audio. Potrivit informaţiilor obţinute de la Ambasada U.R.S.S., în timp ce marşul se deplasa pe Bulevardul Magheru (una dintre arterele principale ale Bucureştilor) un grup de catolici, care tocmai ieşeau din Biserica italiană aflată în apropiere, s-au alăturat marşului. Numărul celor anchetaţi de Securitate: potrivit Ambasadei U.R.S.S. au fost aprox. 150, potrivit Ambasadei R.D.G. au fost aprox. 200. După discuţiile cu autorităţile au fost eliberaţi […]“  

Arhiva Ministerului de Externe al Poloniei, dosar 28/74, W–9, D-I-R-0–24/1/69, nenumerotat. Documentul a fost descoperit şi publicat de istoricul polonez Adam Burakowski.  Pentru mai multe detalii vezi  şi A. Burakowski, „Demonstraţia studenţilor din 24 decembrie 1968, Bucureşti – un eveniment important, aproape necunoscut“, Arhivele totalitarismului, nr. 1-2 / 2006.