Un loc al excelenţei şi rafinamentului. Institutul Confucius din cadrul Universităţii din Bucureşti

Luminiţa BĂLAN
Publicat în Dilema Veche nr. 719 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2017
Un loc al excelenţei şi rafinamentului  Institutul Confucius din cadrul Universităţii din Bucureşti jpeg

În urmă cu mai bine de 61 de ani, la Universitatea din Bucureşti se înfiinţa o Secţie de limba şi literatura chineză, în paralel cu înfiinţarea Secţiei de limba română la Universitatea de Limbi Străine din Beijing. Apariţia acestor catedre în cele două ţări venea ca un răspuns la cerinţele vremurilor, din nevoia imperioasă de întemeiere a unor relaţii bilaterale, româno-chineze, solide, bazate pe o cunoaştere reciprocă profundă. De-a lungul timpului, în cadrul Secţiei de limba chineză de la Bucureşti, de altfel pînă în urmă cu cîţiva ani singura catedră cu un asemenea profil din România, s-au format peste o mie de specia-lişti, excelenţi vorbitori de limbă chineză, iar sinologia românească a ajuns să reprezinte o şcoală importantă în sfera orientalisticii.

Studiile de cultură, civilizaţie şi limbă chineză întemeiate în acest cadru au pornit de la însuşirea temeinică a limbii clasice şi contemporane, pentru ca apoi programele de studiu, la toate nivelurile – licenţă, masterat, doctorat – să se dezvolte necontenit, perfecţionîndu-se şi diversificîndu-se. Prin profesorii care şi-au dedicat energia şi ştiinţa de carte activităţii didactice, această şcoală de sinologie a urmărit permanent racordarea sa la cele mai noi metode de predare şi cercetare, iar rezultatele obţinute de-a lungul deceniilor oglindesc eforturile depuse pe parcursul a mai bine de şase decenii.

În condiţiile existenţei acestei Secţii de limba chineză, cu o bogată experienţă de predare a limbii chineze, dar şi cu o activitate intensă în sfera cercetării şi a traducerii textelor chineze clasice şi contemporane, la data de 23 noiembrie 2013 s-a înfiinţat Institutul Confucius din cadrul Universităţii din Bucureşti, în urma parteneriatului dintre Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Studii Politice şi Juridice din Beijing. Dată fiind baza solidă existentă, Institutul Confucius a avut un început sub semne de bun augur, căci expertiza profesorilor de la catedră, tradiţia îndelungată în ceea ce priveşte predarea limbii chineze au constituit garanţii ale reuşitei. Prin urmare, dezvoltarea Institutului Confucius din Bucureşti s-a realizat într-un ritm alert pe parcursul celor patru ani, pe direcţii care să valorifice acest potenţial.

Institutul Confucius funcţionează sub egida Oficiului pentru Predarea Limbii Chineze în Străinătate – Hanban, din R.P. Chineză, prin parteneriatul unei universităţi chineze cu o universitate străină. Primul asemenea institut s-a înfiinţat în Coreea de Sud, în anul 2014, iar în momentul de faţă, în întreaga lume, există circa 500 de Institute Confucius şi cîteva sute de Clase Confucius afiliate acestora, toate menite să funcţioneze în principal ca platforme pentru răspîndirea limbii şi culturii chineze în străinătate. În România, primul Institut Confucius s-a deschis în anul 2016, în cadrul Universităţii „Lucian Blaga“, din Sibiu.

Încă de la început, Institutul Confucius din cadrul Universităţii din Bucureşti şi a concentrat activitatea pe promovarea acestor elemente prin activităţile didactice specifice, precum şi prin diverse activităţi culturale. În ansamblul lor, programele iniţiate de institut urmăresc organizarea de cursuri de limba chineză atît pentru studenţii şi profesorii universităţii, cît şi pentru publicul larg.

Mai mult decît atît, dat fiind interesul larg pentru studierea limbii chineze în şcoli, Institutul Confucius a stabilit parteneriate cu o serie de şcoli şi colegii din Bucureşti şi din ţară (în oraşe precum Bacău, Iaşi, Galaţi, Craiova, Giurgiu etc.) în care profesori nativi susţin ore de limbă chineză şi organizează diverse manifestări culturale. Cum lumea de astăzi este o lume a multiculturalităţii, în care cunoaşterea reciprocă este esenţială, institutul organizează în cadrul şcolilor partenere ateliere culturale, în care sînt prezentate diverse aspecte ale culturii chineze, cum ar fi, de pildă, literatura, arta şi muzica, ceremonia ceaiului, caligrafia. De asemenea, cu ocazia unor evenimente importante în China, cum ar fi Anul Nou chinezesc, Sărbătoarea Mijlocului Toamnei, Sărbătoarea Bărcilor Dragon, sînt organizate evenimente culturale menite să prezinte tradiţiile şi obiceiurile chinezilor.

Institutul Confucius din Bucureşti se preocupă intens de promovarea şi dezvoltarea predării limbii chineze în şcoli şi, în acest sens, a contribuit la introducerea limbii chineze în lista materiilor acreditate pentru studiu în învăţămîntul preuniversitar. Luminiţa Bălan, directorul român al Institutului Confucius şi profesor în cadrul Secţiei de limba chineză, a fost desemnată de către Ministerului Educaţiei drept coordonator al grupului de lucru pentru elaborarea programei de studiu pentru limba chineză destinată învăţămîntului preuniversitar. Totodată, în cadrul institutului se organizează periodic dezbateri şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, care au ca temă didactica limbii chineze, scopul fiind acela de a îmbunătăţi pregătirea profesorilor de limba chineză şi de a crea mediul adecvat pentru schimburi de experienţă şi perfecţionare continuă.

Întrucît profesorii secţiei de limba chineză a Universităţii din Bucureşti s-au remarcat şi cu o bogată activitate de traducători ai operelor literare chinezeşti, Institutul Confucius a devenit un spaţiu în care au loc lansări de carte şi sesiuni de promovare a apariţiilor editoriale ce privesc China. Astfel, în cadrul dezbaterilor şi simpozioanelor ştiinţifice organizate, au fost făcute cunoscute publicului român traduceri din literatura chineză, realizate de profesorii secţiei, reputaţi sinologi precum Florentina Vişan, Mugur Zlotea, sau cărţi ale unor autori români referitoare la istoria, cultura şi civilizaţia chineză.

În ultimii ani, Institutul Confucius din Bucureşti a desfăşurat mai multe proiecte în sfera traducerilor literare şi a contribuit la întărirea legăturilor dintre scriitorii români şi cei chinezi. Astfel, în anul 2015, la invitaţia Institutului Confucius din Bucureşti, o delegaţie de scriitori chinezi, condusă de către reputatul scriitor Su Tong, a efectuat o vizită în România, fiind organizate, cu această ocazie, întîlniri literare, dezbateri, lansări de carte. Anul trecut, Institutul Confucius a susţinut organizarea vizitei unei delegaţii de scriitori şi poeţi chinezi, condusă de Yu Hua, unul dintre cei mai în vogă scriitori chinezi la ora actuală. Delegaţia a fost prezentă la Tîrgul de Carte Gaudeamus, unde China a fost ţară invitată de onoare. Şi Institutul Confucius a participat la diverse evenimente prilejuite de acest tîrg, contribuind la întărirea schimburilor culturale româno-chineze.

De altfel, promovarea schimburilor culturale reprezintă o sferă de activitate importantă pentru institut, iar în acest context au fost organizate şi la Beijing evenimente prin care cultura română să fie mai bine cunoscută în universităţile din China. Merită amintită Ziua culturii române, din luna decembrie a anului 2014, cînd Institutul Confucius a organizat la Universitatea de Studii Politice şi Juridice din Beijing expoziţia „Cultura română“, la care au fost prezentate obiecte de artizanat şi costume populare româneşti, alături de o expoziţie de fotografie din România. Tot cu această ocazie, profesori ai Secţiei de limba chineză şi ai altor facultăţi din Universitatea din Bucureşti au susţinut prelegeri prin care au prezentat studenţilor chinezi cultura română şi rezultate ale cercetării ştiinţifice desfăşurate la această universitate. În luna decembrie a acestui an, o delegaţie condusă de Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, va participa la un eveniment similar la Universitatea Normală din Beijing, una dintre universităţile de prestigiu din China cu care există o colaborare fructuoasă.

În concordanţă cu preocupările în sfera ştiinţifică ale membrilor Secţiei de limba chineză, Institutul Confucius a organizat în cei patru ani de la inaugurare numeroase evenimente academice, cum ar fi conferinţele ştiinţifice, cu teme din domeniul filozofiei, literaturii, didacticii, la care au participat specialişti chinezi din mai multe universităţi din China, dar şi din alte ţări, alături de reputaţi sinologi români.

Prin întreaga sa activitate, Institutul Confucius îşi propune să reprezinte o platformă pentru dezvoltarea relaţiilor culturale româno-chineze, pentru promovarea predării limbii chineze, precum şi pentru sprijinirea proiectelor de cercetare şi organizarea de manifestări culturale şi ştiinţifice. 

Luminița Bălan, profesor universitar la Catedra de Limbi Orientale a Universității din București, este directoarea Institutului Confucius și traducătoarea în limba română a lui Mo Yan.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.