Un "înger" capitalist

Publicat în Dilema Veche nr. 332 din 24-30 iunie 2010
Un "înger" capitalist jpeg

- argument -

A fost, la un moment dat, cel mai bogat om din Rusia, iar compania sa petrolieră – Yukos – a fost, se spune, prima firmă rusească adusă la standarde contabile internaţionale şi cotată la bursă. Unul dintre „oligarhii“ lui Elţîn – Mihail Hodorkovski – a ajuns în închisoare după ce la putere a venit Vladimir Putin. Condamnat deja, împreună cu partenerul său Platon Lebedev, la 8 ani, acum este implicat într-un alt proces, pentru care riscă să ia o pedeapsă de 20 de ani. Mulţi comentatori spun că e un proces politic: Hodorkovski şi-a declarat, la un moment dat, intenţia de a intra în politică şi, pe de altă parte, n-a vrut – aşa cum au făcut alţi proaspeţi miliardari ruşi – să revîndă statului companiile pe care le preluase pe vremea lui Elţîn. Aşa că Putin l-a „anihilat“. Nu puţini sînt cei care – dincolo de conflictul cu Putin – insistă asupra faptului că Hodorkovski nu e cîtuşi de puţin un înger: fost comsomolist, inginer în industria de apărare în vremea URSS (deci „combinat“ cumva cu sistemul), fondator al unei bănci, încă din timpurile lui Gorbaciov, apoi membru al „echipei Elţîn“ şi – pe această cale – unul dintre cei care au „prins“ privatizarea marilor întreprinderi de stat. Dincolo de etapele biografiei sale, în prezent, cazul lui Hodorkovski are un mare impact internaţional. Nu numai pentru că firmele sale aveau ramificaţii în alte state, dar şi pentru că arestarea şi detenţia sa sînt, pentru justiţia din alte ţări cărora li s-au solicitat de către procurorii ruşi documente ori extrădări de persoane (Marea Britanie, Spania, Elveţia şi altele), greu de explicat. Aşa că la Londra, Bruxelles sau New York (dar şi la Moscova) se organizează expoziţii de grafică inspirate din procesul său, la Leipzig îi este dedicat un concert simfonic, iar cele mai importante publicaţii din lume urmăresc îndeaproape desfăşurarea noului proces, început acum un an.

În toamna anului trecut, a fost publicată corespondenţa dintre scriitoarea Ludmila Uliţkaia şi Mihail Hodorkovski. Dilema veche – fiind membră în Eurozine, cea mai importantă reţea a revistelor culturale europene – a obţinut dreptul de a publica, în exclusivitate în România, acest schimb de scrisori. Îl puteţi citi în paginile următoare, împreună cu alte cîteva articole care „pun în context“ cazul lui Hodorkovski. Un caz interesant nu doar pentru a înţelege mai bine ce se întîmplă în Rusia, dar şi pentru a pricepe – eventual – ce se întîmplă în „capitalismul nostru de cumetrie“.

Cititori, fiţi ascultători! În fiecare joi începînd cu ora 19:00 tema revistei este dezbatută în direct la Radio France Internationale - România. Aici găsiţi emisiunea în format video.

La discuţia moderată de Luca Niculescu (redactor-şef RFI-România) participă Adrian Cioroianu (prof. dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti) şi Mircea Vasilescu (redactor-şef Dilema veche şi coordonatorul temei din numărul 332).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.