Puţină istorie

Luminiţa ROŞCA
Publicat în Dilema Veche nr. 418 din 16-22 februarie 2012
Puţină istorie jpeg

Circulă ideea că reportajul este un gen neglijat sau care a fost prea puţin exploatat în cultura română. Aud voci care deplîng slaba reprezentare, lipsa de tradiţie, absenţa numelor importante, a titlurilor valoroase. Nimic mai fals. Reportajul are un nume şi o nobilă tradiţie. Ele trebuie doar descoperite. Chiar şi tentaţia de a compara experienţele culturale autohtone cu modelele francez sau anglo-saxon nu este nouă. Ea a marcat dezbaterea despre reportaj în deceniul al treilea al secolului trecut. Problema interferenţelor dintre jurnalism şi literatură nu este nici ea nouă, a fost pusă în pagină de avangardismul românesc şi continuată din perioada interbelică pînă în prezent.

● Anul 1848. La sfîrşitul secolului al XIX-lea, reportajul se afla la începuturile sale, preluînd formulele reportajelor de eveniment din presa franceză, model pe care îl aveau cei mai mulţi gazetari ai momentului. În anul 1848, citim în Curierul românesc, Poporul Suveran, Pruncul român, România, Gazeta de Transilvania reportaje despre Revoluţia din 11 iunie de la Bucureşti, despre desele răzmeriţe din Cîmpia Libertăţii pentru reformă, pentru Constituţie, împotriva ocupării Bucureştiului de către turci sau despre îngroparea victimelor răzmeriţelor. Subiectele sînt fierbinţi, informative, cu personaje reale, prea patetice uneori, sau cu scene care fac să pălească istoria, aşa cum a fost ea scrisă în manuale. Pentru unii dintre cititori pasajele următoare vor părea hilare, dar ele sînt veritabile scene din reportajele vremii.

Revoluţia. „Pe la 6 ceas, s-a arătat în piaţă, în Lipscani iuncarul Magheru, cu patru tineri civili, s-a suit pe o scară ce era răzimată pe prăvălia d. Daniilopulo Lipscanu, a citit Constituţia ce o avea tipărită; însă pănă a nu să isprăvi de citit, au început din populul ce se adunase să zică că este bună. Ei au lasat cititul, au intrat într-o prăvălie şi, luînd materii, au făcut steag tricolor, cu care, alergînd spre palat, striga: Să trăiască patria, libertatea şi noua Constituţie!“ (Gazeta de Transilvania, nr. 49, 17 iunie 1848)

Contrarevoluţia. „La jumatate pe un ceas, dupămiazăzi, s-au întîmplat o contrarevuluţie, dară prin popor iaraşi s-au apasat. Lucru aşa s-au întîmplat: Odobesco, mai-marele catanelor a ocărmuirei izgonite, şi Solomon, capitanu pedestraşilor, îmbătînd pe 400 de catane dintra celea mai vitrege, au pornit asupra ocîrmuirei de acum, ca prinzîndu-i să-i pună la robie...“ (Amicul poporului, nr. 6, 5/17 iulie 1848)

● Ana Ipătescu. „Deznădejduirea venisă la cel mai mare grad cînd o fameie, ca cînd ar fi picat din ceriu, cu numele Ana Ipătescu, soţia unui diregătoriu, cu două pistoale în mîna mergea înainte strigînd din toată puterea: – Moarte asupra vînzătorilor de patrie! Tinărilor, îmbărbătaţi-vă şi aparaţi libertatea pănă o dată cu capu!“ (ibidem)

● Reportajul modern. Perioada avangardistă pune în discuţie tot ceea ce ţine de expresia artistică a realităţii, a sinelui în relaţia subiectivitate/obiectivitate şi reţine din spaţiul cultural tot ceea ce se încadrează în estetica autenticităţii. Reportajul ocupă un loc important în dezbaterea avangardiştilor, toţi se revendică într-un fel sau altul de la estetica reportajului. Reportajul este privit ca fapt cultural, secolul al XX-lea este considerat un secol al reportajului (Camil Baltazar), reportajul este „un jurnal cu întîmplări vii şi personale, fără să fie narcisic“ (M. Eliade), iar estetica reportajului se apropie mult de estetica romanului (M. Sebastian). Manifestele avangardiste trimit către realitatea nudă, către observaţie şi către expresia directă. Promotorii avangardişti ai reportajului: Blecher, G. Bogza, B. Fundoianu găsesc puncte comune cu jurnaliştii de stînga, maeştri ai reportajului, precum: Al. Sahia, D. Botez, E. Jebeleanu. Estetica reportajului generează articole programatice precum „Elogiul reportajului“ de Ion I. Cantacuzino (România literară, 28 ian. 1933) sau dezbateri în rubrici precum: „De vorbă cu... despre reportajul românesc“ (Geo Bogza în Vremea, 1934), sau reviste precum Reporter, în care genul predilect şi subiectul dezbaterilor îl reprezintă reportajul. Dincolo de programe şi de estetici, doi autori au rămas peste timp ca maeştri ai reportajului: Brunea-Fox si Geo Bogza. Pentru jurnaliştii de astăzi „Cinci zile printre leproşi“ sau „Trustul cerşetorilor“ pot reprezenta excelente lecţii de reportaj. Iar Geo Bogza, ar putea preda curs de reportaj avansat cu „Tăbăcarii“ sau „Cartea Oltului“. 

● Reportajul ideologic. În toată perioada comunistă, reportajul a fost un gen exploatat pînă la uzură, fiind singurul care a păstrat (în acea epocă de tristă amintire) expresia autenticităţii expresiei jurnalistice, faţă de cantitatea enormă de zgură propagandistică. Chiar şi atunci cînd se încadra în tematica propagandei oficiale – şantierele patriei, eroismul muncitoresc, agricultura socialistă, revoluţia rurală –, reportajul păstra reperele profesiei, utilizînd tehnicile şi strategiile narative specifice. Dincolo de clişeele ideologice, s-au scris reportaje de excepţie care continuau tradiţia reportajului interbelic. Gabriela Melinescu semnează un reportaj de o virtuozitate stilistică remarcabilă, pe urmele tăbăcăriilor lui Geo Bogza: „Reportaj pe urmele unui reportaj“ (România literară, 29 martie 1973). Cornel Nistorescu descoperă lumi care nu mai există şi pe care reportajele sale le-au ţinut în viaţă: lumea dispărută a mahalalei (Mahalaua-ultimele fotografii – 1970) sau lumea mică a provinciei („Mică enciclopedie pentru o duminică la Titu“). Iar Brunea-Fox scrie „Sprijină-te pe mine, tovarăşe ziarist“, un reportaj în care cheia de lectură este una a meta-reportajului ideologic. Interesant că tabuurile tematice şi ideologice sînt compensate prin experimente stilistice şi printr-o bogată retorică a esteticii reportajului. Cred că reportajul a salvat onoarea profesiei de jurnalist în epoca totalitarismului comunist. 

Luminiţa Roşca, dr. în filologie, este conf. univ. la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti; este specializată în tehnicile expresivităţii jurnalistice şi în analiza discursului media.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

jeff bezos lauren sanchez GETTY jpg
Nunta lui Jeff Bezos, amânată din cauza protestelor din Veneția. „Vom intercepta tortul de nuntă, vom ataca și ne vom arunca în canal”
Nunta lui Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a fost amânată, pe fondul protestelor activiştilor italieni, care i-au transmis că nu este binevenit la Veneţia.
citit carte barbat istock jpg
Cuvântul banal pe care românii îl scriu greșit. Care este forma corectă și când trebuie folosită
Limba română are în spate o istorie îndelungată, iar de-a lungul timpului multe cuvinte bizare și-au făcut apariția în vocabularul nostru. În ziua de astăzi, multe astfel de cuvinte sunt considerate a fi arhaisme, sau doar regionalisme, însă, indiferent de situație, sunt rare.
bilic si piperchi jpg
Preparatul machedonesc recomandat de Mihaela Bilic pentru zilele toride de vară. Cum se prepară „piperchi”
În plin sezon estival, când temperaturile ridicate ne afectează pofta de mâncare și ne îndeamnă să evităm preparatele grele, nutriționista Mihaela Bilic propune o alternativă savuroasă și sănătoasă: piperchi, o rețetă tradițională machedonească, perfectă pentru vară. Ea atrage atenția asupra importa
Vladimir Putin FOTO EPA-EFE
Semnal de alarmă pentru Europa: Rusia își modernizează mai multe baze nucleare în apropierea granițelor UE
Rusia își consolidează și modernizează infrastructura nucleară în apropierea frontierelor Uniunii Europene, semn al unei potențiale confruntări militare cu Occidentul, avertizează experți militari și surse guvernamentale suedeze.
Camera Deputatilor FB jpg
21 de deputați cu proprietăţi în Capitală rămân fără bani din decontarea chiriei. Parlamentarii modifică statutul
Ciprian Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, a declarat luni, 16 iunie că se va modifica regulamentul, printr-un proiect, astfel încât nu vor mai beneficia de sumă forfetară pentru decontarea chiriei parlamentarii care au proprietăţi în Capitală.
adevarul ro dominik martin b2 fBVrfx0o unsplash jpg
La revedere, stres: 4 soluţii pentru relaxare ca la carte
Stresul e deja o constantă a vieţii de zi cu zi. Stres la job, stres acasă, stres când conduci sau când mergi la sală. Ca şi cum creierul nostru are deja o sarcină pe pilot automat: să-şi facă griji.
Canicula jpg
Ce nu e bine să faci pe timp de caniculă. 8 sfaturi pentru a face față temperaturilor ridicate
Pe măsură ce temperaturile ridicate doboară recorduri în întreaga lume, tot mai mulți oameni încearcă să se adapteze valurilor de căldură.
nicusor dan   ilie Bolojan Foto Mediafax jpg
Nicușor Dan îl va desemna premier pe Ilie Bolojan săptămâna aceasta. Cei doi au negociat duminică seară SURSE
Președintele Nicușor Dan îl va desemna prim-ministru pe liderul PNL Ilie Bolojan săptămâna aceasta, au declarat surse politice pentru „Adevărul”.
click ro no revisions uSFYHjmqPAE unsplash jpg
Simplifică-ți rutină cu aceste trucuri de zi cu zi
Rutina de zi cu zi devine din ce în ce mai aglomerată, mai ales de când toate sunt la un click distanţă.