Oameni şi părerile lor - un raport al Agenţiei pentru Rating Politic

Publicat în Dilema Veche nr. 416 din 2-8 februarie 2012
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La talk-show-uri sau emisiuni de ştiri sîntem de multe ori intrigaţi cînd vedem cine sînt invitaţii chemaţi să-şi spună părerea asupra unui subiect sau altul. Sîntem intrigaţi că un om politic îşi dă cu părerea asupra unui eveniment monden, sau o vedetă TV îşi dă verdictul, neavizat, asupra unei situaţii politice sau economice. Care este statutul „păreriştilor“ deja nu mai este o necunoscută. Ratingul este scopul care scuză mijloacele. Cine sînt însă cei mai „apetisanţi“, cei mai des invitaţi să-şi dea cu părerea, am aflat, concret, cu cifre doveditoare, dintr-un studiu realizat de Agenţia pentru Rating Politic, lansat în 2010, studiu care răspundea tocmai la întrebarea „cine sînt cei mai prezenţi în dezbaterile televiziunilor de ştiri din România“, cine sînt cei care îşi asumă rolul de formator de opinii. Potrivit site-ului http: //ratingpolitic.files.wordpress.com/2010/10/studiu-lideri-de-opinie-arp-5octombrie2.pdf „perioada de studiu a fost cuprinsă între 6 septembrie – 1 octombrie 2010. Pentru analiză au fost urmărite toate talk-show-urile cu format stabil cu periodicitate zilnică sau săptămînală, de la Realitatea TV şi Antena
1. Nu au fost considerate în analiză jurnale de ştiri extinse în care apăreau aleator invitaţi în funcţie de agenda publică, mai mult sau mai puţin urgentă. Nu au fost urmărite emisiuni considerate de nişă sau cu un format neclar şi variabil.“

În „Topul General al prezenţelor televizate“, în care au fost incluşi politicieni, sindicalişti, patronate, jurnalişti şi comentatori, pe primele 10 poziţii s-au situat, după cum urmează:

1. Mugur Ciuvică (gupul de Investigaţii Politice)

2. Niels Schnecker (consultant financiar)

3. Vasile Marica (Sed Lex)

4. Bogdan Chirieac (jurnalist, comentator)

5. Alin Popoviciu (PDL)

6. Victor Ponta (PSD)

7. Monica Tatoiu (om de afaceri)

8. Dumitru Pelican (PC)

9. Ludovic Orban (PNL)

10. Florin Vâlnei (Sed Lex)

Cît priveşte „Topul celor mai prezenţi jurnalişti şi comentatori“, pe primele locuri, conform aceluiaşi studiu, s-au situat următorii:

1. Mugur Ciuvică (preşedinte Grupul de  Investigaţii Politice)

2. Niels Schnecker (consultant financiar)

3. Bogdan Chirieac (jurnalist, comentator)

4. Monica Tatoiu (om de afaceri)

5. Lidia Mitchievici (jurnalist)

6. Oana Stănciulescu (jurnalist)

7. Cristian Pârvulescu (preşedinte APD)

8. Vlad Nistor (istoric)

9. Claudiu Săftoiu (consultant politic)

10. Mariana Ştefan (avocat)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Trucul WhatsApp pentru a afla locația unui contact fără ca acesta să știe
WhatsApp, una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din întreaga lume, se actualizează continuu pentru a-și îmbunătăți experiența pentru cei peste două miliarde de utilizatori activi.
image
Primul general român format la Harvard răspunde unei întrebări presante. Ce șanse mai are Ucraina să învingă Rusia EXCLUSIV
Ucraina se află într-o situație dificilă în fața unui inamic care are, aparent, resurse nelimitate. Generalul (r) Alexandru Grumaz explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, la ce ne-am putea aștepta în perioada următoare.
image
Bijuteria istorică de pe Dunăre. Cea mai veche navă cu zbaturi din lume încă mai funcţionează VIDEO
Vasul de pasageri „Tudor Vladimirescu” a avut ca oaspeţi de seamă pe Regele Ferdinand, Regina Maria, generalul Averescu, iar în 1959, pe liderii comunişti Nikita Hruşciov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej.

HIstoria.ro

image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a
image
Au reușit sovieticii să decripteze mesajele Enigma înainte de Bătălia de la Stalingrad?
Dacă despre succesele occidentalilor pe frontul invizibil se cunosc destul de multe aspecte, nu același lucru se poate spune despre reușitele sovieticilor. Au reușit sovieticii să decripteze comunicațiile Enigma?
image
Răscoala de la 1907 - Ieșirea de pe scena politică a Nababului
De-abia se stinseseră ecourile laudative ale Serbărilor din 1906, prilejuite de aniversarea a 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I, privite ca o manifestare națională a românilor de pretutindeni, că România se va vedea confruntată cu o mișcare extrem de violentă, proprie Evului Mediu.