Ivermectină și Arbidol

Cătălin LENŢA
Publicat în Dilema Veche nr. 918 din 11 – 17 noiembrie 2021
Ivermectină și Arbidol jpeg

O țară amorțită, fără busolă și cu mai multe falii decît Oceanul Pacific, o țară împărțită și neinteresată de nimic, o lume care trăiește doar pentru astăzi și pentru sine, deși ne place să ne dăm globaliști, un stat în care fiecare e mai deștept decît cel de alături, a cărui părere nici nu există – cam așa văd România de astăzi, la aproape doi ani de cînd am „descoperit” și noi pandemia. O vreme în care puteam să schimbăm cîte ceva, și nu mă gîndesc la chestiuni serioase, gen infrastructură, o vreme în care mai puteam uni ce se mai poate, a fost irosită fără să îi pese cuiva. Ba poate nici măcar nu ne dăm seama că am trecut pe lîngă o oportunitate rară, aceea de a ne reconstrui, de a schimba chestiuni fundamentale în societate, de a ne împăca unii cu alții. Nimic nu s-a modificat, ba, din contra, pare că am reușit (încă o dată) să arătăm că ne mulțumim cu puțin, deși lumea evoluează pe lîngă noi. E adevărat că pentru o schimbare e nevoie să conștientizezi că este necesară acea schimbare; doar că, în corul global, noi ne mulțumim să existăm și atît, ne place de noi așa cum sîntem pentru că prea puțini ridică privirea peste gard, să vadă și în afară. Iar ce este dincolo de curtea noastră ar putea chiar să ne facă mai mult rău decît bine pentru că, nu-i așa, liderii noștri de opinie sînt de altă părere. Și cînd spun lideri de opinie nu mă gîndesc neapărat la cei care conduc cîte ceva vremelnic, așadar nu e vorba de politicieni (chiar dacă mulți sînt din același aluat ca majoritatea, iar ideile le sînt pe măsură). Și spun politicieni, nu oameni politici, pentru că diferența e evidentă… Mă gîndesc acum, în vreme de pandemie, la cît rău ne facem singuri luîndu-ne după unul sau altul, cum ne lăsăm prostiți, amăgiți, duși de nas, izbiți cu capul în zid – și toate astea cu voia noastră, sau cel puțin așa ni se pare, pentru că… așa ni s-a spus. Iar asta înseamnă (fără să vreau să supăr pe cineva, fără să încerc să scot în evidență excepțiile) că nu prea judecăm, că ne e bine dacă doar trăim, fără să ne batem capul. Să îmi explice cineva că nu e așa, că mă înșel profund, că România e altfel, că nu ne complacem în lîncezeală mentală – tare aș vrea să găsească oricine cuvintele și faptele care să demonteze astfel de… impresii.

Dar destul cu astfel de considerații, să intrăm în concret, să punem faptele pe masă și să vedem ce se alege pînă la urmă. Am folosit mai înainte termenul de lîncezeală mentală, și poate că am greșit, poate că de fapt este vorba de un fel de înapoiere mentală, de care suferă lumea fără să știe asta, sau fără să dorească să știe și să remedieze situația. Și spun asta uitîndu-mă la ce se întîmplă pe la noi de ceva vreme încoace, mai ales acum, în pandemie, cînd „falși profeți” ne îndeamnă la rezistență în fața bolii, dar nu cu argumente științifice, ci cu leacuri băbești sau cu unele empirice, sau pur și simplu cu otrăvuri de tot felul – ne amintim cu toții de ivermectină și de cît de lăudat și recomandat a fost acest medicament veterinar care tratează de fapt viermii, nu și virusurile. Ar fi fost foarte simplu pentru oricine să citească prospectul medicamentului sau să caute puțin pe Internet și ar fi aflat că nu e cazul să se îndoape cu așa ceva. Dar nu, e mai simplu și mai bine să îi asculți pe neofiți, să te uiți cu gura căscată la ei și să bați din palme la toate prostiile debitate pentru că „știu ei ce spun, uite, există chiar un medic din Franța care face astfel de tratamente, cu rezultate miraculoase…”. Și uite așa, din nepricepere, nepăsare, indolență și prostie au fost golite farmaciile veterinare de ivermectină, de au ajuns medicii de specialitate să ceară cu disperare să fie lăsați în pace și să nu mai înghițim cu ghiotura ceva ce nu ajută deloc. Ba chiar, spuneau ei, și aici au dreptate, lipsa medicamentului în cauză aduce mari pierderi turmelor de animale și celor ce le au; dar cine să-i audă sau să îi creadă? Dacă poate cineva să demonstreze că a urma orbește un sfat idiot, fără fundamentare științifică, nu e un lucru bun, să încerce. Degeaba vii cu argumente, cu explicații, cu exemple, cu părerea oamenilor de știință, atunci cînd receptorul tău se uită cu ochi goi la tine, cînd îl simți ostil… Cum să reacționezi atunci cînd el te combate cu eternul „știu eu mai bine” sau „așa face toată lumea”? Așa că, de fapt, vorbim de un teren deosebit de fertil pentru pescuitorii în ape tulburi, chiar dacă, de multe ori, nu ei țin undița în mînă.

Iar mai nou se ridică încă o vedetă, un nou „tratament-minune” împotriva nenorocitului de COVID-19, și anume Arbidol-ul. Nu contează că nu înțelege nimeni la ce folosește și din ce e alcătuit; nu contează că nici măcar nu poți citi ce e scris pe cutie decît dacă știi rusă; important e că îl poți cumpăra „la liber”, la colț de stradă și cîte kilograme vrei. Ba chiar remarc declarația unui potentat (financiar) care ne anunță senin că el e gata să dea Arbidol la tot poporul, fără să mai aștepte nu știu ce autorizații oficiale, fără studii clare, fără teamă de consecințe, ba chiar, dacă se poate, gratis din mărinimia sa, că doar îi iubește pe români… Și lumea se uită din nou tîmp, dar cu admirație, la ce îi iese pe gură omului și, parcă-parcă, ar încerca și puțin Arbidol. Că nici cianura nu te omoară obligatoriu, e o chestie de dozare.

Dar să lăsăm partea științifică deoparte și să ne tratăm, ca demni urmași ai geților și dacilor, așa cum știm noi că e mai bine, adică naturist. Și nu o spun eu, o spun oameni cu greutate în comunitățile lor, oameni care sînt lideri de opinie, așadar exemple de urmat. Uite, un primar din Maramureș îi îndeamnă pe săteni să se trateze cu produse apicole în loc de antibiotice. „Satele noastre au trecut încercări mai grele decît aceste vremuri… Durerea de gît dispare după o gargară cu apă sărată, mierea de albine şi celelalte produse apicole sînt cel mai bun antibiotic”, recomandă primarul din Săcălăşeni sătenilor pe care îi păstorește. În acest fel, susține el, pandemia poate fi ținută deoparte, chiar dacă, întrebat care este rata de infectare din comună, nu a avut date exacte, răspunzînd că sînt „undeva pe la media judeţului”. Așadar, nu vă faceți griji dacă tușiți, dacă aveți febră, dacă simțiți că nu mai aveți aer – poate nu e de la COVID-19. Iar argumentele primarului, sînt convins că de bună-credință, nu lipsesc – „CREDINŢA în DUMNEZEU, IUBIREA şi UNITATEA, ne-au făcut ceea ce sîntem. NU VĂ TEMEŢI ne spune şi azi CREATORUL, în ciuda sirenelor care sună înfiorător, a ştirilor alarmante din toate părţile. În iubirea, unitatea şi credinţa noastră este biruinţa!”. Am ales să păstrez forma exactă a ceea ce a transmis primarul din Săcălășeni, folosind o rețea de socializare, deși în Biblie nu se pomenește nimic de acest mod de comunicare, ceea ce ar putea să îl facă ușor nepotrivit. Dar nu e cu supărare, pentru că multe astfel de îndemnuri vin și dinspre cei ce au grijă de sufletele românilor (chiar dacă remarcăm în ultima vreme o importantă schimbare de discurs). Poate prea tîrziu, cîtă vreme importanți lideri religioși dintre Dunăre și mare au ales încontinuu să pledeze pentru mai multă rugăciune și mai puțină știință… Iar asta prinde, pentru că știe exact cui se adresează și cît înțelege lumea. Dar, de unde nu-i (minte), nici Dumnezeu nu cere…

Cătălin Lența este jurnalist.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Otelu Rosu Foto Daniel Guță (22) jpg
Declinul Banatului montan văzut de pe Via Transilvanica. Alin Ușeriu: „Sate goale, care mai au câțiva bătrâni”
Banatul Montan, una dintre cele mai bogate regiuni în resurse naturale ale României, a ajuns într-o situație dramatică, lucru observat și descris de Alin Ușeriu, unul dintre cei care au explorat-o.
itisti firme it it-isti calculatoare
Firmele românești de IT au intrat în modul de supraviețuire: se fac concedieri masive, iar proiectele sunt reduse
Piața IT din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Deși sectorul IT rămâne unul dintre cele mai solide din economia românească, actualul context îl vulnerabilizează semnificativ.
Donald Trump summit NATO FOTO EPA EFE jpg
Trump s-a răzgândit: Zelenski nu trebuie să atace Moscova. „Nu sunt de partea nimănui"
Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu trebuie să atace Moscova şi că preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să accepte un acord de încetare a focului în cel mult 50 de zile, altfel vor urma noi sancţiuni americane, potrivit Reuters.
evaluator-anevar-locuinta-casa-calculator-calcule-bani-prima-casa-noua-casa
Noua Casă, lovită de majorarea TVA la 21%. Tot mai puține locuințe accesibile pentru tineri
În contextul unor constrângeri bugetare, Guvernul României a decis majorarea cotei de TVA de la 9% la 21% începând cu 1 august 2025 pentru livrările de locuințe noi, măsură cu impact direct asupra sectorului imobiliar.
Amichai Chikli/ FOTO:X
Un ministru israelian cere uciderea preşedintelui sirian: „Este un terorist, un ucigaş barbar”
Ministrul israelian pentru diaspora şi combaterea antisemitismului, Amichai Chikli, a cerut marţi, 15 iulie, uciderea preşedintelui sirian Ahmed al-Sharaa, pe care l-a descris drept un „terorist” şi un „ucigaş barbar”.
noul cod fiscal
Războiul comercial global, test pentru marile companii. Cum reacționează giganții din Europa și America
Într-un context global marcat de incertitudini economice persistente și tensiuni comerciale, cerințele privind capitalul de lucru au atins un nivel record în 2024, relevând strategii și rezultate diferite la nivel regional. Europa de Vest și America oferă un contrast clar între abordări.
Avion de mici dimensiuni prăbușit  Foto ISU Hunedoara (1) jpg
Cine era pilotul care a decedat in accidentul aviatic de la Orăștie. Cum a scăpat cu viață dintr-un alt incident grav în urmă cu 7 ani
Pilotul care și-a pierdut viața în accidentul aviatic de la Orăștie este Sorin Mihail Bochiș, un aviator cu experiență din Timișoara. Bărbatul, considerat unul dintre cei mai versați piloți din vestul țării, mai fusese implicat într-un accident aerian grav, în urmă cu 7 ani.
Fauja Singh, sursa foto Instagram jpg
Fauja Singh, cel mai vârstnic maratonist din lume, a murit. A participat la competiții și după ce a împlinit 100 de ani: „Alergarea mi-a arătat bunătate și...”
Fauja Singh, cel mai vârstnic maratonist din lume, a murit luni, la vârsta de 114 ani, după ce a fost lovit de o mașină. Chiar și după ce a trecut de 100 de ani, el a continuat să participe la maratoane și să inspire numeroși sportivi.
Comisiile din Camera Deputaților au adoptat raport favorabil pentru modificarea legislaţiei privind urşii Foto: Facebook Tanczos Barna
Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat când vor creşte din nou salariile și pensiile
Eliminarea sporurilor este definitivă, însă îngheţarea şi neindexarea salariilor şi pensiilor din sectorul public este temporară, a declarat, marți seara, vicepremierul Tanczos Barna.