Luna trecută, Parlamentul European a găzduit o conferință cu titlul Cultural heritage in Europe: linking past and future („Patrimoniul cultural în Europa. Legătura dintre trecut și viitor“). A fost cel mai important eveniment dedicat Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, la care au participat, între alții, miniștri ai Culturii din mai multe state, precum și lideri europeni de prim rang. (A lipsit de la această întîlnire ministrul român al Culturii, George Ivașcu, deși unul dintre principalii inițiatori ai conferinței a fost europarlamentarul român Mircea Diaconu, vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European.)

Seria de conferințe a fost deschisă de președintele Jean-Claude Juncker și de invitatul special, pianistul și compozitorul Daniel Barenboim. Ambii au vorbit despre moștenirea culturală comună a Europei, în relație cu naționalismul exacerbat, cu tendințele iliberale, cu amenințările la adresa Uniunii Europene în general. „În această perioadă în care ne confruntăm cu amenințări la adresa Uniunii Europene, avem nevoie să reafirmăm zilnic valorile europene, care au bazele în moștenirea noastră culturală. Țările Europei sînt puternice împreună, tocmai datorită diversității lor, iar Uniunea Europeană este mai mult decît o piață unică și o monedă comună. Este o întîlnire continuă a diversității și culturilor noastre. În aceste momente în care se scrie viitorul Uniunii, trebuie să ne bazăm pe cultură, pentru că nu ne putem respecta fără să apreciem adevărata valoare a moștenirii noastre culturale“, a spus Jean-Claude Juncker.

Tot despre rolul culturii și al patrimoniului pentru identitatea europeană a vorbit și Daniel Barenboim. „Anul Patrimoniului Cultural este încercarea noastră de a celebra istoria comună și de a construi un viitor european împreună. Acest demers este însă întîmpinat cu ostilitate, iar identitatea europeană se confruntă cu mari amenințări în această perioadă. Astăzi, la peste șapte decenii de la cel de-al Doilea Război Mondial, mișcări naționalist populiste extrem de periculoase sînt în creștere în Europa și în alte părți ale lumii. În întîmpinarea acestor amenințări, o reafirmare a unității și păcii în Europa, odată pentru totdeauna, este provocarea generației noastre. Trebuie să facem asta prin toate mijloacele de care dispunem, prin politică și cultură. Trebuie să ne amintim mereu că ceea ce definește Europa este cultura. Care alt continent poate revendica o asemenea bogăție culturală? Ca muzician, mi-am trăit întrega viață încercînd să înțeleg culturile lumii. Este un proces dificil, dar trebuie să încurajăm fiecare cetățean european să facă asta. Iar unul dintre avantajele globalizării este că putem intra în contact cu alte culturi mult mai ușor în zilele noastre. Este calea prin care ne putem influența în bine unul pe celălalt. Am făcut prima mea înregistrare în urmă cu 64 de ani. Astăzi, această înregistrare poate fi ascultată peste tot în lume. Gîndiți-vă la ce perioadă extraordinară trăim. Orice înregistrare făcută publică de un muzician poate fi accesată instantaneu. În aceeași măsură, marile platforme online trebuie să acorde credit creatorilor de conținut și să-i răsplătească la adevărata valoare, dacă ne dorim ca acest fenomen să fie sustenabil. O Europă a diversității culturale, unită și deschisă, este mai mult decît o idee frumoasă. Este singurul mod în care putem continua“, a spus Daniel Barenboim în discursul său din Parlamentul European.

O altă problemă importantă, abordată de majoritatea invitaților conferinței, a fost nevoia unei mai bune reglementări a drepturilor de autor în mediul online, la nivel european. De altfel, reglementarea drepturilor de autor în mediul digital, pe lîngă protecția datelor personale, este una dintre prioritățile actualului președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. Această directivă europeană privind drepturile de autor pe piața digitală unică ar putea obliga marile platforme online să împartă veniturile cu creatorii de conținut. Proiectul de directivă va fi însă rediscutat în Parlamentul European, iar în sesiunea plenară din septembrie ar putea fi supus din nou votului. 

George Gîlea este jurnalist la Radio România Cultural.

Foto:Alberto Groşescu