Concepţii despre familie în secolul al XIX-lea

Ionela BĂLUŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 322 din 15-21 aprilie 2010
Concepţii despre familie în secolul al XIX lea jpeg

„Prefer familia înaintea mea, prefer patria înaintea familiei.“ („Patria“, Poporul suveran, I, 1848, nr. 3, 23 iunie)

Frămîntările şi transformările care au traversat societatea românească de-a lungul secolului al XIX-lea nu puteau ocoli familia. Dimpotrivă, înţeleasă ca o instituţie socială fundamentală pentru supravieţuirea „naţiei“ şi considerată drept un model de ordine şi organizare socio-politică, familia – şi împreună cu ea căsătoria, rolul bărbatului şi al femeii, raporturile cu copiii şi educaţia acestora – capătă un rol central în (re)definirea identităţilor şi a ierarhiilor sociale în epoca amintită.

Încă de la începutul veacului, diverse mărturii ale unor călători străini sau consideraţiile unor reprezentanţi ai micii burghezii vorbesc despre dezordinea familială provocată între altele de influenţa occidentală, despre decăderea moravurilor boierilor, despre înmulţirea „frondelor în cuplu“, etc. Toate acestea ar duce la degradarea moralei sociale şi la decăderea poporului român. Observaţii critice la adresa felului în care este înţeleasă familia de către societatea vremii şi lamentaţii cu iz apocaliptic vor exista pînă la sfîrşitul secolului: paşoptişti, diverse personalităţi din rîndul intelectualilor sau al oamenilor politici, medici sau jurişti se îngrijorează, periodic, de starea acestei „molecule a societăţii“. Dar, începînd cu anii ’30, putem întîlni şi un altfel de discurs, care răspunde acestor critici propunînd noile reguli morale şi sociale care vor trebui introduse şi respectate de către societatea românească, pentru a evita pericolul dezordinii şi al decăderii.

Acest discurs de tip moralizator va fi, evident, unul polifonic: vor fi dezvoltate teme diverse şi vor fi adoptate tonalităţi diferite. Unul din punctele centrale ale noilor concepţii despre familie este asocierea acesteia cu ideea de patrie, patriotism, naţiune. Scrierile paşoptiştilor introduc această temă. Astfel, în Manualul bunului român, Nicolae Bălcescu pune în mod evident familia printre noile valori ce trebuie propovăduite de către comisarii de propagandă:
„Orăşanul: Ce trebuie ca omul să poată fi mai întreg în firea sa?

Comisarul: Trebuie ca iubirea lui să-şi poată găsi hrană în familie, în patrie şi în prietenie.“ (capitolul I „Menirea omului“)

Cîţiva ani mai tîrziu, în Prima epistolă către femeile claselor privilegiate (1852), C. A. Rosetti este şi mai tranşant: „Vezi că cei ce voiesc ca naţia română să fie toată un singur trup precum este un singur suflet, ştiu foarte bine că unirea nu va fi deplină şi temeinică, dacă familia va fi robită şi trunchiată precum este astăzi a voastră.“

Familia devine esenţială pentru introducerea şi întărirea noilor reguli şi valori: într-o armonie a rolurilor complementare dar diferite, bărbatul este însărcinat cu treburile exterioare, în timp ce femeia este „ministrul de interior“. În interiorul familiei, ea este însărcinată de acum cu primii paşi în educaţia copiilor, cărora trebuie să le sădească gustul pentru onoare, dreptate, dar şi să-i înveţe primele noţiuni de igienă, de istorie şi de literatură naţională; şi, mai ales, mama trebuie să „înscrie“ în inima copilului dragostea de patrie, să îi inspire sentimentul nobil al patriotismului.

Într-un tratat care se recomandă drept unul de igienă şi educaţie, dar care este mai degrabă unul de educaţie şi morală (Maternologia, 1880), doctorul I.C. Drăgescu oferă o sinteză grăitoare a acestei concepţii despre familie: „Femeia este ângerul păzitor al familiei, educătórea societăţii. Fiă-care naţiune atribue femeii mărirea séu decădinţa sa. Dacă bărbatul forméză legile, femeia forméză moravurile, dacă bărbatul guvernéză societatea, femeia o nobiléză.“ (p. 10)

Literatura ne oferă multe exemple de aventuri extraconjugale, de cupluri care nu respectă canoanele bunelor moravuri.

Importanţa familiei şi a rolului pe care femeia trebuie să îl joace în interiorul ei este unanim recunoscută. Pînă şi discursul primelor femei care simpatizează cu idei feministe (moderate) nu face decît să întărească viziunea despre familie ca nucleu al societăţii, loc al împlinirii armonioase al destinului femeii. Într-o conferinţă din 1871 „Femeia în familia“, Constanţa Dunca (o adeptă a „feminismului moderat“) spunea: „Fără famillia nu póte fi societate, spiritul familiei a urzit civilisaţiunea şi o menţine. Nu destrugerea, ci consolidarea familliei este uă necesitate fără de care legea perfectabilităţii nu se póte împlini, némul omenesc perpetua şi îmbunătăţi. [...] Perturbaţiunea s’a întrodus în societate nu pentru că avem familliă, ci pentru că ea să disolvă, s’a disolvat. Depravaţiunea, perversitatea s’a încuibat în animă, găsind deşert locul ce trebuia să occupe affecţiunele de familliă.“ 

Dincolo de discursul ideologic şi normativ, practicile sociale sînt însă, în mod evident, diverse şi adesea în discordanţă cu acesta. Literatura ne oferă multe exemple de aventuri extraconjugale, de cupluri care nu respectă canoanele bunelor moravuri. Dezvoltarea „prostituţiunii“, o adevărată plagă socială, este denunţată de multe discursuri medicale, fiind considerată o dovadă a moravurilor decăzute şi implicit a faptului că familia „ideală“ nu este „îmbrăţişată“ de toată populaţia. De asemenea, o serie de mărturii juridice şi medicale de la sfîrşitul secolului vorbesc despre practica prea răspîndită a divorţului şi a „concubinagiului“ în toate clasele sociale. Provocate de cauze diverse (necunoaşterea legilor, neconcordanţa între legile civile şi cele religioase, taxele prea mari, lejeritatea morală a claselor bogate, lipsa de educaţie a claselor sărace etc.) aceste fenomene sînt considerate de către toţi autorii drept alarmante, căci ameninţă „familia“, deci viitorul societăţii: „Prin concubinagiu mai întîiu se clatină viaţa familiară, care este fundamentul societăţei, pînă ce decîzînd cu totul, decade şi societatea“. (Emanoil Elefterescu, Despre reul concubinagiului în poporul nostru, 1904, p. 4)

Ionela Băluţă este conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti şi doctor în sociologie la EHESS, Paris. Ultimul volum publicat este La bourgeoise respectable (Editura Universităţii, 2008).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

miting PRO EUROPA COREGRAFIE 022 FOTO INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Autorul fotografiei virale de la mitingul „EuRo Manifest” dezvăluie povestea din spatele imaginii: „A început cu vreo patru zile de telefoane date”
Octav Ganea, autorul fotografiei de la mitingul „EuRo Manifest” din Piața Victoriei de sâmbătă seara, 15 martie, a dezvăluit povestea din spatele imaginii care a devenit virală pe rețelele de socializare.
portofel cu bani pixabay jpg
Cetăţenii unei ţări europene au primit ghidul „Dacă vine criza sau războiul”. Sunt încurajaţi să folosească bani numerar
Autorităţile suedeze au trimis fiecărui cetăţean un ghid intitulat „Dacă vine criza sau războiul”, în care încurajează folosirea de numerar pentru rezerve şi plăţi, în detrimentul plăţilor digitale..
CFR Cluj Dinamo, Louis Munteanu (Sportpictures) jpg
CFR învinge Dinamo, dar suferă. Golgheterul său „l-a tras de urechi” pe Lucescu
Victorie umbrită pentru ardeleni, nemulțumiți de selecționerul României.
barbat agresiv parcare mall cluj 02 foto tiktok jpg
Scene șocante în parcarea unui mall din Cluj-Napoca. De ce a sărit un șofer la bătaie: „Ești cu copilul în mașină, vezi că îl sperii!”
Pe rețelele sociale a devenit virală în acest weekend o filmare cu un bărbat agresiv care dă cu pumnii și picioarele într-o mașină. Imaginile au fost surprinse în parcarea Vivo Mall din Cluj-Napoca.
Andra Maruta si a descoperit o noua pasiune, foto Instagram, Facebook jpg
Andra Măruță are o nouă pasiune. A convins-o și pe mama-soacră să i se alăture!
Andra Măruță (38 de ani) și-a descoperit o nouă pasiune! Pe lângă muzică, artista se dedică acum unei activități care îi aduce multă satisfacție. Mai mult decât atât, Andra a convins-o până și pe mama ei soacră să i se alăture, dar și pe copiii săi, Eva și David.
gabor biro uta jpeg
index (1) webp
Obiceiul bizar pe care Prințul William îl are atunci când se uită la meci alături de copiii lui: „Am o superstiție legată de...”
Prințul William a dezvăluit obiceiul neobișnuit pe care îl are alături de copiii săi, atunci când se uită la meci. Soțul lui Kate Middleton a împărtășit acest lucru în timp ce se afla pe terenul de antrenament al echipei sale preferate, Aston Villa.
Diana Șoșoacă cu mănuși de box la BEC FOTO INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Diana Șoșoacă merge la CCR cu decizia BEC prin care i-a fost respinsă candidatura. Judecătorii constituționali dezbat situația mai multor candidați
La Curtea Constituțională a României (CCR) au fost depuse mai multe contestații cu privire la înregistrarea unor candidați sau respingerea înregistrării altor candidați.
Rocsana Marcu a ajuns pe perfuzii
Rocsana Marcu a ajuns pe perfuzii! Momente de panică pentru fosta prezentatoare TV: „Am ajuns la spital după atâta muncă”
Rocsana Marcu (43 de ani) o duce senzațional de când este agent imobiliar în Anglia și Dubai și vinde case pe bandă rulantă.