Chelneri

Publicat în Dilema Veche nr. 362 din 20 - 26 ianuarie 2011
Revoluție de al dracului jpeg

Chelnerii, am băgat de seamă, diferă de la ţară la ţară. În unele ţări, ei fac legea, în altele, puţine, chiar servesc la masă. În Franţa, de exemplu, multor oameni le este mai frică de chelneri decît de străini, Hollywood şi Disneyland la un loc. Acolo, chelnerii împărăţesc ţara cu atîta străşnicie încît o simplă privire piezişă aruncată de un client poate fi considerată o înfiorătoare ofensă, ducînd la o pierdere de privilegii de nesuportat pentru nici un cetăţean francez. A-ţi pierde chelnerul favorit din propriul tău restaurant este ca şi cum ţi-ai pierde cetăţenia, o tradiţie transplantată, în Lumea Nouă, la New Orleans, unde nobilimea are chelneri moşteniţi din tată în fiu. Eu îl am pe Marcel, deşi nu sînt nici nobil, şi nici moşteniri din tată-n fiu nu am. Oh, dar să nu mă întrebaţi la ce trebuie să mă dedau ca să menţin lucrurile în albia lor.

România este o altă ţară în care chelnerii, ca şi în Franţa, fac pe vătafii, dar cu un plus de fineţuri bizantine. Proprietarii de restaurante de prin partea locului găzduiesc adunări politice, comitete şi comiţii culturale, cercuri de afaceri şi mafii de felurite soiuri, pe care le dirijează cu mînă de fier. Dacă vii cu mai multe persoane decît cele pentru care ai făcut rezervarea, rişti să fii excomunicat din restaurant. Asta poate fi sfîrşitul carierei tale politice, de afaceri sau criminale, ceea ce, de multe ori, înseamnă unul şi acelaşi lucru şi s-a zis cu tine pe vecie. Chelnerii români sînt tot pe atît de înfumuraţi ca şi cei francezi, dar, făcînd şcoala sub regimul socialist, pot lua şi notiţe despre tine.

La Praga, chelnerii nici nu te privesc şi dacă arunci chiar şi o privire furişă către ei, te vor ignora total. Stai şi aşteaptă cu capul plecat, umil, şi doar atunci vor catadicsi să te bage în seamă. Nu face greşeala să te îndoieşti de vreuna din bucatele din meniu. Nu te va mai servi nimeni, niciodată. Şi dacă, la sfîrşitul sfîrşiturilor, cazi în greşeala de a lăsa banii pe masă, vei fi alungat pînă în stradă şi anatemizat. Procedura corectă cere să depui banii în palma chelnerului şi să dai bacşiş pînă la suma rotundă. Dacă dai un bacşiş prea mare, vei fi tăiat de pe listă întru eternitate.

Pe de altă parte, chelnerii americani sînt o culme a amabilităţii, dar într-o atare măsură încît te şi sperie. Am un prieten care întotdeauna cînd chelnerii îşi spun numele, răspunde „Bună, pe mine mă cheamă Mark“. Nu vă recomand. Chelnerii americani au multe meşteşuguri întru torturarea clienţilor. Şi totuşi, cuburile de gheaţă din băuturi şi pîinea gratis de pe masă bat, de departe, orice dichis al Europei, unde chelnerii sînt mai zgîrciţi cu gheaţa decît băştinaşii din Macondo.

Am adunat dosare grăsuţe despre apucăturile chelnerilor din diferite ţări. O să le public, odată şi-odată, sub pseudonim, şi sper ca Marcel să nu afle în veci. Andrei Codrescu crede că Marcel este un chelner grozav. 

www.codrescu.com

Dilema,
nr. 378, 12 mai 2000 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.