Ce fel de model de dezvoltare ne dorim?

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
Ce fel de model de dezvoltare ne dorim? jpeg

„Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă“ – aşa descria cîndva Octavian Goga destinul României, ţara aflată pe locul 4 în Europa în privinţa zăcămintelor naturale deţinute, şi pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor şi nivelul de viaţă. Recentele proteste împotriva proiectului aurifer de la Roşia Montană readuc în discuţie, printre multe alte chestiuni punctuale, o preocupare majoră, insuficient dezbătută: cum se face că nu putem scăpa de destinul nostru de „săracă ţară bogată“? Ce fel de model de dezvoltare ne dorim?  

Proiectul de exploatare de la Roşia Montană are capacitatea extraordinară de a concentra, paradigmatic, toate marile problematici şi contradicţii cu care ne confruntăm ca ţară. De asta s-a şi reuşit o mobilizare cu adevărat excepţională în jurul acestui proiect. Pentru că Roşia Montană este emblematică. Pentru că Roşia Montană e mai mult decît Roşia Montană. În primul rînd, se pune chestiunea investiţiilor străine. Ne place sau nu, România e o economie dependentă, care are nevoie să atragă capital străin pentru a porni motoarele dezvoltării. Însă abia după această constatare încep întrebările cu adevărat grele: o politică prietenoasă cu investitorii străini înseamnă acceptarea haotică, de-a valma şi cu orice preţ, a oricărei investiţii străine?  

Porţi deschise orbeşte  

Se discută mult prea rar în spaţiul public autohton despre politicile pe care le-au avut vizavi de investitorii străini ţările dezvoltate. Totuşi, cel mai adesea, aceste state nu au fost foarte primitoare cu investitorii străini, exemplul cel mai cunoscut fiind cel al Finlandei, care a relaxat regimul investiţiilor străine directe abia în 1987. Japonia a limitat şi ea îndelung proprietatea străină, la plafonul de 49%, iar investiţiile în sectoarele vitale pentru economie au fost interzise complet pînă în 1963. Coreea de Sud, un caz exemplar pentru saltul economic realizat în doar cîteva decenii, a impus, cu excepţia unor zone libere, condiţii destul de restrictive investitorilor străini, pînă la finele anilor 1990. Cînd spun politici restrictive, nu mă refer la obstrucţionarea pauşală şi stupidă a investiţiilor străine, ci mai degrabă la o filtrare a lor, prin prisma nevoilor de dezvoltare ale ţării: ce sectoare economice dorim să stimulăm şi cum îi condiţionăm pe investitorii străini astfel încît şi ţara-gazdă să aibă de profitat de pe urma lor? Care este valoarea adăugată, în termeni de diversificare a activităţii economice, de inovaţie tehnologică, de creare de locuri de muncă, pe care o aduce o investiţie străină? 

Politica porţilor larg şi orbeşte deschise către investitori nu face decît să atragă un capital galopant, în căutare de profit rapid şi care nu contribuie la o dezvoltare durabilă a ţării respective. Conform unui raport al Consiliului Concurenţei din 2011, în 2003, numărul total al angajaţilor din cele 28 de companii monitorizate din cele 5 zone libere era de 1876; în 2007 (înainte de criză), scăzuse la 1617, ajungînd, în 2010, la 1117. Activitatea economică în zonele libere nu s-a diversificat, iar ponderea principală în zonele respective o au în continuare activităţile de depozitare şi de comercializare.  

Blestemul resurselor  

Acestea fiind spuse, cum ne raportăm la Proiectul „Roşia Montană“? Cînd vine vorba de investiţii străine în exploatarea resurselor, precauţiile ar trebui să fie şi mai mari. Exploatarea resurselor ca variantă de dezvoltare poate fi o strategie extrem de păguboasă, care condamnă ţările la subdezvoltare cronică. Blestemul resurselor, o sintagmă deja consacrată, se referă exact la destinul nefast al ţărilor care posedă resurse naturale şi care mizează pe ele în dezvoltarea lor, nereuşind să iasă, totuşi, din sărăcie. Motivul ţine, o dată, de capacitatea scăzută a industriei extractive de a crea locuri de muncă şi inovare. Gîndiţi-vă la ce înseamnă cele 1000 şi ceva de locuri de muncă pe care le flutură ademenitor în campaniile sale RMGC: ANOFM anunţă zilnic un număr de aproximativ 10.000 de locuri de muncă vacante. Un alt motiv e legat de ceea ce se cheamă „boala olandeză“, care se manifestă prin impactul negativ al creşterii cursului de schimb datorită veniturilor realizate din activităţi extractive asupra competitivităţii sectoarelor manufacturiere, fapt ce duce la o dependenţă tot mai mare de sectoarele extractive.  

Blestemul resurselor nu se manifestă doar prin subdezvoltare, ci şi printr-o propensiune mai mare către autoritarisme. S-a scris foarte mult pe această temă, iar majoritatea studiilor converg către aceeaşi concluzie: abundenţa resurselor minerale e corelată negativ cu nivelul de democratizare. Cu cît e mai mare ponderea veniturilor rezultate din exploatarea resurselor, cu atît e mai mare riscul autoritarismului politic: guvernele tind să se transforme în căutători de rente, corupţia creşte, iar efectul de modernizare – obţinut prin urbanizare, industrializare şi dezvoltare a sectorului serviciilor – este întîrziat. 

Desigur, doar Proiectul „Roşia Montană“ nu va transforma peste noapte România, care-şi bazează economia eminamente pe resursele sale naturale. Să nu uităm că România e una dintre ţările europene cu cele mai mari rezerve aurifere (68 de depozite în Munţii Apuseni) şi că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a publicat, în 2011, o hartă indicînd 77 de tipuri de resurse minerale (care nu includeau petrolul şi gazele!), pentru care erau active 520 de licenţe de exploatare. De aceea, Roşia Montană este mai mult decît Roşia Montană, e un simbol pentru numeroasele cazuri mai puţin vizibile, dar foarte similare ca problematică. Miza luptei pentru Roşia Montană merge dincolo de cazul concret al acestui proiect – este vorba de modelul de dezvoltare al României şi despre viitorul nostru ca ţară.  

Victoria Stoiciu este director de programe la Friedrich Ebert Stiftung. 

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Istvan Kovacs (EPA) jpg
Istvan Kovacs l-a scos din sărite pe Jose Mourinho, după ce s-a „jucat” cu inimile turcilor în Fenerbahce-Feyenoord: „Ridicol!”
Watanabe a deschis scorul în urma unei lovituri libere acordate de arbitrul Istvan Kovacs, decizie care i-a nemulțumit pe cei de la Fenerbahce.
Ilie Bolojan (© Facebook / Guvernul României)
Imagini cu Ilie Bolojan din tinerețe. Cum arăta premierul. Fostă colegă: „Băiat venit de la țară, care voia să facă impresie”
Puțini știu cum arăta Ilie Bolojan în perioada liceului! Actualul premier al României a fost un elev ambițios, serios și chiar romantic, iar colegii lui încă își amintesc momentele din acea perioadă.
femeie fericita gateste in bucatarie RjmGzTg4 mw jpg
Bucătăria bunicii, în varianta fit: Cum să adaptezi rețetele românești pentru mai puține calorii
Închide ochii și gândește-te la gustul copilăriei. Pentru mulți dintre noi, acel gust înseamnă sarmalele de Crăciun, o ciorbă caldă sau o porție generoasă de mămăliguță cu brânză și ou ochi.
borcane cereale 3905826 jpg
Cum treci la nivelul următor în bucătărie: 3 alternative sănătoase la grâu și orez
În bucătăria românească, orezul, cartofii și produsele din grâu, precum pâinea sau pastele, sunt la loc de cinste, formând baza multor mese principale. Deși delicioase și familiare, o rotație constantă a acelorași garnituri poate deveni monotonă.
Teodosie, intrerupt de un clown captura Youtube png
Incident în timpul unei slujbe oficiate de ÎPS Teodosie. Un clovn a ieșit din mulțime și a mers în genunchi. Reacția arhiepiscopului
ÎPS Teodosie s-a trezit cu un clovn în față spre finalul slujbei speciale închinate Acatistelor Sf. Cuvioase Teodora de la Sihla, oficiate în Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.
largire la 4 benzi a drumului din constanta jpg
Drumul care face legătura între varianta ocolitoare a municipiului Constanța și porțile 7 și 9, lărgit la 4 benzi
CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a semnat cu Ministerul Transporturilor contractul de lărgire la 4 benzi a drumului care face legătura între varianta ocolitoare a municipiului Constanța și porțile 7 și 9.
duplantis jpg
curte deposiphotos1 jpg
S-a schimbat legea pentru cei care stau la curte. Amenzi de 100.000 lei de lei pentru cei care nu au autorizație și fac asta
Românii care construiesc garaje, magazii, grajduri sau alte anexe gospodărești fără autorizație de construire riscă amenzi între 1.000 și 100.000 de lei,
bacalaureat 2024   foro World Vision Romania jpg
Bacalaureat 2025 - sesiunea de toamnă. Elevii susțin proba la alegere a profilului
Miercuri, 13 august 2025, absolvenții care nu au promovat sesiunea de vară a Bacalaureatului, dar și cei care nu au luat examenul în anii anteriori, susțin proba la alegere a profilului.