Arta contemporană în Turcia - modernităţi în competiţie

Publicat în Dilema Veche nr. 517 din 9-15 ianuarie 2014
Arta contemporană în Turcia   modernităţi în competiţie jpeg

Art─â ┼či clase 

Este un truism s─â afirmi c─â ├«n ultimii zece-cincisprezece ani Turcia a cunoscut o perioad─â de dezvoltare economic─â spectaculoas─â, dublat─â de reforme de tip democratic care au l─ârgit spa┼úiul conversa┼úiei publice ┼či al disputei civice. Datorit─â unor multipli factori ÔÇô precum pozi┼úia geografic─â privilegiat─â, reformele economice ├«ncepute odat─â cu dena┼úionalizarea industriei ├«n anii ÔÇś80 ┼či accelerate ulterior, politica extern─â care a postulat paradigma ÔÇ×zero problemeÔÇť cu vecinii ├«ntr-o regiune volatil─â ÔÇô, dar ┼či calit─â┼úii de membr─â a NATO ┼či aspira┼úiilor de aderare la UE, economia Turciei are ├«n momentul de fa┼ú─â indicatori superiori celei europene, iar ┼úara a devenit o atrac┼úie pentru investitori strategici din Europa, Orientul Mijlociu sau Asia. ├Än acela┼či timp, statul-na┼úiune turc este ├«ntr-un moment de redefinire, care se manifest─â at├«t politic, ├«n primul r├«nd prin discu┼úiile ├«n jurul revizuirii Constitu┼úiei, c├«t ┼či social, simptomatice fiind demersurile pentru rezolvarea conflictului kurd ÔÇô dar ┼či mi┼čc─ârile de strad─â din ultima perioad─â. Argumentul de fa┼ú─â folose┼čte fenomenul artei contemporane ├«n Turcia ca un turnesol ce poate indica paradoxurile socio-politice ale acestei na┼úiuni tinere ce se confrunt─â cu provoc─âri multiple.

├Än ultimul deceniu, at├«t crea┼úia c├«t ┼či pia┼úa de art─â contemporan─â din Turcia s-au dezvoltat, aduc├«nd mai ales Istanbulul, epicentru al fenomenului, ├«n aten┼úia circuitului interna┼úional. Dar nu numai Istanbulul, ci o parte important─â a produc┼úiei culturale din Turcia se afl─â azi ├«n aten┼úia prioritar─â a capitalelor europene ÔÇô anul acesta, de exemplu, t├«rgul de carte de la Londra are Turcia ca invitat─â special─â. 

Pe l├«ng─â Bienala Istanbul ÔÇô organizat─â de Funda┼úia pentru Cultur─â ┼či Art─â Istanbul (IKSV), ajuns─â anul acesta la a 13-a edi┼úie ÔÇô, ├«n ultimii 6-7 ani, ├«n Istanbul au fost deschise numeroase spa┼úii ┼či galerii dedicate artei contemporane. Multe dintre ele s├«nt sus┼úinute direct de b─ânci comerciale, altele de patroni ai artelor. Garanti Bank finan┼úeaz─â cel mai important centru de cercetare ┼či art─â contemporan─â, cu filiale ├«n Istanbul ┼či Ankara ÔÇô SALT. AkBank are propria galerie, Arter, iar galeria ┼či centrul Depo s├«nt parte ale Funda┼úiei Anadolu K├╝lt├╝r de┼úinut─â de Osman Kavala, om de afaceri care a creat ┼či editura ce l-a lansat pe Orhan Pamuk. Concentrate pe colina Beyoglu ┼či ├«n Ni┼čanta┼č├«, multe din galeriile mai mici s├«nt crea┼úii ale noii clase de antreprenori culturali emergent─â ├«n Istanbul. Pe de alt─â parte, ├«n Turcia nu exist─â, ├«nc─â, un muzeu de art─â contemporan─â, privat, sau cu at├«t mai pu┼úin na┼úional.

Ce a dus la o astfel de concentrare a produc┼úiei culturale ├«n arta contemporan─â ┼či ce tip de dinamic─â socio-economic─â prezent─â ┼či viitoare relev─â ea?

Clasa de mijloc, antreprenorialul 

Dou─â fenomene socio-economice caracterizeaz─â ultimele dou─â decenii ├«n Turcia: de-na┼úionalizarea industriei din Anatolia ┼či liberalizarea pie┼úei, ambele duc├«nd la apari┼úia unei noi clase antreprenoriale, cunoscu┼úii ÔÇ×tigri anatolieniÔÇť, ┼či la consolidarea ┼či l─ârgirea clasei de mijloc, ├«n contextul cre┼čterii puterii de cump─ârare ┼či a stabilit─â┼úii politice asigurate ├«n perioada guvern─ârii AKP (├«ncep├«nd cu 2002). 

Pe scurt, tigrii anatolieni s├«nt parte dintr-un fenomen mai larg ├«n Orientul Mijlociu: emergen┼úa clasei de ÔÇ×antreprenori pio┼čiÔÇť, oameni de afaceri, de obicei b─ârba┼úi, conecta┼úi global, cu sensibilit─â┼úi neoliberale din punct de vedere economic, dar conservatori din punct de vedere social ÔÇô nu mult diferi┼úi de neoconservatorii din Statele Unite. ├Än Turcia, ace┼čtia formeaz─â principalul sprijin al AKP, partidul premierului Tayyp Recep Erdogan. Acest partid a asigurat stabilizarea ┼či l─ârgirea spa┼úiului democratic al disputei civice ├«n Turcia ┼či a pavat calea succesului pentru noua p─âtur─â de mijloc din ora┼čele ┼ú─ârii, inclusiv Istanbul. Discursul despre societate al acestei clase ┼či al puterii ├«n momentul de fa┼ú─â este unul de tip neoliberal conservator, care ├«ncurajeaz─â dezvoltarea economic─â ┼či financiar─â, investi┼úiile ┼či consumul.

Pe de alt─â parte, vechea burghezie, format─â odat─â cu statul-na┼úiune turc, ├«n perioada kemalist─â, continu─â s─â de┼úin─â monopoluri ├«n marea industrie, prin re┼úele familiale care dau ┼či numele grupurilor industrial-financiare cum ar fi Ko├ž, Sabanc├« sau Arkas. Poate nu ├«nt├«mpl─âtor ace┼čtia s├«nt ┼či principalii patroni ai artelor ├«n Turcia ÔÇô Sabanc├« av├«nd ┼či o re┼úea de muzee, iar Ko├ž fiind sus┼úin─âtor principal al bienalei de art─â contemporan─â ┼či al muzeului de art─â modern─â Istanbul Modern. Principalii colec┼úionari de art─â contemporan─â se selecteaz─â mai degrab─â dintre ace┼čtia, ├«n cuvintele lui Mari Spirito, galerist newyorkez stabilit la Istanbul: ÔÇ×Cei mai mul┼úi colec┼úionari de art─â contemporan─â ├«n Turcia au o v├«rst─â de peste 40 de ani, au tendin┼úa de a fi sus┼úin─âtorii activit─â┼úilor culturale ├«n mai multe domenii, muzic─â, dans ┼či arte vizuale, ┼či vin din familii vechi, care, ├«n general, au un discurs laic despre Turcia.ÔÇť 

├Än acela┼či timp, publicul larg al artei contemporane ÔÇô care nu ├«┼či permite s─â achizi┼úioneze, ├«ns─â particip─â activ la fenomen ÔÇô este mai degrab─â t├«n─âr, provenind din clasa de mijloc, cu sensibilit─â┼úi diferite ┼či origini familiale diverse. Putem g─âsi printre ei at├«t tineri proveni┼úi din familii mai degrab─â laice, c├«t ┼či din p─âtura de mijloc sau antreprenorial─â conservatoare. Arta contemporan─â fiind un instrument de critic─â social─â, avem sensibilit─â┼úi at├«t de st├«nga c├«t ┼či de dreapta, care se reunesc ├«n galeriile de art─â.

Neoliberalism, cetăţenie

Paradoxul artei contemporane este faptul c─â se sprijin─â financiar pe ┼či c─â practic─â chiar fenomenul pe care ├«l critic─â: neoliberalismul. ├Än fapt, discursul artei contemporane este cel al sistemului care ├«┼či permite critica din interior. Practicile s├«nt ├«ns─â mult mai complicate ┼či pot, de fapt, sus┼úine fenomenul pe care ├«l critic─â. Spre exemplu, unul din fenomenele cele mai pregnante ├«n zonele urbane din Turcia este urbanismul ┼či gentrificarea accelerat─â, sus┼úinut─â de politicile neoliberale ale vremii ÔÇô proces valabil la nivel global ÔÇô, intens criticat ├«n discursul arti┼čtilor contemporani. Instalarea spa┼úiilor pentru art─â contemporan─â, a galeriilor ┼či a arti┼čtilor, ├«n cartiere defavorizate constituie chiar v├«rful de lance al gentrific─ârii. ├Än unele cazuri, arta contemporan─â propune direct forme de dezvoltare urban─â ┼či gentrificare bazate pe industria cultural─â ÔÇô s─â o numim o gentrificare de jos ├«n sus. 

De multe ori, popula┼úia local─â este nemul┼úumit─â de apari┼úia galeriilor de art─â ┼či reac┼úioneaz─â chiar violent, cum s-a ├«nt├«mplat ├«n 2010 ├«n Tophane, Istanbul, c├«nd mai multe galerii au fost atacate de locuitorii cartierului, care nu doreau apari┼úia unor spa┼úii ce cresc automat valoarea propriet─â┼úilor ┼či a chiriilor ├«n zon─â. Neav├«nd instrumentele de expresie public─â a disensiunilor, aceste mi┼čc─âri civice au fost neglijate ÔÇô ├«n ciuda unor eforturi de a dezbate sursa lor chiar ├«n cadrul unor manifest─âri ale galeriilor din zon─â.

Pe de alt─â parte, gentrificarea impus─â de sus ├«n jos sus┼úine marile investi┼úii ┼či crearea spa┼úiilor pentru tranzac┼úii financiare ┼či de consum. Ca ┼či ├«n Rom├ónia, acest tip de gentrificare este agreat de putere, servind unei cre┼čteri economice rapide ┼či, implicit, clasei politice la putere. Opozi┼úia fa┼ú─â de un astfel de demers de dezvoltare vine chiar din zona cultural─â ┼či artistic─â, zona care are ┼či instrumentele de articulare ale disensiunilor civice mai bine puse la punct. De fapt, chiar o astfel de opozi┼úie a dus la inventarea bienalei de la Sinop, care opune modelului de dezvoltare propus de stat ÔÇô precum construirea unei centrale nucleare ├«n apropiere ÔÇô un alt model, bazat pe turism ┼či cultur─â.  

├Än momentul de fa┼ú─â, statul turc este reprezentat de partidul la putere, AKP ÔÇô care are un discurs conservator, dar care a asigurat reforme democratice. ├Än acela┼či timp, AKP se revendic─â de la trecutul imperial al Turciei ┼či face eforturi de a realiza o viziune multicultural─â asupra cet─â┼úeniei, procesul de pace cu mi┼čcarea PKK fiind cel mai vizibil pas ├«n aceast─â direc┼úie. 

Acceptarea criticii sociale r─âm├«ne ├«ns─â o provocare pentru puterea actual─â, mai ales c─â acest fapt nu este conturat, ├«n momentul de fa┼ú─â, ├«n termenii unei politici identitare, ci al l─ârgirii spa┼úiului civic de consultare. Este de remarcat c─â, indiferent cine s-ar afla la putere, puterea ar fi criticat─â din aceea┼či direc┼úie (inclusiv a artei contemporane) pentru politica de tip neoliberal. Arta contemporan─â critic─â nu gentrificarea ├«n sine ÔÇô c─âci ┼či ea este un instrument al acestei gentrific─âri ÔÇô, ci viziunea de sus ├«n jos, care elimin─â participarea cultural─â ┼či civic─â ├«n acest proces. 

Viitorul postcolonial

Toate acestea relevă două modele de modernităţi în competiţie, în Turcia: o modernitate bazată pe modelul neoliberal al pieţei libere, dublată de un discurs conservator asupra societăţii, cealaltă bazată pe o integrare civică de tip social, dar cu un discurs încă neacceptat sau neînţeles asupra politicilor economice. Poate pentru că este un discurs încă în formare la nivel global.

├Äntr-o viziune mai larg─â ├«ns─â, de┼či critica actual─â a puterii vine dintr-o zon─â de sensibilitate care se bazeaz─â pe un stat-na┼úiune laic, aceasta nu ┼úine seam─â de o realitate istoric─â a spa┼úiului turcesc: ne afl─âm mai degrab─â pe un teritoriu postcolonial al unui imperiu intern, ├«n care tipul de cet─â┼úenie modern─â propus de republicanismul turc pare s─â fi ajuns la limita sa istoric─â. Dac─â amploarea disensiunii este analizat─â ├«n termenii opozi┼úiei laice fa┼ú─â de o putere islamic─â, impasul este f─âr─â ie┼čire, c─âci premisele s├«nt eronate. 

De fapt, Turcia este mai degrab─â asem─ân─âtoare ├«ntregii Europe (sau unei mari p─âr┼úi a acesteia), dec├«t unui anume stat-na┼úiune european. Teritoriul s─âu este parte dintr-un fost imperiu intern, care s-a pr─âbu┼čit odat─â cu imperiile interne europene: Habsburgic ┼či Austro-Ungar. Provocarea actual─â a Turciei este aceea de redefinire a cet─â┼úeniei sale, ├«n termenii momentului postcolonial ┼či postna┼úional. Solu┼úia ├«n Europa a fost crearea spa┼úiului comun al Uniunii Europene. Paradoxul este c─â Turcia ca stat-na┼úiune are o ├«ndrept─â┼úire istoric─â la aspira┼úiile sale europene. Ca fost imperiu, ├«ns─â, are nevoie ┼či de rezolvarea ├«n termeni politici a trecutului s─âu imperial. ├Än alte cuvinte, Turcia va avea nevoie de un dublu efort, de redefinire a cet─â┼úeniei ├«n termeni identitari (postcoloniali ┼či postna┼úionali) ┼či, ├«n acela┼či timp, de l─ârgire a spa┼úiului democratic c─âtre forme diverse de manifestare a disensiunilor inerente unui astfel de spa┼úiu.  

Alexandru B─âl─â┼čescu este director adjunct al Institutului Cultural Rom├ón ÔÇô Istanbul. Cu un doctorat ├«n antropologie la University of California, Irvine, a scris lucrarea Paris elegant, Teheran incitant (2008). 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.