Armata justi╚Ťiarilor virtuali (ne)chema╚Ťi la datorie

Publicat în Dilema Veche nr. 853 din 13 - 19 august 2020
Armata justi╚Ťiarilor virtuali (ne)chema╚Ťi la datorie jpeg

Recent am aflat printr-o postare de pe Facebook c─â ├«n Haga s-a deschis un restaurant cu specific rom├ónesc. O afacere nou─â, probabil pl─ânuit─â de ceva vreme ╚Öi deschis─â ├«n timp de pandemie, pentru c─â, odat─â ce investe╚Öti, cost─â mai mult s─â a╚Ötep╚Ťi vremuri mai bune dec├«t s─â-╚Ťi ├«ncerci norocul ├«n cele date. Postarea era binevoitoare, cu dou─â fotografii ale meniului. O minge ridicat─â la fileu, greu de ratat: meniul con╚Ťinea c├«teva gre╚Öeli de scriere. Sc─âpare sau necunoa╚Ötere, nu ╚Ötiu ╚Öi prea pu╚Ťin conteaz─â. Pentru c─â, citind din comentarii, am sim╚Ťit acea lehamite care m─â ├«ncearc─â tot mai des fa╚Ť─â de un fenomen pe care ├«l observ constant.

S─â ├«ncerci s─â faci ceva ╚Öi s─â expui acel ceva lumii virtuale e un exerci╚Ťiu de curaj ├«n sine, pentru c─â ├«n online te a╚Öteapt─â eterna turm─â zeflemitoare. E o loterie: online, oameni decen╚Ťi, care probabil nu ar reac╚Ťiona la fel ├«ntr-un context fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â, abia a╚Öteapt─â s─â se ├«ntreac─â ├«n ironii ╚Öi comentarii ├«njositoare. C─â s-a deschis sau ce s-a zis, ce mai conteaz─â la o a╚Öa ocazie de afirmare ╚Öi ├«nv─âluire ├«ntr-o aur─â de superioritate. Un biet meniu, online, a devenit o arm─â. ╚śi de la o simpl─â veste, interac╚Ťiunea a alunecat instantaneu ├«n sfera personal─â, ├«n care cel cu ini╚Ťiativa ╚Öi dorin╚Ťa de a crea ceva a fost redus la o simpl─â eroare. Un mesaj discret, privat, ar rezolva orice problem─â. Dar dac─â ai face asta f─âr─â zgomot s-ar pierde acel moment de trist─â str─âlucire virtual─â.

Ce ├«mpinge de la spate acest fenomen e un sentiment de inferiorizare ╚Öi de frustrare personal─â la o scar─â care-mi scap─â, dar m─â tot uime╚Öte. ╚śi nu vorbim de o simpl─â corectare sau, ├«n alte cazuri, de p─âreri contrare, ci de agresivitate, deseori pasiv─â, alteori mascat─â ca opinie, mai ├«ntotdeauna ├«ndreptat─â la persoan─â. ├Än profunzime, emo╚Ťional ╚Öi nu doar, apare o profund─â divizare din care toat─â lumea pierde. Cei care atac─â par s─â nu poat─â tolera c─â acel ceva pe care nu-l pot trece cu vederea chiar exist─â. Lumea se opre╚Öte acolo ╚Öi nu pot vedea contextul mare. Cel care se r─âzbun─â s─â sape dou─â gropi, spune proverbul. La fel ╚Öi c├«nd e vorba de f─âcutul de ru╚Öine. Un mediu toxic ╚Öi o lips─â de simpl─â generozitate taie ad├«nc ╚Öi vulnerabilizeaz─â pe cel comentat, dar ├«n mod subtil ├«n─âspre╚Öte pe cel ce ╚Ťine lama.

Apare astfel un fenomen de mob la scar─â mic─â. Efectul nu e cel major descris de Jon Ronson ├«n Umilirea public─â ├«n epoca Internetului, dar tot doare. Majoritatea celor care umilesc ╚Öi critic─â ├«n felul ─âsta pe Internet nu ar face asta ├«n via╚Ťa lor real─â. Majoritatea n-au ini╚Ťiative, nu se expun, dar stau la cotitur─â. S─â construie╚Öti ceva, s─â ├«ncerci, s─â pui ceva din tine ├«n v─âzul lumii ├«nseamn─â risc ╚Öi expunere, deci vulnerabilitate. Te po╚Ťi ├«ntreba nu doar cine e╚Öti tu, cel care r─âne╚Öte, ci ╚Öi cine e persoana real─â ÔÇô tu, cel care scrii acele comentarii ascu╚Ťite, sau tu, cel din via╚Ťa real─â, care nu ar face asta?

╚śtiu c─â, dintre toate cu╚Ötile cu lei posibile, Facebook-ul e un spa╚Ťiu aparte, deseori un fel de show isteric ╚Öi facil de afirmare prin asemenea cuvinte aruncate. Comunitatea Facebook e orice, dar nu comunitate. Oricine ╚Öi orice e la un click distan╚Ť─â ╚Öi e o chestiune de secunde s─â tastezi ceva, semi-dospit sau la impuls, s─â dai verdicte laconice ╚Öi categorice pentru c─â... de ce nu? Un spa╚Ťiu plin de anxietate ├«n care a╚Öa, u╚Öor, se pot contraface emo╚Ťii ╚Öi argumente, cu oameni care se ambi╚Ťioneaz─â ca ├«ntr-o competi╚Ťie pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte. S─â iei premiul cel mare al aprob─ârii populare sau poate numai satisfac╚Ťia iluzorie c─â puterea e ├«n m├«na ta, ╚Öi tare bine ai zis-o. De c├«te ori vi s-a ├«nt├«mplat s─â ├«nchide╚Ťi Facebook-ul dup─â un schimb de idei mai mult sau mai pu╚Ťin clare, anxio╚Öi sau cel pu╚Ťin sim╚Ťindu-v─â ni╚Ťel mai ╚Öifonat?

Pe Facebook nu e loc de generozitate. Nimeni nu ├«╚Ťi r─âspunde ca s─â ├«╚Ťi ofere nuan╚Ťe sau s─â-╚Ťi atrag─â aten╚Ťia cu delicate╚Ťe c─â ai ratat o liter─â ÔÇô Doamne fere╚Öte, o cratim─â! ÔÇô ╚Öi poate ar fi de corectat. C├«nd ai prins o gre╚Öeal─â, nu pierzi tu timpul, comentezi cu semne de exclamare, te-ntreci ├«n a g─âsi cuvintele t─âioase, faci c├«te-o referire la ce-i scris, dar te asiguri c─â ai atins ÔÇô fie ╚Öi implicit doar ÔÇô natura, originile sau calitatea nefericitului care a ├«ndr─âznit s─â formuleze acel ceva. Te asiguri c─â ╚Öi-o ia ╚Öi ├«l ╚Öi doare.

Ai luat premiul Nobel, dar ╚Ťi-a sc─âpat ceva ├«ntr-o postare? Te corectez ╚Öi m─â asigur c─â-n╚Ťelegi c─â tot un fraier e╚Öti, nimic special. ╚śi-atunci ╚Öi eu, adic─â nimeni, s├«nt la fel ca tine, sau chiar mai bun pentru c─â te-am corectat. ╚Üi-ai povestit un episod din via╚Ť─â sau ai f─âcut un webinar ├«n timpul liber ca s─â ├«i aju╚Ťi pe al╚Ťii? Te dai erou, habar nu ai ce zici, eu a╚Ö face, dac─â a╚Ö face, mult mai bine. ─ésta clar nu-i ÔÇ×sportulÔÇŁ t─âu ╚Öi mult mai bine ar fi s─â te apuci de cro╚Öetat. ╚śi dac─â ├«ndr─âzne╚Öti s─â te implici activ ├«ntr-o problem─â ÔÇô s├«nt altele mai importante, iar tu faci caz de o treab─â simpl─â. Te dai mare ca s─â ar─â╚Ťi c─â ├«╚Ťi pas─â. Eu ├«n╚Ťeleg mai bine, mai complex ╚Öi numai mie ├«mi pas─â de ceea ce conteaz─â cu adev─ârat. ╚Üi-a fost greu ├«ntr-o situa╚Ťie? Mie mi-a fost mai greu. Olimpiadele suferin╚Ťei ╚Öi ale virtu╚Ťii pe Internet au cei mai mul╚Ťi participan╚Ťi. E important s─â c├«╚Ötigi sau cel pu╚Ťin s─â faci egal.

╚śi m─â ├«ntreb, mai putem scrie ceva sau face ceva care s─â nu adune hater-i? Sau mai putem spune ceva care conteaz─â, care s─â fac─â vad ╚Öi s─â adune un nucleu de p─âreri ╚Öi pro, ╚Öi contra articulate, din care to╚Ťi avem ceva de c├«╚Ötigat? ├Än lumea ego-ului ╚Öi a afirm─ârii toxice virtuale, ce rost mai are c├«nd, orice ai face, ura aleatorie divizeaz─â ╚Öi distrage de la discu╚Ťiile care conteaz─â cu adev─ârat?

Nu prea ╚Ötiu cazuri ├«n care ru╚Öinea s─â fi f─âcut oamenii mai implica╚Ťi ╚Öi mai empatici. ╚śtiu doar opusul. De╚Öi avem resurse mari de implicare ╚Öi empatie, filtrul emo╚Ťional prin care putem trece cumulul de zgomot este limitat. C├«nd e prea mult, reac╚Ťia fireasc─â e s─â te ├«nchizi, s─â iei distan╚Ť─â. Prin ur─â ╚Öi ru╚Öine, resursele umane de empatie se contract─â ╚Öi poten╚Ťialul colectiv de coeziune se disipeaz─â ├«ntr-o interac╚Ťiune care devine o lume ├«n sine ÔÇô abstract─â, agresiv─â ╚Öi de evitat.

Regulile interac╚Ťiunii umane nu se ╚Öterg pe Internet. S├«nt tot acelea╚Öi, dar, prin distan╚Ť─â fizic─â ╚Öi prin anonimat, poate p─ârea c─â devin op╚Ťionale. Oamenii devin mai curajo╚Öi ├«n exprimare pe Internet, ni╚Ťel mai categorici ╚Öi mai aspri, iar felul ├«n care e perceput mesajul poate fi doar o problem─â de receptare. ╚śtiu asta. ╚śi tot m─â g├«ndesc c─â mediul online are un poten╚Ťial de coeziune ╚Öi mobilizare pozitiv─â care se pierde ├«ntre cuvinte aruncate. Am fi cu to╚Ťii mai s─âraci ╚Öi mult mai singuri dac─â tot mai pu╚Ťini am face ╚Öi am spune lucruri din sim╚Ť de prezervare. Dar dac─â am ├«nlocui eternul bici virtual cu sprijin ╚Öi ├«ncurajare? Dac─â am sprijini idei ╚Öi noi proiecte, ├«n loc s─â ad─âug─âm la valul de negare? Poate ├«n urm─â ar r─âm├«ne altceva dec├«t distinctul sentiment c─â, oricum ai fi ca om ╚Öi oric├«t din tine ai oferi lumii din jur, dac─â te nimere╚Öti ├«n fa╚Ťa turmei agresive, tot ce-╚Ťi r─âm├«ne e un sentiment de ├«ngem─ânare.

Bianca-Olivia Ni╚Ť─â este jurnalist─â free┬şlancer.

Foto: flickr.com

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.