Arheologia blîndă a memoriei

Publicat în Dilema Veche nr. 880 din 18 - 24 februarie 2021
Arheologia blîndă a memoriei jpeg

├Änainte de a fi un memorialist, Petre Stoica este un excelent recuperator. Dimensiunea documentar─â, aproape gazet─âreasc─â, a ├«nsemn─ârilor ┼či a memoriilor sale este cu at├«t mai valoroas─â ast─âzi, ├«ntr-o epoc─â ├«n care incursiunile criticii ┼či ale istoriei literare scot la iveal─â probe menite s─â echilibreze pulsiunile ┼či inflam─ârile discursului est-etic, de care anii ÔÇÖ90-2000 au fost puternic amprenta┼úi.

Relectura Amintirilor unui fost corector, tip─ârite ├«nt├«ia oar─â ├«n 1982 ┼či cuprinse ├«n recenta edi┼úie ├«ngrijit─â de Marius Chivu (Humanitas, 2019), prilejuie┼čte, ├«ntre altele, ├«n┼úelegerea pe din─âuntru a unor procese complexe, precum s├«nt, de pild─â, chestiunea traducerilor ├«n Rom├ónia comunist─â ori cea a eforturilor pe care critica ┼či lumea literar─â rom├óneasc─â le-au f─âcut, ├«n siajul Obsedantului Deceniu, pe drumul extrem de dificil c─âtre autonomia esteticului.

Pe aceast─â filier─â, m─ârturiile pre┼úioase, ┼či nu mai pu┼úin picante, ├«n spiritul c─ârora benignul ┼či boemul ochi al poetului Stoica nu obose┼čte a se entuziasma, s├«nt extrem de variate. Ele vizeaz─â nu doar dezv─âluiri relevante pentru ÔÇ×semnele vremiiÔÇŁ, din culisele unor traduceri literare (precum paternitatea acestora, adesea atribuit─â injust, c├«t─â vreme autorii autentici ai traducerilor erau indezirabili ori nu aveau drept de semn─âtur─â) ori ale corecturilor impuse unor capodopere ale romanului rom├ónesc, sub presiunea cenzurii (Morome┼úii, Sf├«r┼čit de veac ├«n Bucure┼čti etc.), ci reu┼če┼čte s─â redea ├«ntreg suflul unei epoci. O epoc─â, surprinz─âtor pentru amatorii de radiografii ├«n alb-negru, destul de nuan┼úat─â ┼či de pestri┼ú─â, redat─â nu at├«t la firul ierbii, c├«t din unghiul celui care ┼čtie c─â nu are posibilitatea unei discu┼úii (┼či nici nu insist─â) asupra terorii aparatului represiv, precum o vor putea face memoriile ivite la noi dup─â 1989. Fapt cu at├«t mai valoros ┼či mai interesant ast─âzi, pentru c─â ofer─â o perspectiv─â a ochiului deja ├«nv─â┼úat cu regulile jocului.

Exist─â via┼ú─â ┼či dup─â nenorocirile aduse de sovietici ├«n anii ÔÇÖ50: acesta pare a fi unul dintre mesajele mai mult sau mai pu┼úin f─â┼úi┼če, ┼či deopotriv─â subversive, care anim─â memoriile lui Petre Stoica. ├Än contra celor care, de la ├«n─âl┼úimea unor tribune pretins academice, socotesc poezia lui Arghezi drept ÔÇ×o am─âr├«t─â de c─âc─âreaz─âÔÇŁ ori se delimiteaz─â, h├«tri ┼či cu pretins─â superioritate, de Dante, pe care ├«l consider─â ÔÇ×slabÔÇŁ ┼či pe care ├«l supun odioasei demasc─âri, ├«n virtutea acuza┼úiei c─â ÔÇ×nu a descris clasa muncitoare ┼či lupta de clas─âÔÇŁ, se tr─âie┼čte ├«n r─âsp─âr gustul victoriilor infime. Simpla publicare a unor poeme, dup─â o lung─â perioad─â de t─âcere, echivaleaz─â cu un triumf de neegalat. Gustul victoriei este adus de c─âtre ucenic ┼či apoi savurat al─âturi de maestrul s─âu (├«n cazul acesta, Ion Vinea), ├«ntr-un ritual care va traversa, ca o marc─â dramatic─â, climatul postbelic, dinspre tulburii ani ÔÇÖ50 p├«n─â ├«n evul disiden┼úelor din deceniul al nou─âlea. Opera┼úiunea a reu┼čit, ucenicul redactor ┼či corector a putut s─â treac─â poeziile maestrului dincolo de persecu┼úiile efectuate de z├«nele cele rele ale tiparului, ├«n iluzia atemporalit─â┼úii: ÔÇ×Poemele au ap─ârut ├«n luna octombrie, anul o mie nou─â sute ┼čaizeci ┼či trei. Cu revista la bra┼ú, m-am av├«ntat spre [strada] Braziliei, tr─âind fericirea pe care azi, vai, o cunosc destul de rar. Toamn─â de neuitat. Luminile zilei se voiau ├«nt├«rziate, picur├«nd ├«n suflet mierea anului ├«n declin. Arborii str─âzii se despoiau ├«n m─ât─âsuri m─ârunte ce pluteau duioase deasupra stre┼činilor. Ajuns ├«n fa┼úa poetului, am ├«ng├«nat c├«teva cuvinte, cuvintele izb├«nzii. Chipul s─âu, ar─âmit de soarele m─ârii, purta unda emo┼úiei greu re┼úinute. C├«t timp a trecut de c├«nd se v─âzuse ultima dat─â tip─ârit cu versuri? Putea oare s─â-┼či mai aduc─â aminte?ÔÇŁ.

Gustul victoriei este dat ┼či de faptul c─â ucenicul reu┼če┼čte s─â salveze unele dintre bijuteriile maestrului (de aceast─â dat─â, boemul s─âu director de con┼čtiin┼ú─â, Dimitrie Stelaru), ┼či chiar s─â redea ├«ntreg contextul recuper─ârii, de pild─â, a unui poem neprelucrat, care rezuma vizitarea c─âm─âru┼úei ÔÇ×futuristeÔÇŁ de c─âtre acesta, br─âzdat─â de felurite ┼úevi ┼či improvizat─â de c─âtre oropsi┼úii studen┼úi ├«n subsolul de pe strada Armeneasc─â, ├«n spiritul unei clandestinit─â┼úi anarhice. De┼či nu era spa┼úiu suficient, ÔÇ×├«ngerul vagabondÔÇŁ va fi primit cu bra┼úele deschise de c─âtre tinerii s─âi cititori ┼či admiratori, pentru o bun─â bucat─â de timp.

Aceast─â serie a micilor izb├«nzi este contrapunctat─â ┼či transferat─â apoi ├«n planul superior-institu┼úional, ca un simbol al ideii c─â, ├«n chip cumulativ ┼či cu nenum─ârate eforturi, aerul poate redeveni, totu┼či, respirabil. ├Än acest punct, exemplul oferit de revista Steaua ┼či, ├«n particular, prin figura lui A.E. Baconsky, este mai mult dec├«t relevant: ├«n paginile revistei ÔÇ×se milita pentru refacerea leg─âturii cu tradi┼úia glorioasei noastre literaturi dintre cele dou─â conflagra┼úii mondialeÔÇŁ, pentru ÔÇ×publicarea valorilor uitate pe nedreptÔÇŁ ┼či ÔÇ×pentru descoperirea ┼či ├«ncurajarea tinerelor talente orientate spre modernismÔÇŁ. Se lupta, a┼čadar, ├«mpotriva dogmatismului, a agramatismului ┼či a ÔÇ×imposturii drapate ├«n plu┼čuri str─âlucitoareÔÇŁ.  

Chiar dac─â, ├«n filigran, cititorul poate lua f─âr─â dificult─â┼úi pulsul unei lumi a traumelor colective ┼či individuale, pe versantul c─âreia, de pild─â, poetul Stelaru e┼čueaz─â ├«n multiple episoade psihotice ┼či violente, sub efectul alcoolului, Dan Constantinescu, traduc─âtorul lui Rilke, evadeaz─â temporar de la spitalul de boli nervoase, iar intelectuali str─âluci┼úi ca Ion Vinea sau A.E. Baconsky sf├«r┼česc ├«ntr-o cinic─â autoizolare, perspectiva memorialistului r─âm├«ne una relativ luminoas─â, ├«nve┼čm├«ntat─â ├«ntr-o scriitur─â empatic─â ┼či alchimic─â, menit─â s─â dizolve tensiunea ┼či s─â alunge umbrele. Secretul acestei ÔÇ×bl├«nde┼úiÔÇŁ ├«l aduce cu sine chiar pl─âcerea pioas─â ┼či terapeutic─â a rememor─ârii figurilor de mentori, de┼či nu se particip─â cu aceea┼či intensitate la devoalarea tainelor fiec─âruia. Nu to┼úi s├«nt zugr─âvi┼úi cu acela┼či har narativ-descriptiv: raza de proiec┼úie pare a-i privilegia pe mateinul Stelaru ┼či pe sobrul ┼či fascinantul Baconsky (cu accesele ┼či alura vernian─â a unui veritabil c─âpitan Nemo), ┼či mai pu┼úin pe Vinea ori pe Adrian Maniu.

p14 sus ib jpg jpeg

O alt─â resurs─â a bl├«nde┼úii ochiului benign al lui Petre Stoica (boemul debutant ├«┼či iese din fire o singur─â dat─â, pe firul evoc─ârilor, ┼či anume atunci c├«nd ├«i ia ap─ârarea lui Negoi┼úescu ├«n fa┼úa lui Marin Preda, pe care ├«l apostrofeaz─â violent, spre ├«ns─â┼či uimirea marelui prozator care renun┼ú─â s─â-i dea o replic─â, ├«ns─â ├«i livreaz─â, ├«n schimb, o lec┼úie de omenie) o constituie ┼či sl─âbiciunea sa pentru registrul sapien┼úialului, pentru fixarea pioas─â ├«n formule memorabile. Acestei sl─âbiciuni ├«i corespund, de altfel, ┼či unele sc─âderi encomiastice ale stilului, mitologizarea excesiv─â, probabil intrat─â ├«n atingere cu eternele reveniri ale ÔÇ×melancoliilor liceanului de alt─âdat─âÔÇŁ: interesul pentru ÔÇ×pagini nemuritoareÔÇŁ ori pentru solu┼úii portretistice vetuste, precum cele folosite ├«n cazul lui Adrian Maniu (ÔÇ×neasemuitul f─âurar de verb rom├ónescÔÇŁ, septuagenarul cu ÔÇ×frumosul s─âu cap de medalie z─âmislit─â ├«n ateliere cere┼čtiÔÇŁ) ori ├«n cel al lui Sadoveanu (ÔÇ×voievodul literelor rom├óne┼čtiÔÇŁ etc.).

Un caracter sapien┼úial, aproape clasicizant, cap─ât─â, de pild─â, evocarea figurii unui alt maestru, de c─âtre acela┼či student entuziast: ÔÇ×Ecourile cuvintelor, ale ├«ndemnurilor sale izvor├«te dintr-o ├«nalt─â moralitate, ├«mi r─âsun─â necontenit ├«n inim─âÔÇŁ. Sfaturile profesorului ┼či esteticianului Tudor Vianu ├«l c─âl─âuzesc ├«n tentativa de a face ca lumea ÔÇ×s─â devin─â mai dreapt─âÔÇŁ. De┼či nu lipsesc nici accentele critice (ÔÇ×f─âr─â acel fascinant Sf├«r┼čit de veac ├«n Bucure┼čti, locul lui Ion Marin Sadoveanu ├«n peisajul literaturii rom├óne ar fi r─âmas perifericÔÇŁ; ÔÇ×Azi, Ion S├«ntu anevoie ne mai poate convinge. Din aceast─â crea┼úie chinuit─â r─âm├«n c├«teva fragmente valoroase. Al─âturi de personaje vii, ac┼úioneaz─â altele, neconving─âtoare, puse ├«n situa┼úii neverosimileÔÇŁ), totu┼či perspectiva uniformizatoare ┼či dominant─â este aceea a bucuriei tr─âirii nostalgice ├«n preajma marilor mituri: ÔÇ×Pentru mine, mae┼čtrii literelor rom├óne┼čti au fost dintotdeauna ni┼čte zei, ├«n fa┼úa c─ârora a┼č fi putut ├«ngenuncheaÔÇŁ.

Salturile prozei memorialistice survin, ├«n chip firesc, prin sondarea poeticit─â┼úii, prin m├«nuirea expert─â a intertextului ori prin c├«teva excelente descrieri statice, aproape picturale, care reu┼česc a lega, asemenea unor fire invizibile, etajele diferite ale pove┼čtilor rememorate.

Descrieri precum aceea ├«n care autorul Imposibilei ├«ntoarceri izbucne┼čte ├«n pl├«ns afl├«nd de la t├«n─ârul s─âu interlocutor c─â so┼úia lui Baconsky, Clara, moart─â al─âturi de so┼úul s─âu la cutremurul din 1977, ├«i ┼úinuse mereu partea ├«n polemicile iscate ├«ntre cei doi mari scriitori. Ca mai apoi camera cinematografic─â s─â se ├«ndep─ârteze treptat de neconsolatul interlocutor al t├«n─ârului poet, care ├«┼či presimte, la r├«ndul s─âu, sf├«r┼čitul, ca de o siluet─â care prefer─â remediul t─âcerii, revenind, ca un fatum, la intertextul din Morome┼úii ┼či anticip├«nd moartea n─âprasnic─â a marelui prozator: ÔÇ×St─âteam am├«ndoi nemi┼čca┼úi la cap─âtul aleii slab luminate, sub cerul v├«n─ât. Era ceasul mor┼úilor f─âr─â candel─â ┼či stele. Fa┼úa lui emaciat─â avea culoarea lemnului ├«mb─âtr├«nit ├«n ploaie. ├Ämpin┼či de m├«ini nev─âzute, pa┼čii ni se desp─âr┼úeau. Trecuse iarna, sosise luna lui mai, ┼či... Din ├«n─âl┼úimea lui, salc├«mul se cl─âtin─â, se ├«mpotrivi, b─âl─âb─ânindu-se c├«teva clipe, ca ┼či c├«nd n-ar fi vrut s─â p─âr─âseasc─â cerul, apoi deodat─â porni spre p─âm├«nt, st├«rnind lini┼čtea dimine┼úii ca o vijelie; se pr─âbu┼či ┼či ├«mbr─â┼úi┼č─â gr─âdina cu un zgomot asurzitor... Dup─â aceea se f─âcu t─âcereÔÇŁ. Iat─â un traseu (estetic) complet.

Adrian Mure┼čan este eseist ┼či critic literar. Cea mai recent─â carte: V├«rstele subversiunii. N. Steinhardt ┼či deconstruc┼úia utopiilor, Editura OMG, 2020.

Foto: Ion Barbu

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.