Arena cu lei

Publicat în Dilema Veche nr. 529 din 3-9 aprilie 2014
Cîte ceva despre jemenfichismul dureros jpeg

Există un aspect care îl jenează pe oricare cititor al presei din România. Al unui mare segment al presei din România: violenţa discursului. Uşurinţa cu care din pana celui care scrie curg insulte, injurii, cuvinte insuportabile pentru orice dicţionar. Este un aspect pus în valoare (ce ironie semantică!) de orice cititor al acestui produs. Presă egal cafea egal consum. Fie el român din diaspora sau cetăţean străin care a învăţat limba română în facultate, simplu jurnalist din Occident care ştie deja ce înseamnă porc, tîmpit, du-te dracului ş.a.m.d. 

La început au fost remarci: presa românească nu are valoare, este lipsită de bun-gust, de obiectivitate, de imparţialitate. Apoi, exclamaţii mirate: dar chiar aţi luat-o razna? Ce v-a apucat? Erau anii, nu foarte îndepărtaţi, în care presa românească decisese subit masacrarea unui Mircea Cărtărescu, uciderea mediatică a lui Horia-Roman Patapievici. Treptat, a venit dezgustul: nu aveau ce face cu presa românească. Este imposibil de citat. Este prea provincială, prea suficientă sie înseşi. De mahala, am adăugat eu, Eric, de mahala, chef. Mahala? C’est quoi? Ei bine, este exact acest prost gust fără fond care denumeşte o mare parte a presei din România. De aia ai dat din umeri cînd ţi-am cerut un Der Spiegel din România? De aia, chef. Şi, în fine, în vara anului 2012, cînd presa românească s-a împărţit fără jenă în pro şi contra Traian Băsescu, în respingere: gata, basta. 

Sînt etape ale unei transformări de imagine, imagine a presei din România în străinătate, a societăţii, dar şi a imaginii României, transformări care ar putea părea la prima vedere anodine. Însă ele reflectă decrepitudinea şi mocirla valorică în care ne scăldăm. 

Evident, este inutil ceva de genul „nu toată presa este aşa!“ Străinătatea are o meteahnă deloc lăudabilă: pune în aceeaşi găleată totul. În acest moment, de fapt de mai mulţi ani încoace, plătim cu toţii oalele sparte de unii. „Sîntem în ţara din care Caragiale a fugit exasperat...“, scrie Andrei Pleşu. Şi eu am fugit exasperată. Şi alţii fug încă. Sau rămîn exasperaţi pe loc. Ce mă doare este că această exasperare rămîne la stadiul de sentiment, nu se valorifică la nivelul de sancţiune a unei radicalizări a limbajului care s-a transformat în inacceptabil. Presa este asemeni unei cafele. Acum românii beau o cafea proastă, slabă. Ce îi împiedică să respingă acest surogat, să încerce altceva? Asemeni oricărui bun de consum, ar trebui respinsă de cei care o primesc cu forţa (pardon, cu televizorul, sau cu tembelizorul). Indiferenţa nu este suficientă. Francezii au sancţionat prompt o astfel de cafea, iar ziare ca Aujourd’hui Paris sau Le Parisien au devenit amintire. În redacţiile din Franţa, din Occident în general, se sancţionează cu concedierea orice derapare sau insultă. Un amic din Bucureşti îmi spunea că asta se întîmplă din cauză că în Franţa există sindicate ale jurnaliştilor. Există. Există şi un organism care sancţionează derapajele. Ce împiedică România să se doteze cu astfel de organisme? Ce-i împiedică pe ziarişti să se delimiteze de colegii care derapează? 

Sîntem, revenind la citatul din Andrei Pleşu – acel Andrei Pleşu care figurează ca nume pe podul cultural european care leagă Strasbourg de Kehl – în ţara care caută, cu disperarea unei femei care-şi prostituează corpul pentru a răzbuna cine ştie ce amant nefericit, care a şi ieşit din istorie, timpul pierdut. Este oare acesta unul dintre motivele pentru care românii sînt atît de fascinaţi de opera lui Marcel Proust? Complexaţi, de la origini, de o mulţime de tare: că sîntem români, că nimeni nu a auzit de noi, că nimeni nu ne vorbeşte limba, că nu am luat niciodată premiul Nobel (şi nici Eurovisionul), ne complacem într-un prost gust ridicat la rangul de valoare naţională. Şi ne-am transformat presa, din loc de valorificare a cuiva, ceva, etc., dintr-un mijloc de informare, simplu, bazic, eficace, primar, într-o arenă cu lei. Sîngeroasă, vulgară, lamentabilă. Nefericit cel care cade azi în gura presei, a arenei cu lei. Pînă cînd?

Iulia Badea-Guéritée este jurnalistă la Courrier International. Timp de cîţiva ani, a răspuns de secţiunea în limba română a portalului de ştiri Presseurop.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

afm a aprobat 174 de noi dosare de finantare pentru programul rabla destinate persoanelor juridice s6595 1200x727 jpg
Bolojan a anunțat ce se întâmplă cu programele Rabla și Casa Verde: „Nu mai avem capacitate financiară să le susținem pe toate”
Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, 27 iunie 2025, că Guvernul ar putea renunța la unele programe care țin de componenta de mediu, afirmând că România nu mai are capacitate financiară să le susțină pe toate.
Atac Iran Tel Aviv FOTO Profimedia jpg
„Nunta roșie” și „Operațiunea Narnia”: Cum a planificat Israelul în secret atacurile spectaculoase asupra Iranului
Atacurile recente ale Israelului împotriva Iranului au fost rezultatul unor planuri minuțios puse la punct de-a lungul deceniilor. Unele dintre aceste operațiuni au purtat nume inspirate din ficțiune.
image png
Serialul plin de scene senzuale de pe Netflix care a cucerit topul din România în iunie 2025. Te ține lipit de televizor: „L-am urmărit pe tot dintr-o dată”
Platforma de streaming Netflix aduce în atenția iubitorilor de seriale sportive o nouă dramă spaniolă, „Olympo”, ce se desfășoară în opt episoade, realizată de Zeta Studios, creată și scrisă de Jan Matheu, Laia Foguet și Ibai Abad, în distribuție aflându-se: Clara Galle (Raising Voices), Nira Osahi
Noul model de dronă Magura W6 FOTO HUR jpeg
Spionajul ucrainean a adăugat o nouă armă arsenalului său
Serviciile de informații militare ucrainene au anunțat că au adăugat arsenalului lor o nouă dronă navală de ultimă generație, Magura W6, oferind o nouă capacitate de a contesta dominația navală rusă în Marea Neagră. Producția noului model a fost finanțată integral de Banca ucraineană PUMB.
cruce crestinism religie gay lgbt homosexsualitate shutterstock 1941144799 jpg
Curtea Supremă a SUA a decis că elevii pot refuza, din motive religioase, participarea la ore în care li se citesc povești LGBTQ
Elevii din SUA au dreptul să nu participe la ore în în care li se citesc povești cu personaje gay sau transgender, din motive religioase, în urma unei decizii luată de Curtea Supermă.
china sua jpeg
China și SUA confirmă un acord comercial important: Exporturi de pământuri rare și relaxarea restricțiilor tehnologice
China și Statele Unite au dezvăluit vineri detalii ale unui cadru comercial care urmează să ușureze exporturile de pământuri rare și să reducă o parte din restricțiile tehnologice dintre cele două țări.
tren cale ferata adobestock jpg
Cinci trenuri cu călători, blocate din cauza furtunii violente. Copaci căzuți pe calea ferată, iar în unele zone linia a rămas fără electricitate
Cinci trenuri de călători au fost blocate vineri, 27 iunie 2025, din cauza unei furtuni violente, a anunțat Compania Națională de Căi Ferate (CFR). O echipă a fost mobilizată pentru a interveni în zonele afectate, iar circulația feroviară urmează să fie reluată în cel mai scurt timp.
image png
Plaja secretă din Grecia pe care toți românii trebuie s-o viziteze măcar o dată în viață! A intrat în topul celor mai bune din lume
Din ce în ce mai mulți turiști optează pentru destinațiile de coastă europene, în căutarea celor mai frumoase plaje și piesaje desprinse din filme. Există însă o plajă europeană numită plaja „unică” din Europa, iubită de britanici și considerată „una dintre cele mai bune din lume”.
image png
Cine erau „arapii” din zona Dobrogei. Cum au ajuns în România și de ce au vrut să lupte la Mărășești
Pe cât de amplă este istoria României, pe atât de puține aspecte sunt cunoscute. Nu mulți își mai amintesc de faptul că aceasta nu a fost atât de omogenă pe cât pare, deoarece și-au făcut loc, fie și temporar, oameni de alte rase și etnii, printre care africani și asiatici. De cele mai multe ori, ac