Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai

Publicat în Dilema Veche nr. 986 din 2 martie – 8 martie 2023
image

Fac parte dintr-o generaţie aparte, generaţia anilor 1990. Ne-am culcat ȋn comunism şi ne-am trezit ȋn pseudo-capitalism. Foarte mulţi dintre noi practicăm ȋn acest moment meserii pentru care nu eram pregătiţi iniţial. Cel care scrie aceste rînduri are o diplomă de licenţă ȋn Electronică – şi nu orice electronică, ci una „industrială de putere”. Acum mi se pare ironic-ingenuă titulatura, dar nu este deloc aşa, ȋn realitate; tramvaiele de pe străzi, de exemplu, nu ar funcţiona fără ea. Nu am profesat niciodată, m-am reorientat imediat către ştiinţele umaniste. La fel ca mine au procedat zeci dintre colegii mei de generaţie. Au devenit vînzători de centrale termice, aer condiţionat, reparatori de imprimante şi calculatoare, profesori de matematică şi fizică. Mulţi au migrat către media, ziarişti, oameni de radio şi televiziune, e plin de ei aici. Alţii s-au călugărit – este şi asta o „meserie”, la urma urmei, aparte, grea, dar tot un exemplu de schimbare de traiectorie. Imediat ce s-au ivit zorii unui ev nou, lumea virtuală, Internetul, cei mai inteligenţi social dintre noi şi-au construit rapid cariere ȋn domeniul IT-ului, protecţiei datelor. Unul dintre bunii mei prieteni şi colegi din facultate are acum o mare firmă de stocare de date în noua vale a aurului, Silicon Valley. Nu am mai păstrat legătura, din păcate. „Poziţia schimbă amiciţia”, după cum bine grăia Cilibi Moisi, vestitul vînzător de mărunţişuri şi vorbe de duh.

Mi-am adresat de multe ori ȋntrebarea ce ne-a ȋmpins să ne schimbăm meseria şi cariera de o manieră atît de radicală. Sociologii care au studiat atent fenomenul reconversiei profesionale sînt cu toţii de acord că ea nu depinde doar de individ, ci mai ales de societatea din jur. În acei ani, anii ’90, totul se prăbuşea. Ne pregăteam pentru meserii care nu mai existau, de fapt. Craca (creanga) Istoriei se prăbuşea sub noi, odată cu noi, dar nu noi am fost aceia care au tăiat-o. A trebuit să ne reprofilăm-reconvertim profesional pentru a supravieţui, pur şi simplu. În cazul meu, factorii personali au fost mai puternici decît cei sociali. Trăiam sub fascinaţia Cioran-Eliade-Ionesco. Banii de buzunar ȋi cheltuiam pe cărţile de la Humanitas. Voiam să fiu ca Pleşu-Liiceanu-Patapievici – ȋn sensul modelului de formare. De altfel, lectura Zborului ȋn bătaia săgeţii de Horia-Roman Patapievici,  a constituit factorul declanşator, turning point-ul deciziei de a NU rămîne inginer. 

Anii au trecut. La fel ca şi ȋn cazul convertirilor religioase, şi cele profesionale au o parte de istorie nespusă, dificilă. Pentru ingineri, sînt un „trădător”, cineva care nu a avut voinţa şi curajul să meargă pînă la capăt, să se „reinventeze” – cuvînt atît de la modă astăzi. Pentru „umanişti” sînt „un inginer”, cineva care va fi un veşnic diletant, care face lucrurile din prea multă pasiune, autodidact, nefiind niciodată acceptat ca atare. Să nu uit: unii dintre colegii mei de generaţie, din ştiintele sociale, care au avut o pregătire tehnică anterioară, ascund acest detaliu sau ȋl expediază rapid din CV-urilor lor, ca pe un fapt de ruşine. Oare de ce?

Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer. Nu ştiu cum ar fi fost totul. Poate mai multă stabilitate, o traiectorie profesională mai predictibilă, mai mulţi bani decît acum, ȋn mod sigur. Dar nu ştiu nimic. Orice exerciţiu de acest gen sună a utopie personală inversată, este improbabil şi periculos. Apele care dorm nu trebuie tulburate.

Mirel Bănică este inginer electronist şi doctor ȋn ştiinţe politice, Universitatea din Geneva. În acest moment pregăteşte un volum dedicat sociologiei monahismului ȋn România după 1990, apariţie probabilă în toamna 2023, la Editura Polirom, Iaşi.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Gigi Becali FOTO Inquam Photos / Adriana Neagoe
WhatsApp, foto Shutterstock jpg
Ar putea interzice România folosirea aplicației WhatsApp în instituțiile publice, pe modulul Congresului SUA?
WhatsApp se află din nou sub reflector, după ce Congresul american a decis interzicerea aplicației pe dispozitivele oficiale, invocând motive de securitate cibernetică. În România, apare întrebarea firească: este nevoie de o reglementare clară privind aplicațiile utilizate în instituțițiile publice?
diogo jota inmormantare darren fletcher the sun jpg
Momente rușinoase la înmormântarea lui Diogo Jota. Poliția a fost nevoită să intervină
Fotbalistul lui Liverpool a fost înhumat ieri, în Portugalia.
Grete Thunberg a popularizat rusinea de a zbura Sursa Facebook GT , Freepik jpg
Suedia elimină taxa pentru rușinea de a zbura, promovată de Greta Thunberg. „Un sfert din suedezi se abțineau de la zboruri”
Suedia a eliminat taxa pe zboruri într-o încercare de a reanima industria sa aeriană, afectată de măsurile ecologice. Așa-numita „rușine de a zbura” a fost un fenomen promovat de activista de mediu Greta Thunberg care a adunat simpatizanți, dar și controverse.
Alzheimer FOTO Shutterstock
Uitare sau demență precoce? Cum îți poți da seama dacă ai Alzheimer și cum te poți proteja
La un moment dat, cu toții am intrat într-o cameră cu un scop precis și am uitat complet ce urma să facem, precizeazî profesorul Scott Small, directorul Centrului de Cercetare a Bolii Alzheimer de la Universitatea Columbia, enumerând modul în care oamenii își pot da seama dacă sunt bolnavi.
image png
Motivul pentru care marile gospodine pun o linguriță de țuică în aluatul de gogoși. Un secret puțin cunoscut
Atunci când vine vorba de diverse trucuri pentru a pregăti cele mai gustoase și pufoase gogoși, majoritatea gospodinelor dețin o serie de „secrete” în acest sens, însă unul este mai puțin cunoscut publicului. Află din continuarea acestui articol de ce este important să pui o cantitate mică de țuică
image png
Cele mai frecvente simptome ale cancerului de colon, boala care l-a răpus pe Mihai Leu
Fostul campion mondial la box și pilot de raliuri, Mihai Leu, a pierdut lupta cu o boală nemiloasă: cancerul de colon. Moartea sa a readus în atenția publicului pericolul acestei afecțiuni grave, dar adesea tăcute, care ucide mii de români în fiecare an.
Ședință la Guvern cu Cabinetul Bolojan FOTO  Inquam / Octav Ganea
Cum a ajuns România la sporuri de mii de lei, în timp ce Legea salarizării este amânată. Analist: „S-au mărit veniturile prin diverse artificii, în funcție de lobby”
Discuția referitoare la sporurile mari din sistemul bugetar omite o altă anomalie a sistemului de salarizare de la stat. Anual, în contextul unor derogări și anulări, salariile angajaților din sistem sunt completate de sporuri. Acestea pot fi transformate ușor în momeală în context electoral.
turcia epava vase jpg
Epavă foarte bine conservată, descoperită în apropiere de Antalya. Turcia va construi un muzeu subacvatic
Turcia a făcut publică descoperirea unei epave remarcabil de bine conservate, datând din perioada elenistică târzie – romană timpurie, în largul coastei Antalya, una dintre cele mai populare destinații estivale de pe Riviera turcească.