Apel ├«n a┼čteptare

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
Apel ├«n a┼čteptare jpeg

Indicele de noutate documentar─â al Amintirilor deghizate, a┼čezate ├«n pagin─â de un Ovid S. Crohm─âlniceanu autoexilat la Berlin ├«n debutul anilor ÔÇÖ90, este cu siguran┼ú─â unul foarte ridicat. Evoc─ârile s├«nt, la tot pasul, intersectate de ancadramente surprinz─âtoare, de anecdote, l─âmuriri ori chiar revela┼úii de ordin literar. ├Än plus, traseele s├«nt desenate cu m├«na unui prozator cu adev─ârat ├«nzestrat.

Portretele ori medalioanele astfel decantate s├«nt de cele mai multe ori izbutite, iar, ├«ntre ele, c├«┼čtig─â ├«n complexitate acelea dedicate ÔÇ×canonicilorÔÇŁ: Camil Petrescu, G. C─âlinescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi. Discu┼úia pare c─â porne┼čte, adesea, dintr-un punct ├«nalt, de la chestiuni foarte ÔÇ×serioaseÔÇŁ, aproape docte, precum acelea ale fluctua┼úiilor estetice ale jurnalului, ca specie literar─â, spre a cobor├« f─âr─â ├«nt├«rziere ├«n sferele cotidiene ale adev─âratelor interese, omene┼čti, mult-prea-omene┼čti. De aici provine, probabil, ├«ntr-o prim─â accep┼úie, ┼či miza anun┼úatei travestiri, a deghiz─ârii preventive a autorului. Aceast─â tranzi┼úie se consum─â, ├«ns─â, extrem de fluent ┼či de abil, cu o admirabil─â ipocrizie. Intereseaz─â, prin urmare, nu at├«t fals-clamatul substan┼úialism camilpetrescian, c├«t sociabilitatea ┼či mondenitatea exagerate ale eului biografic: nu cumva reprezentau acestea carcasa unei interiorit─â┼úi ascunse ┼či neb─ânuite?

Din culisele acestui univers al b├«rfei superioare, se ├«ntrez─âre┼čte noul portret, inevitabil misterios: scriitorul ├«┼či ascundea, de fapt, cu bun─â ┼čtiin┼ú─â episoade ├«ntregi ori elemente-cheie din aventuroasa-i biografie, fusese c─âs─âtorit ├«nainte de r─âzboi, asemenea eroului s─âu, ┼×tefan Gheorghidiu, ┼či divor┼úase ├«n ├«mprejur─âri ÔÇ×nel─âmuriteÔÇŁ. Este invocat aici, spre deliciul ┼či spre incitarea publicului, inclusiv aspectul antilevantinismului structural pe care Camil Petrescu l-ar fi ├«ntre┼úinut cu obstina┼úie, afl├«ndu-se, ├«ntre scriitorii no┼čtri interbelici, cum scrie Croh, ÔÇ×la distan┼úa cea mai mare de Isarl├«cÔÇŁ.

Apari┼úia impun─âtoare a lui Ion Barbu este receptat─â, simultan ┼či derutant, ca descindere a unei ÔÇ×zeit─â┼úi extrem-orientale, enorm─â ┼či intimidant─âÔÇŁ, dar ┼či ca desf─â┼čurare hedonist-teribilist─â a ÔÇ×b─âietanului eternÔÇŁ, cu veleit─â┼úi de Don Juan autohton. Savuroase s├«nt ┼či descrierile exerci┼úiilor retorice ├«ntreprinse de G. C─âlinescu, din timpul mult gustatelor sale conferin┼úe: ÔÇ×Vorbitorul f─âcea publicul s─â uite, pentru o or─â ┼či ceva, limba de lemn cu imbecilizantul ei ecou repetitiv ├«n urechi. (...) Prin lic─ârul batjocoritor al ochilor, apropierea spr├«ncenelor, mari ca ni┼čte stre┼čini de cas─â maramure┼čean─â, ┼či l─âsarea m├«inii s─â cad─â moale ├«n jos, a lehamite, anula un adjectiv admirativ pe care-l acorda ┼či imprima astfel elogiului rostit o turnur─â ironic─â, descalificant─â. C─âlinescu recurgea adesea la aceast─â comedie fizionomic─â ┼či gesticula┼úie ajut─âtoare, ca s─â ias─â din situa┼úiile dificile ale epocii. Avea un dublu limbaj, oficial ┼či conspirativ. (...) ├Ämpingea p├«ntecul lui apreciabil ├«nainte, ridica bra┼úul ├«n aer, pleca fruntea l─âs├«nd s─â-i cad─â peste ea o ┼čuvi┼ú─â de p─âr sur ┼či recita...ÔÇŁ.

P├«nzele epice astfel ├«ntre┼úinute de Croh vr─âjesc ┼či dezvr─âjesc, travers├«nd diverse registre, de la senza┼úionalism ┼či proz─â thriller (cum este episodul sordid al mor┼úii Ofeliei Manole, fost─â ilegalist─â) la t─âieturile realiste, crude ┼či demistificatoare. Din a doua categorie face parte ┼či interesul aproape clinic (bizar prin revenirile sale) pentru consemnarea modului ├«n care c├«┼úiva dintre ace┼čti mari scriitori ┼či-au dat ob┼čtescul sf├«r┼čit:

ÔÇ×Doamna C─âlinescu, pl├«ns─â, m-a a┼čteptat la ie┼čire. Voia s─â ┼čtie cum mi se p─ârea c─â arat─â suferindul. ┬źSurprinz─âtor de bine┬╗, am r─âspuns, min┼úind-o ca s─â-i dau curaj.

George Iva┼čcu, care l-a v─âzut ├«n sanatoriul Otopeni cu o sear─â ├«naintea sf├«r┼čitului, scria c─â ┼či-a p─âstrat p├«n─â a ├«nchide pentru totdeauna ochii o ┬źacut─â luciditate┬╗. ┬źPl├«ngea ├«n hohote, nu voia s─â moar─â┬╗, mi-a povestit mieÔÇŁ.

L─âmuririle, contextualiz─ârile, dezv─âluirile pre┼úioase ori chiar revela┼úiile de ordin istoric-literar completeaz─â acest tablou general, color├«ndu-l parc─â de o lumin─â existen┼úialist─â. Aici, de fapt, ├«┼či face sim┼úit─â apari┼úia cu prec─âdere criticul literar, ┼či o face ├«n chip seduc─âtor. Este descris─â maniera fascinant─â ├«n care Arghezi ÔÇ×suceaÔÇŁ frazele, f─âr─â a atenta la integritatea normelor sintactice, ┼či s├«nt aten┼úiona┼úi acei comentatori ai lui Barbu cantona┼úi ├«n rigiditatea unei analize hiper-conceptualizate (critici-l─âc─âtu┼či ├«i numea Steinhardt) c─â demersurile le vor fi falimentare dac─â vor ignora nota pronun┼úat senzual─â a versurilor acestuia: ÔÇ×O bun─â parte din lirica barbian─â nici nu e de conceput ├«n afara unui pansexualism neascunsÔÇŁ.

S├«nt l─âmurite ┼či deslu┼čite, ├«n maniera vaselor comunicante, ┼či unele episoade din biografiile literare ale unor scriitori apropia┼úi ori ├«nvecina┼úi. De pild─â, relu├«nd cazul Ion Caraion ┼či examinarea acestuia de c─âtre Croh, un istoric literar postdou─âmiist va putea conexa informa┼úiile: aflat la finalul anilor ÔÇÖ60 ├«n gra┼úiile lui Ceau┼čescu, pe care ├«l va ┼či vizita, aleg├«ndu-se cu multiple beneficii, Caraion dob├«nde┼čte, ├«ntr-o perioad─â suspect de scurt─â, posibilitatea de a ÔÇ×trimite sume serioase ┼či familiei, acas─â, la Buz─âuÔÇŁ ori de a ├«ncheia traduceri neverosimil de repede pe care urma s─â le trimit─â la tipar, prime┼čte un apartament ÔÇ×├«n ColentinaÔÇŁ ┼či ├«nc─â unul pentru soacra sa, ├«n proximitate. Poate c─â pentru Croh e o surpriz─â ┼či ┼úine de necunoscut, poate nu, ├«ns─â este evident c─â formulele ├«n genul: ÔÇ×a f─âcut nu ┼čtiu ce combina┼úieÔÇŁ ori ÔÇ×era o adev─ârat─â minune de unde scotea at├«┼úia baniÔÇŁ rezoneaz─â eufemistic.

C├«nd Croh scrie c─â amicul s─âu ÔÇ×muncea enormÔÇŁ, ar fi trebuit s─â men┼úioneze aici inclusiv notele informative semnate de zelosul delator ÔÇ×ArturÔÇŁ. Ast─âzi ┼čtim de traducerile realizate ├«n colaborare cu N. Steinhardt (care nu avea, pe atunci, drept de semn─âtur─â ┼či care ├«ndeplinea de regul─â faza prim─â a procesului, t─âlm─âcirea urm├«nd a fi ÔÇ×stilizat─âÔÇŁ de c─âtre poet), la fel cum ┼čtim ┼či de ru┼činoasa dela┼úiune ├«n urma c─âreia prietenului s─âu ├«i este confiscat Jurnalul fericirii, denun┼ú urmat apoi de o not─â informativ─â care mi s-a p─ârut mereu extrem de stranie, prin faptul c─â tr─âda un soi de atitudine distrat─â, de jubila┼úie abia re┼úinut─â, parc─â teribilist-avangardist─â. Se ├«ncheia prin redarea g├«f├«it─â a confesiunii subiectului ├«ngrozit de consecin┼úe, care se t├«nguie, nevoind s─â fac─â r─âu nim─ânui dintre cei c─ârora le-a ├«nm├«nat manuscrisul spre lectur─â ┼či repet├«nd dezn─âd─âjduit c─â nu, nu poate deveni ÔÇ×turn─âtorÔÇŁ pentru nimic ├«n lume, peste care se a┼čtern aceste cuvinte uluitoare ale informatorului ÔÇ×ArturÔÇŁ: ÔÇ×E derutat ┼či, ├«ntr-o m─âsur─â, de-adev─âratelea scr├«ntitÔÇŁ.

Din aceea┼či pulbere stilistic─â pare a se ├«ntrupa ┼či reac┼úia surprins─â de Croh ├«n discu┼úiile amicale cu Caraion, ceea ce ├«nt─âre┼čte supozi┼úia lipsei de caracter a unuia ┼či aceluia┼či: ÔÇ×Chiar ┼či la adresa amicilor, c├«nd nu erau de fa┼ú─â, se sim┼úea ├«mpins s─â lanseze remarci glume┼ú-mali┼úioase. O dispozi┼úie comic─â ├«i st├«rnea ├«ndeosebi N. Steinhardt: ÔÇ×A! Nicu, Nicu!ÔÇŁ, izbucnea c├«nd cineva rostea numele luiÔÇŁ. Tot din medalionul dedicat lui Caraion ├«n Amintiri deghizate afl─âm c─â m─ârturia poetului cu privire la dureroasa sa deten┼úie ar fi stat ┼či la baza unora dintre scenele romanului Cel mai iubit dintre p─âm├«nteni: ÔÇ×Scena de o comic─ârie sinistr─â, cu deratizarea, Marin Preda a imaginat-o ascult├«nd asemenea ├«nt├«mpl─âri fioroase pe care le tr─âise Caraion. Lui, fostul de┼úinut ├«i istorisise o mul┼úime. Lec┼úia despre ┬źcosor┬╗, din c├«te p─âr┼úi se compune acesta ┼či cum trebuie folosit, de la el a auzit-o, ┼čtiu sigurÔÇŁ.

Exist─â, ├«ns─â, ┼či o alt─â miz─â a c─âr┼úii lui Crohm─âlniceanu, oric├«t ar vrea autorul s─â o camufleze sau s─â o ├«mbrace ├«n m─ât─âsuri ultrafine. Mai exact un risc, c─âruia nu i se poate sustrage, ├«ntrez─ârit adesea ├«n momente ├«n care, aproape din senin, memorialistul devine (┼či) analist politic. Este vorba de riscul ori provocarea (neasumate f─â┼úi┼č) ale identific─ârii, ale sugestiei ├«ntrez─âririi, printre r├«nduri, a propriei sale biografii contorsionate politic. Recuren┼úa anumitor observa┼úii ori preocup─âri nu este tocmai inocent─â, ca de exemplu atunci c├«nd remarc─â, spre a pleda ulterior cauza respectiv─â: ÔÇ×Unii ├«l acuz─â azi pe Camil de ┬źcolabora┼úionism┬╗...ÔÇŁ sau, ├«n alt capitol, despre Arghezi: ÔÇ×Unii ├«l judec─â foarte aspru azi c─â s-a dat la sf├«r┼čitul vie┼úii cu putereaÔÇŁ. ├Äns─â adeziunea la comunism a aceluia┼či Camil Petrescu, scrie mai departe Croh continu├«ndu-┼či pledoaria, nu fusese, de fapt, una de conjunctur─â, ├«ntruc├«t acesta nutrise mereu ÔÇ×o sincer─â ur─â ├«mpotriva ierarhiilor umane bazate pe ordinea plutocratic─â burghez─âÔÇŁ. ├Än plus, subliniaz─â memorialistul ÔÇ×deghizatÔÇŁ privind ca-ntr-o oglind─â, va fi ┼či marginalizat treptat de c─âtre partid, pentru c─â refuzase s─â se conformeze semn─ârii unei scrisori mincinoase.

Ajungem prin urmare ├«ntr-o tensiune periculoas─â a c─âr┼úii, pe care nu ┼čtim dac─â Croh a prev─âzut-o, dar pe care deducem c─â a avut-o ├«n vedere, adic─â ┼či-a asumat-o. S├«nt, de fapt, riscurile unui deloc discret elogiu de sine, pus ├«n slujba unei vizibile tendin┼úe de disculpare cu privire la trecutul s─âu politic, ├«nspre care converg majoritatea evoc─ârilor. Acestei tendin┼úe de scoatere ├«n eviden┼ú─â a propriilor sale merite memorialistul ├«i cedeaz─â tot mai des, cu o ├«nduio┼č─âtoare impruden┼ú─â, preciz├«nd c─â el se afl─â la originea acord─ârii unei ÔÇ×pensii de statÔÇŁ prozatoarei Hortensia Papadat-Bengescu, c─â el i-a oferit o idee salvatoare lui Ion Barbu, aflat ├«ntr-un chinuitor impas de ordin financiar, c─â el i-a criticat pe proletculti┼čtii Beniuc ┼či De┼čliu. Tot el s-a aflat la originea s─ârb─âtoririi lui Sadoveanu la 70 de ani, ├«n 1950, asum├«ndu-┼či toate riscurile pentru aceast─â admira┼úie ÔÇ×na┼úionalist─âÔÇŁ. Acela┼či i-a asigurat revenirea publicistic─â lui Felix Aderca ├«n sumarul revistei Via┼úa Rom├óneasc─â ┼či l-a salvat, totodat─â, pe Caraion de la un gest necugetat pe care urma s─â ├«l fac─â ├«n fa┼úa lui Ceau┼čescu etc. etc.

Nu ┼čtiu dac─â Croh s-a imaginat pe sine ├«n aceast─â ipostaz─â insolit─â ┼či contabiliceasc─â de veritabil salvatore della patria, dar scrisul s─âu, cel pu┼úin, asta m─ârturise┼čte. Dorin┼úa enorm─â de a compensa gre┼čelile trecutului r─âzbate astfel printre r├«nduri. Riscul este ca un cititor mali┼úios sau r─âu inten┼úionat s─â ├«n┼úeleag─â c─â toate aceste amintiri s├«nt ÔÇ×deghizateÔÇŁ, dar ├«n cu totul alt sens: adic─â au rolul unor contextualiz─âri menite doar s─â ├«nso┼úeasc─â o tendin┼ú─â constant─â de disculpare. De┼či m─ârturise┼čte, admirabil, ├«n Cuv├«ntul ├«nainte, c─â: ÔÇ×Dac─â, f─âr─â voia mea, cineva iese totu┼či din aceste pagini nedrept─â┼úit, ├«i cer iertareÔÇŁ, straniu este c─â regretele ÔÇô concrete, obiectuale ÔÇô nu intr─â aproape defel ├«n inten┼úiile celui ÔÇ×deghizatÔÇŁ.

Singurul moment care ├«i prilejuie┼čte, de altfel, o pornire autocritic─â ad├«nc─â ┼úine mai degrab─â de orgoliu ┼či nu are nimic de a face cu regretul de a fi semnat texte reprobabile ├«n anii ÔÇÖ50. Este vorba despre antipatia pe care i-o poart─â lui Zaharia Stancu (dintre cei evoca┼úi, este singurul ÔÇ×cazÔÇŁ tratat cu dezgust ┼či cu sarcasm) ┼či care ├«i provoac─â o str─âfulgerare la Congresul Scriitorilor din 1956, unde este acuzat pentru ie┼čirea nervoas─â ┼či cedeaz─â, semn├«nd un bilet prin care ├«┼či retr─âgea cuvintele: ÔÇ×Mi-a fost sil─â de mine c├«nd s-a citit textul. Cedasem unei ra┼úiuni pe care aveam s─â o aud apoi invocat─â mereu spre a justifica compromisurile cele mai ├«ntrist─âtoareÔÇŁ.

At├«t. Este singurul repro┼č pe care Croh ┼či-l aduce, sie┼či ┼či scrisului s─âu. ├Ä┼úi vine s─â te-ntrebi, de curiozitate ┼či f─âr─â fantasme justi┼úiare, parafraz├«ndu-l pe Ionesco, dac─â dorin┼úa de spovedanie ├«nseamn─â oare spovedanie. ├Än cazul lui Croh, nu putem ┼čti. Confesiunea lui ÔÇô aceea complet─â ÔÇô r─âm├«ne un apel ├«n a┼čteptare.

Adrian Mure┼čan este eseist ┼či critic literar. Cea mai recent─â carte: V├«rstele subversiunii. N. Steinhardt ┼či deconstruc┼úia utopiilor, Editura OMG, 2020.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.