Anton Pann ┼či "turcul de l├«ng─â noi"

Luminiţa MUNTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 517 din 9-15 ianuarie 2014
Anton Pann ┼či "turcul de l├«ng─â noi" jpeg

Hazardul istoriei a f─âcut ca provinciile rom├óne┼čti s─â fie mai mereu o ÔÇ×periferieÔÇť, o ÔÇ×margineÔÇť de lume situat─â pe linia de falie a marilor puteri, niciodat─â ├«ns─â un centru, un ÔÇ×buric al p─âm├«ntuluiÔÇť. Sentimentul periferiei, al ÔÇ×fundului de lumeÔÇť, al excluderii de la marea istorie ┼či-a pus ├«n mod indelebil amprenta asupra mentalit─â┼úii ┼či a comportamentului colectiv, fiind poten┼úat, f─âr─â ├«ndoial─â, ┼či de eclectismul specific ariilor de frontier─â. Zonele de felul acesta ├«┼či au, desigur, noima ┼či farmecul lor, generate de acea u┼čur─âtate ┼či, totodat─â, fragilitate a locurilor ├«n care nimic nu este f─âcut s─â dureze, de vreme ce totul se na┼čte ┼či vie┼úuie┼čte sub semnul eternului provizorat.  

Antonie Pandoleon Petrov(eanu), cunoscut mai t├«rziu ca Anton Pann (1796/1797-1854), a fost produsul ┼či exponentul acestei ÔÇ×lumi de margineÔÇť, nu at├«t cosmopolit─â, c├«t hibrid─â, plin─â de contradic┼úii ┼či contraste, oscil├«nd ├«ntre sublim ┼či tragic, ├«ntre pitoresc ┼či grotesc ÔÇô o lume plin─â de vitalitate, pasional─â ┼či nestatornic─â, la fel de ├«nzestrat─â pe c├«t de plin─â de cusururi, ├«ncerc├«nd nu at├«t s─â edifice cu g├«ndul la viitor, c├«t s─â supravie┼úuiasc─â, ÔÇ×s─â se descurceÔÇť, s─â se mai izb─âveasc─â o dat─â, ┼či ├«nc─â o dat─â, de ÔÇ×r─âut─â┼úileÔÇť ┼či obscurit─â┼úile vie┼úii. 

Anton Pann a practicat, dincolo de preocup─ârile sale ├«n domeniul muzicii biserice┼čti, o literatur─â de grani┼ú─â, apropiat─â mai degrab─â de literatura popular─â dec├«t de cea cult─â, care reflecta ├«n mare m─âsur─â valorile lumii din care provenea. Date fiind con┼úinutul ┼či structura c─âr┼úilor semnate ori tip─ârite de el, se poate presupune c─â acestea se adresau cu prec─âdere cunosc─âtorilor de carte f─âr─â prea mari veleit─â┼úi (dasc─âli de extrac┼úie modest─â, boieri ÔÇ×de buzunarÔÇť, burghezi din mediul urban, negustori, me┼čte┼čugari), fiind h─âr─âzite ├«ndeob┼čte lecturii cu voce tare ├«n cadre neconven┼úionale precum reuniunile de familie ori de breasl─â, serb─ârile c├«mpene┼čti ┼či ┼čez─âtorile, care reluau, la cote modeste, formula banchetului antic. Publicul s─âu ┼úint─â era, cu alte cuvinte, publicul predilect al literaturii de colportaj, care urma s─â dispar─â, de altfel, odat─â cu disolu┼úia lent─â a beneficiarilor s─âi.

Astfel se explic─â faptul c─â marea majoritate a c─âr┼úilor semnate de Anton Pann aveau fie caracter de divertisment, fie caracter religios, r─âspunz├«nd astfel ariei de interes a ÔÇ×cititorilor populariÔÇť. Categoria ├«ntruchipat─â de ei nu reprezenta dec├«t o minoritate ├«n ansamblul destinatarilor c─âr┼úii, fiind caracterizat─â printr-un apetit mai degrab─â redus pentru achizi┼úia tip─âriturilor. Interesul acestor lectori ocazionali se ├«ndrepta c─âtre c─âr┼úile ieftine (de fapt, bro┼čuri, ÔÇ×c─ârticeleÔÇť), obiecte efemere ┼či adeseori grosiere care se adresau or─â┼čenilor din clasa de mijloc ┼či, eventual, unei p─âturi nesemnificative a popula┼úiei rurale. Tocmai acestui tip de cititor, pu┼úin dispus s─â investeasc─â ├«n carte, i se adresa Anton Pann, de unde ┼či op┼úiunea pentru o versifica┼úie aproape elementar─â, menit─â s─â ├«nlesneasc─â receptarea mesajului ┼či, totodat─â, memorarea. Limba bucoavnelor sale este simpl─â, f─âr─â artificii o┼úioase, c─âci ÔÇ×adrisantulÔÇť era nepreten┼úios ┼či, mai cu seam─â, neiubitor de farafast├«curi stilistice, care sc─âpau oricum spiritului s─âu pragmatic. ÔÇ×Iubitul cetitorÔÇť va fi savurat, ├«n schimb, ├«nl─ân┼úuirea de parimii ┼či jocuri de cuvinte (sufocant─â din perspectiv─â modern─â), precum ┼či trimiterile la anecdote, snoave ori basme binecunoscute. Reconstituirea profilului acestui cititor ne ofer─â, prin urmare, grila cea mai adecvat─â de receptare a literaturii lui Anton Pann ┼či a inten┼úiilor sale, mai cur├«nd utilitare dec├«t artistice.

Culegere de proverburi sau Povestea vorbii ┼či O ┼čez─âtoare la ┼úar─â sau C─âl─âtoria lui Mo┼č Albu reprezint─â, am putea spune, punctul culminant al literaturii noastre de colportaj. Anton Pann, ├«n care unii comentatori v─âd un aspirant la sfera literaturii culte, ├«ntruchipeaz─â, de fapt, spiritul ÔÇ×lumii de ieriÔÇť, vechiul mod de a ├«n┼úelege ┼či practica literatura. El este un om al vremii sale, interesat nu at├«t de originalitate, c├«t de transmiterea, de perpetuarea unei tradi┼úii ├«n care ÔÇ×turculÔÇť ┼či amprenta cultural─â turc─â se pierd f─âr─â prea mari contrariet─â┼úi ├«n alambicul balcanic. Este greu de spus dac─â Pann s-a folosit de surse exclusiv orale, a┼ča cum preciza el ├«nsu┼či, dac─â a prelucrat texte manuscrise (cazul lui Archir) ori tip─ârite (cazul N─âzdr─âv─âniilor lui Nastratin Hogea), rom├óne┼čti, bulg─âre┼čti ┼či turce┼čti. ├Än foarte multe cazuri ne confrunt─âm cu repovestirea unor teme aflate deja ├«n circula┼úie, dar supuse unui proces vizibil de autohtonizare; alteori ne afl─âm, probabil, ├«n fa┼úa unor ÔÇ×izvodiriÔÇť personale, care urmeaz─â ├«ns─â aceea┼či schem─â ┼či acelea┼či principii, c─âci se adreseaz─â aceleia┼či categorii de receptori. 

Cel mai suculent este, desigur, vocabularul, care exploateaz─â resursele expresive ale unor cuvinte ├«mprumutate din alte limbi balcanice (uneori bulgara, dar mai cu seam─â turca). Totu┼či, num─ârul turcismelor nu dep─â┼če┼čte media tolerabil─â, dac─â este s─â ne raport─âm la limbajul curent al epocii (iat─â c├«teva exemple: tiriachiu/tiriac, bacal, pasturma, liulele, tiutiun, ciubuc, chesea, miras, telal, mezat, cafas, sarai, anteriu, giubea, ceac┼čir, bent, bini┼č, chimir, samar, liman, tulumbagiu, simigiu, pogace, simit, para, oca, divan, hazna, tabla, mezelic, tura, pe┼čin, alai, tain, mu┼čteriu, vizir, gheveci, caftan, olac, chiup, sala┼č, ceat-pat etc.). Vocabulele de aceast─â factur─â s├«nt folosite cu ┼čart, c─âci contextele ├«n care s├«nt inserate ├«mbrac─â adeseori o tent─â ironic─â. Nu este mai pu┼úin adev─ârat c─â multe dintre ele intraser─â ├«n uzul curent ├«nc─â din secolele anterioare, a┼ča ├«nc├«t nu mai erau percepute neap─ârat ca exotisme.

Un loc aparte ├«n ansamblul operei lui Anton Pann revine a┼ča-numitelor ÔÇ×scrieri turce┼čtiÔÇť, gr─âitoare nu doar pentru natura preocup─ârilor autorului, ci ┼či pentru stadiul contactelor dintre cele dou─â culturi la jum─âtatea secolului trecut: m─â refer la traducerea turc─â a Evangheliei din duminica Pa┼čtilor (la a doua ├Änviere) (1840), la cele 29 de Proverburi turce┼čte cu rom├óne┼čte, publicate ├«n Culegere de proverburi sau Povestea vorbii (1847), ┼či la Dialog ├«n trei limbi: ruse┼čte, rom├óne┼čte ┼či turce┼čte, fiecare ├«ntocmit─â ├«n vorbire dup─â idiotismul ei (1848). Potrivit lui Vladimir Drimba, limba acestor texte poart─â, ├«n general, pecetea dialectului vorbit la sf├«r┼čitul secolului al XVIII-lea ┼či ├«nceputul secolului al XIX-lea la Sliven (c├«ndva ├«n Imperiul Otoman, ast─âzi ├«n Bulgaria), unde exista o comunitate turc─â bine cristalizat─â, cu care Anton Pann intrase ├«n contact ├«n copil─ârie; idiomul amintit apar┼úinea grupului dialectal rumelian de est, dar includea ┼či particularit─â┼úi ale grupului rumelian de vest. 

Lucr─ârilor amintite li se adaug─â, desigur, traducerea din limba turc─â a N─âzdr─âv─âniilor lui Nastratin Hogea (evocat ┼či de Dimitrie Cantemir, care se adresa ├«ns─â unei cu totul alte categorii de cititori). Anecdote inspirate de acest personaj circulaser─â pe cale oral─â, ├«n Principatele Rom├óne, ca ┼či ├«n Turcia ori ├«n alte teritorii otomane, cu mult ├«nainte de apari┼úia opului lui Anton Pann (1853); prima edi┼úie turceasc─â a c─âr┼úii ap─âruse ├«n jurul anului 1837, ea fiind urmat─â cur├«nd de o traducere ├«n limba greac─â ┼či traducerea rom├óneasc─â.

Personajul Nasreddin, popular ├«n ├«ntreaga lume turcic─â, era faimos ┼či ├«n spa┼úiul balcanic, care dob├«ndise o anumit─â omogenitate, fie ea ┼či superficial─â, ca urmare a domina┼úiei turce┼čti; ├«n multe cazuri, el se suprapunea peste tipuri locale cu tr─âs─âturi similare. La fel s-a ├«nt├«mplat ┼či ├«n spa┼úiul rom├ónesc, unde Nastratin r─âspundea cum nu se poate mai bine ambian┼úei culturale ┼či spiritului timpului, de unde ┼či primirea, iar apoi asimilarea sa entuziast─â. El p─ârea s─â sugereze, o dat─â ├«n plus, c─â turcul secolului al XIX-lea, a┼ča cum ├«l vedeau Anton Pann ┼či contemporanii s─âi, era departe de a mai fi turcul cel cumplit din genunile istoriei: el devenise pe nesim┼úite ÔÇ×turcul balcanicÔÇť ÔÇô vecinul ┼či seam─ânul nostru. Aceast─â modificare de viziune era, f─âr─â ├«ndoial─â, rezultatul unui proces lent, care reflecta nu doar evolu┼úiile istorice imediate, ci ┼či percep┼úia comun─â a unei lumi fundamental metisate, ├«n care ÔÇ×neamurileÔÇť sf├«r┼čiser─â prin a coexista cu ├«n┼úelepciune, cu resemnare, dar ┼či cu empatie ┼či, ├«n cele din urm─â, cu nesmintit─â voio┼čie...

Prof. dr. Lumini┼úa Munteanu este coordonatoarea Sec┼úiei de limba turc─â ┼či directoarea Departamentului de Limbi ┼či Literaturi Orientale al Facult─â┼úii de Limbi ┼či Literaturi Str─âine, Universitatea din Bucure┼čti

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.