(A)normalitatea singurătăţii - interviu cu medicul psihiatru Radu TEODORESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 451 din 4-10 octombrie 2012
(A)normalitatea singurătăţii   interviu cu medicul psihiatru Radu TEODORESCU jpeg

Deseori, punem semnul egal ÔÇô ├«n mod incorect ÔÇô ├«ntre medicul psihiatru, psiholog, psihanalist ┼či psihoterapeut. A┼č vrea s─â stabilim, pentru ├«nceput, care s├«nt diferen┼úele dintre ace┼čtia?

V─âzut din interior, este radical diferit, dar, din nefericire, cred c─â 90% dintre oameni ├«i confund─â. Psihiatrul urmeaz─â Facultatea de Medicin─â, dup─â care se specializeaz─â ├«n psihiatrie, deci ├«n tulbur─âri psihice, boli mintale, pentru tratarea c─ârora poate s─â administreze medicamente. Psihologul este specialistul care studiaz─â func┼úionarea normal─â a individului, dar ┼či func┼úionarea lui anormal─â, se formeaz─â ├«n a putea evalua o persoan─â, func┼úiile ┼či personalitatea acesteia. Ambele profesii, dup─â terminarea studiilor, deschid calea c─âtre o supraspecializare ÔÇô psihoterapia. ├Än cadrul psihoterapiei exist─â mai multe orient─âri, iar psihanaliza este una dintre ele.

Prin┼či ├«n v├«ltoarea evenimentelor sociale, economice, personale, ne confrunt─âm zilnic cu diver┼či ÔÇ×mon┼čtriÔÇŁ. Putem considera c─â singur─âtatea se manifest─â, uneori, ca o boal─â?

├Än primul r├«nd, singur─âtatea ┼či, mai ales, conota┼úia sa negativ─â implic─â, de fapt, o percep┼úie subiectiv─â, ├«n principal dezagreabil─â fa┼ú─â de o anumit─â situa┼úie. Or, s├«nt oameni care tr─âiesc foarte bine ├«n singur─âtate. Putem s─â facem o distinc┼úie ├«ntre singur─âtate ┼či solitudine, ┼či atunci s─â consider─âm c─â solitudinea este ceva dorit sau care ne aduce un beneficiu. E, poate, momentul ├«n care reu┼čim s─â fim cu noi ├«n┼čine, s─â ne g├«ndim cine s├«ntem, ce dorim, unde vrem s─â ne ducem, ce am f─âcut p├«n─â acum, care s├«nt valorile noastre...

Atunci singur─âtatea apare drept necesar─â, natural─â...

Problema este c─â, atunci c├«nd spune┼úi ÔÇ×naturalÔÇŁ, am putea s─â sub├«n┼úelegem din asta c─â to┼úi oamenii au asemenea momente. Or, nu ┼čtiu dac─â e a┼ča (chiar dac─â uneori ar fi bune astfel de momente de c─âutare de sine). Ce v─â pot spune este, de exemplu, c─â am ├«nt├«lnit de cur├«nd o doamn─â care ├«mi spunea: ÔÇ×Am tr─âit o s─âpt─âm├«n─â minunat─â, am fost ├«ntr-un sat, singur─â, nu mi-am v─âzut so┼úul, nu mi-am v─âzut fetele, n-am vorbit la telefon, n-am avut televizor, am stat ├«ntr-un ┼čezlong si m-am sim┼úit minunatÔÇŁ. Prin simplul fapt c─â men┼úiona existen┼úa unei familii, ne d─âm seama c─â avem de-a face cu o fiin┼ú─â social─â ├«n sensul comun, ├«nconjurat─â de oameni, ├«n ni┼čte rela┼úii semnificative, dar pentru care, din c├«nd ├«n c├«nd, solitudinea de tipul acesta are un efect extraordinar. Persoana respectiv─â consider─â aceast─â perioad─â de solitudine ca fiind semnificativ mai bun─â dec├«t ce-a tr─âit ├«n ultimele luni. Dac─â ne referim la singur─âtate ca la o stare care nu e aleas─â, ci ÔÇô mai mult sau mai pu┼úin ÔÇô impus─â, tr─âit─â extrem de nepl─âcut, atunci ea nu e o boal─â. ├Äns─â cred c─â societatea de tipul celei ├«n care ne afl─âm noi tr─âie┼čte un moment particular, ├«n care presiunea cotidianului, imaginea dat─â de mass-media, de reclame, este cea a posibilit─â┼úii unei vie┼úi fericite, ├«n care s├«ntem, de la ├«nceput ┼či p├«n─â la sf├«r┼čit, tineri, s─ân─âto┼či, alerg├«nd ├«n costume de baie pe o plaj─â paradisiac─â, spre ni┼čte iaurturi cu 0% gr─âsimi. ┼×i atunci, fa┼ú─â de acest canon ÔÇô pentru c─â devine o norm─â ÔÇô, orice abatere, orice comportament diferit este considerat aproape ca o patologie, e anormal, apare o psihiatrizare complet nenatural─â a vie┼úii obi┼čnuite. Sentimentul e acela c─â oamenii nu mai vor s─â accepte c─â ├«n via┼ú─â exist─â moarte, boli, suferin┼ú─â, aceasta fiind normalitatea; imaginea dat─â nou─â e c─â oamenii ace┼čtia s├«nt tot timpul ├«ntr-un grup, s├«nt ├«ntotdeauna ├«n familii fericite, eventual familii multigenera┼úionale... Ceea ce, de fapt, ├«n societatea actual─â este rarisim; doar condi┼úii economice particulare pot determina tr─âirea mai multor genera┼úii sub acela┼či acoperi┼č. Astfel, oameni care altminteri ar fi tr─âit confortabil un anumit grad de ├«nsingurare consider─â c─â este o problem─â, pot suferi din cauza asta ┼či, ├«n orice caz, le este foarte ru┼čine s─â admit─â c─â s├«nt singuri. Totu┼či, pentru majoritatea popula┼úiei, ├«ntr-adev─âr, singur─âtatea este un factor de stres. Exist─â multe statistici ÔÇô de exemplu, ├«n SUA num─ârul locuin┼úelor ├«n care este o singur─â persoan─â s-a dublat de la 6 la 12% ├«n aproximativ 20 de ani. La fel, a crescut foarte mult num─ârul celibatarilor care nu-┼či accept─â cu u┼čurint─â statutul, ┼či de aici o proliferare a agen┼úiilor care propun s─â mijloceasc─â ├«nt├«lniri. Dac─â oamenii ├«┼či tr─âiesc relativ r─âu singur─âtatea, ├«ntr-o manier─â foarte nepl─âcut─â, acesta poate s─â fie un factor care s─â contribuie la apari┼úia unei suferin┼úe ├«ncadrabile ├«n entit─â┼úi nosologice clar definite.  

S-a constatat o diferen┼ú─â ├«ntre felul ├«n care percep singur─âtatea femeile ┼či b─ârba┼úii?

Trebuie ┼úinut cont aici ┼či de sex: s├«nt studii americane care arat─â c─â a apar┼úine unei re┼úele de suport social ÔÇô ├«n┼úeleg├«nd prin asta a avea un anumit num─âr de persoane care au statutul de confident ÔÇô are un rol protector pentru echilibrul nostru psihologic. S├«nt studii care arat─â c─â absen┼úa re┼úelei este un factor de depresie ca entitate patologic─â pentru femei; observa┼úia nu pare valabil─â ┼či pentru b─ârba┼úi. Pentru s─ân─âtatea somatic─â este un factor important; s├«nt studii care claseaz─â singur─âtatea la acela┼či nivel cu fumatul ┼či alcoolul, consider├«ndu-l mai patogen dec├«t obezitatea ┼či lipsa exerci┼úiului fizic. Exist─â o literatur─â care s-a dezvoltat ├«n ultimii 10-15 ani, ├«n care apar informa┼úii legate de consecin┼čele singurat─â┼úii privind bolile somatice, imunitatea ┼či altele, de multe ori invalidate de alte studii. ├Äncet, dar sigur se contureaz─â un domeniu nou ┼či este evident c─â singur─âtatea a devenit o preocupare pentru comunitatea ┼čtiin┼úific─â.  
S├«nt studii genetice unde au fost urm─âri┼úi gemenii monozigo┼úi sau dizigo┼úi. ┼×i se pare c─â exist─â o heritabilitate pentru ├«nsingurare de 40-48%, dar acest lucru nu trebuie privit ca un blestem genetic: po┼úi avea o vulnerabilitate, dar e posibil ca ea s─â nu se exprime niciodat─â, dac─â tu e┼čti ├«ntr-un cadru ├«n care contactul social ┼či stabilirea de rela┼úii s├«nt favorizate. Evaluarea genetic─â a fost f─âcut─â de o echip─â de cercet─âtori olandezi, suger├«nd ┼či un proces de selec┼úie natural─â.

Exist─â ┼či o alt─â perspectiv─â, plec├«nd de la boala psihic─â ÔÇô acolo unde aceasta exist─â. Una dintre fobiile cele mai r─âsp├«ndite este fobia social─â, ceea ce popular este denumit timiditate. De fapt, fobia social─â implic─â un grad de severitate care modific─â via┼úa individului. Exist─â un suport genetic, dar s├«nt ┼či al┼úi factori de via┼ú─â, de educa┼úie care intervin, o vulnerabilitate care se exprim─â pentru c─â s├«nt condi┼úii care faciliteaz─â dezvoltarea ei. ├Än sf├«r┼čit, trebuie men┼úionate bolile psihice grave la care un factor important ├«n excluderea social─â a celor care sufer─â ├«l constituie stigmatul argumentat prin presupusa lor imprevizibilitate ┼či periculozitate. ├Än cazuri extreme, pacien┼úii ├«n┼či┼či ajung s─â internalizeze prejudec─â┼úile celor din jur, ceea ce ├«i descurajeaz─â s─â dezvolte contacte sociale ┼či adaug─â un factor patogen ├«n men┼úinerea bolii.

Cum se schimbă aceste trăiri în funcţie de vîrstă?

S├«nt momente de foarte mare singur─âtate ├«n adolescen┼ú─â. Uneori s├«nt legate de lipsa anumitor competen┼úe sociale. Alteori, poate s─â fie din cauza faptului c─â adolescentul apar┼úine unui grup minoritar, de exemplu homosexual ceea ce creste si riscul suicidar. Un alt grup este constituit de oamenii care evolueaz─â social f─âr─â dificult─â┼úi: au o via┼ú─â profesional─â, au o familie ┼či la un moment dat intervine divor┼úul; iar atunci, pe la 40-45 de ani, devin ├«nsingura┼úi: b─ârba┼úi ┼či femei, care ├«┼či desf─â┼čoar─â existen┼úa ├«ntr-un cadru cunoscut ┼či restr├«ns, nu mai au timp ┼či nici posibilitatea de a ├«nt├«lni pe cineva nou. Apoi este singur─âtatea b─âtr├«nului care, dup─â o via┼ú─â ├«n care a ├«ndr─âgit prezen┼úa celorlal┼úi, se reg─âse┼čte f─âr─â parteneri sau prieteni, care au p─âr─âsit aceasta lume, ┼či neglijat de propria familie prins─â ├«n obliga┼úiile vie┼úii cotidiene ┼či care nu realizeaz─â c├«t de necesar─â ar fi aten┼úia lor... S├«nt singur─ât─â┼úi tr─âite ├«n registre diferite, ├«n func┼úie de v├«rst─â ┼či de sex.

În ce fel tehnologia schimbă viaţa individului, relaţiile interumane, noţiunea de singurătate, avînd în vedere că există multe reţele de socializare, avem mii de prieteni în listă...?

Auzind ├«nsu┼či termenul care se folose┼čte ÔÇô ÔÇ×prieteni pe FacebookÔÇŁ ÔÇô mi se ├«ncre┼úe┼čte pielea pe mine. Prietenia reprezint─â o rela┼úie speciala cu consecin┼úe emo┼úionale pozitive, securizante: foarte mult─â lume define┼čte prietenul ca persoana care i-ar fi imediat ┼či neconditionat al─âturi ├«ntr-un moment de cump─ân─â. Acest tip de rela┼úie contribuie la echilibrul nostru neuro-hormonal. Mai mult, s├«nt studii care arat─â c─â acest echilibru se stabile┼čte doar ├«n prezen┼úa fizic─â a prietenului. Cu alte cuvinte, virtualul nu compenseaz─â realul. Probabil c─â pe unii tineri acest lucru ├«i mir─â ┼či consider─â c─â virtualul are ni┼čte virtu┼úi suplimentare, dar nu este deloc a┼ča.

Comunic─âm foarte mult ÔÇ×onlineÔÇŁ, dar fragmentat, inegal. Nu se mai produce apropierea fireasc─â, treptat─â, care apare ├«n urma interac┼úiunii directe cu omul din fa┼úa noastr─â.

Faptul c─â am intrat at├«t de rapid ├«n era computerelor ├«i face pe unii s─â aib─â sentimentul c─â au foarte multe rela┼úii, deoarece comunic─â cu foarte multe persoane. Dar nu au exerci┼úiul social al contactului direct ┼či nu ┼čtiu foarte bine ce s─â fac─â, nu au r─âbdare s─â construiasc─â o rela┼úie, nu-┼či dau seama c─â aceste lucruri trebuie cl─âdite ├«n timp, ob┼úinute printr-un anumit efort; de aceea exista ├«nainte no┼úiunea de ÔÇ×a face curteÔÇŁ, de exemplu. Acum lucrurile se desf─â┼čoar─â cu o alt─â vitez─â, cu o not─â de plat─â ├«n suferin┼ú─â.

Practic, ardem etape care ar fi esenţiale în construirea unei relaţii reale...

Exact. Pentru c─â timpul ├«┼úi permite s─â te adaptezi la cel─âlalt. ┼×i adaptarea este u┼čoar─â c├«nd e┼čti ├«ndr─âgostit. Nu o sim┼úi ca pe un efort, ca pe o corvoad─â, uneori nici nu-┼úi dai seama c─â te adaptezi, pentru c─â motivarea este at├«t de mare, pentru c─â fascina┼úia pe care cel─âlalt o exercit─â asupra ta este at├«t de important─â, ├«nc├«t nimic nu pare sacrificiu, nimic nu pare greu ┼či e┼čti dispus s─â faci ÔÇ×totulÔÇŁ ca sa construiesti ceva profund si de duarata.

S─â vorbim ┼či despre reversul monedei ÔÇô ├«nsingurarea ca urmare a p─âr─âsirii...

Situa┼úiile s├«nt extrem de variate, dar nu ├«nt├«mpl─âtor se folose┼čte termenul de ÔÇ×doliuÔÇŁ al unei rela┼úii. Este evident c─â separarea, abandonul, moartea uneia dintre persoanele semnificative ÔÇô p─ârinte, partener sau un copil (c├«nd este r─âsturnat─â ordinea biologic─â), toate au un efect devastator. La un moment dat, persoana g─âse┼čte suficiente resurse pentru a-┼či rec─âp─âta echilibrul, f─âr─â ca vreodat─â s─â poat─â uita de pierderea suferit─â. P─â┼če┼čti mai departe ┼či ├«┼úi construie┼čti o via┼ú─â care-┼úi aduce bucurii, ├«n care te sim┼úi util... ├Äns─â trebuie f─âcut─â o distinc┼úie: una este c├«nd cuiva i-a murit un p─ârinte ┼či apoi ├«┼či cl─âde┼čte propria via┼ú─â de familie ÔÇô lucrurile au, oarecum, un caracter de normalitate; alta e c├«nd ├«┼úi moare copilul ┼či cu totul altceva c├«nd te p─âr─âse┼čte persoana iubit─â. Exist─â o vorb─â popular─â ÔÇô ÔÇ×iubirea vie┼úii meleÔÇŁ. Dac─â ├«nt├«mplarea face c─â nu aceea era, de fapt, iubirea ┼či c─â, de-abia dup─â acea desp─âr┼úire, ├«nt├«mplarea face s─â g─âseasc─â persoana despre care ├«ntr-adev─âr poate spune acest lucru, atunci sigur c─â ceea ce s-a ├«nt├«mplat ├«nainte este uitat. Dac─â persoana pierdut─â este cu adev─ârat iubirea vie┼úii noastre, atunci r─âm├«ne un regret, f─âr─â s─â paralizeze existen┼úa sau s─â ├«mpiedice o via┼ú─â fericit─â pe mai departe.

Cum izvorăsc, din singurătate, viciile, dependenţele?

O persoană singură va sta în faţa televizorului, va bea, va fuma, va mînca prea mult... Ceilalţi ne stimulează să menţinem un anumit standard, un respect faţă de sine care în singurătate se poate pierde, iar în cazuri extreme descoperim oameni care acasă, lipsiţi de prezenţa celuilalt, mănîncă din cratiţă, beau direct din sticlă, nu menţin o igienă minimă. Apoi, intervin probleme la nivel intelectual, pentru că fiecare dintre noi, privind un film, citind o carte, urmărind evenimente politice, are impresia că a înţeles ceva. Confruntarea cu un alt punct de vedere este sanogenă, pentru că ne forţează să facem asocieri, să construim discursuri, să găsim argumente. În cazul singurătăţii, toată această parte esenţială dispare.

Cum se leag─â singur─âtatea de depresie ┼či anxietate?

Singur─âtatea poate fi unul dintre factorii care favorizeaz─â apari┼úia unei patologii. ├Än afar─â de studiul care arat─â c─â singur─âtatea este un factor important de vulnerabilitate pentru apari┼úia depresiei la femei, dispunem de numeroase alte date. Dac─â ne g├«ndim la o persoan─â care a suferit o pierdere ┼či ├«ncepe s─â fac─â atacuri de panic─â (o tulburare anxioas─â extrem de chinuitoare), putem spune c─â factorul primar de stres este trauma. 50% din popula┼úie divor┼úeaz─â, dar 2-3% fac o depresie dup─â un divor┼ú, restul ÔÇô nu. Deci oamenii, trec├«nd prin acela┼či eveniment, au vulnerabilit─â┼úi diferite fa┼ú─â de diverse patologii. Singur─âtatea poate s─â joace un rol, dar ├«ntr-un context bogat de vulnerabilitate biologic─â ┼či de circumstan┼úe individuale, sociale, financiare. S├«nt studii care arat─â c─â persoane singure ╚Öi care sufer─â din aceast─â cauz─â, chiar f─âr─â s─â prezinte o patologie, au anumite modific─âri la nivel cerebral ┼či studii de imagistica cerebral─â arat─â c─â circuitul de r─âsplat─â (reward) din creier este afectat.

În astfel de cazuri, oamenii apelează de multe ori la medicamente, dar e aceasta o soluţie, de fapt?

Am s─â v─â dau un exemplu: c├«nd am terminat eu facultatea, eram obliga┼úi s─â mergem la ┼úar─â, iar un cuplu de prieteni apropia┼úi s-a nimerit ├«ntr-un sat de munte; ea a f─âcut o depresie ┼či a trebuit s─â ia medicamente, pentru c─â i se p─ârea insuportabil s─â fie acolo, el a ├«nceput s─â ├«nve┼úe o limb─â str─âin─â, s─â cultive tot felul de mirodenii...

E ceva ce ┼úine de atitudine ÔÇô un fel de ├«n┼úelepciune ca cea care vine odat─â cu v├«rsta: accept─âm c─â s├«ntem muritori ┼či mergem mai departe, f─âr─â ca ziua de azi s─â ne fie ├«ntunecat─â. Desigur, uneori, singur─âtatea ├«n urma unei desp─âr┼úiri are foarte mult din semnele unei depresii ÔÇô pierderea chefului ┼či a pl─âcerii, insomnii, g├«nduri negre care se repet─â, lipsa poftei de m├«ncare, deregl─âri la nivelul func┼úion─ârii cognitive, toate sugereaz─â, ├«ntr-un fel, un tablou depresiv. S├«nt situa┼úii ├«n care, din lips─â de timp, medicului i se cere s─â rezolve problema imediat ┼či atunci persoanei respective i se administreaz─â un antidepresiv, un anxiolitic, eventual un hipnotic, un medicament de somn, iar aceasta se simte mai bine, mai repede dec├«t dac─â ar fi metabolizat natural suferin┼úa pe care o avea ├«n momentul respectiv... Pentru unii este solu┼úia ideal─â. Problema este c─â la momentul acela dificil se ajunge ca urmare a unui anumit mod de a g├«ndi, a unui fel de a se comporta, poate a unor reac┼úii emo┼úionale excesive. Lu├«nd doar medicamente, individul nu va explora cauzele ┼či, deci, nu va ┼čti s─â le corecteze, ceea ce ├«i creeaz─â o fragilitate pentru viitor.

Radu Teodorescu este medic psihiatru la Spitalul Clinic de Psihiatrie ÔÇ×Prof. Dr. Alexandru ObregiaÔÇŁ. De asemenea, este pre┼čedintele Asocia┼úiei Rom├óne de Terapii Comportamentale ┼či Cognitive, precum ┼či al Asocia┼úiei de Psihiatrie Comunitar─â.

a consemnat Patricia MIHAIL

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.