Ana are mere, mama are numai iubirea

Publicat în Dilema Veche nr. 83 din 18 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La fel ca despre politic─â, ┼či despre serialele TV toat─â lumea are o p─ârere. Ferm─â. Pro sau contra. Nu exist─â cale de mijloc. Hei! - oare cum ar ar─âta o societate ├«n care cet─â┼úenii ┼či-ar umple timpul liber discut├«nd ├«n contradictoriu despre fuziunea la rece, veriga lips─â a darwinismului sau Marea Teorem─â a lui Fermat? Era o parantez─â. Ignora┼úi-o. La fel ca ┼či ├«n cazul politicii, combatem bine pe tema serialelor TV, f─âr─â a ne ├«mpiedica de faptul c─â nu ne-a ├«mbr├«ncit curiozitatea s─â deschidem un dic┼úionar. E super mi┼čto s─â zici "─â┼čtia-s de centru-st├«nga" ┼či, prin analogie cu "est-nord-est", am putea vorbi ┼či despre un partid de "st├«nga-centru-st├«nga" - cu condi┼úia s─â fim siguri c─â ┼čtim ce naiba e aia st├«nga. Sitcom = comedie de situa┼úie = (de regul─â) serial de comedie TV ├«n episoade de 30 de minute (ba┼čca publicitatea - n. TCZ), cu film─âri exterioare pu┼úine sau deloc. Telenovel─â (culebr├â┬│n, teleserie) = program TV produs ├«n America Latin─â, transmis ├«n episoade zilnice (luni-vineri), povestind o istorie fictiv─â cu un ├«nalt con┼úinut melodramatic. Se poate compara cu "romanul roz". Asem─ân─âtoare tematic cu soap opera nord-americane, telenovelele difer─â prin faptul c─â dep─â┼česc rareori o sut─â de episoade - acoperind maximum un an calendaristic. Soap opera = seriale radio/TV zilnice, genul dram─â, care ├«┼či datoreaz─â numele faptului c─â, la ├«nceput, erau sponsorizate de c─âtre produc─âtorii de detergen┼úi (soap = s─âpun). Un astfel de serial este caracterizat prin personaje ┼či situa┼úii standard (! - n. TCZ), prin sentimentalism ┼či melodram─â. Ceea ce diferen┼úiaz─â soap opera de alte programe TV este natura de "final deschis": conflictele se def─â┼čoar─â concuren┼úial ┼či duc la noi dezvolt─âri. Rareori se pune problema de a ├«ncheia un subiect. Nume alternativ: daytime serial. Bun. Asta e ceea ce spun dic┼úionarele. Acum hai s─â vedem ce spun observa┼úiile noastre. Despre sitcom-urile americane: c─â s├«nt filmate, multe dintre ele, cu public; c─â publicul r├«de la comand─â, dar, de regul─â, cam c├«nd ├«┼úi vine ┼či ┼úie s-o faci; c─â ├«ncearc─â s─â caricaturizeze principalele obsesii ale culturii (├«n sens sociologic) respective: rela┼úiile familiale ├«n Bundy, rela┼úiile de serviciu ├«n Radio News, sportul, politica etc.; c─â, mai devreme sau mai t├«rziu, majoritatea marilor actori comici ├«┼či ├«ncearc─â puterile ├«ntr-un sitcom; c─â replicile s├«nt deseori sclipitoare, l─âs├«nd ├«n umbr─â creionarea personajelor, definirea cadrului ┼či orice altceva - aproape c─â nu conteaz─â cine cu cine vorbe┼čte ┼či ├«n ce ├«mprejurare. ├Än spatele acestor seriale se afl─â mari echipe de excelen┼úi scenari┼čti, dialoghi┼čti, gagman-i etc. Despre sitcom-urile rom├óne┼čti: c─â publicul e pe band─â; c─â banda r├«de c├«nd cu g├«ndul nu g├«nde┼čti c-ar fi ceva de r├«s; c─â o mare parte dintre subiecte n-au leg─âtur─â cu obsesiile mioritice, ci s├«nt transplantate de-a valma din modelele americane (de mirare c─â b─ârba┼úii nu vorbesc despre baseball); c─â s├«nt populate, majoritar, cu interpre┼úi care probabil c─â nu-┼či vor g─âsi ├«n veci un loc ├«n nici un alt fel de spectacol; c─â replicile s├«nt deseori imbecile - nu tributare unui umor vulgar, ci lipsite de orice fel de umor. ├Än spatele acestor seriale se afl─â, cu pu┼úine excep┼úii, umori┼čti r─âsufla┼úi. Despre telenovele ┼či soap opera ├«n general: c─â s├«nt un fel de lecturi la microfon, ├«n care nu conteaz─â dec├«t firul epic; c─â nu utilizeaz─â dec├«t rarisim vreuna dintre tehnicile de filmare - e ca ┼či c├«nd te-ai uita pe geam, la vecin, dintr-un unghi fix; c─â s├«nt compuse 99% din dialoguri; c─â mimica ┼či gesticula┼úia, exagerate, ├«ncearc─â s─â suplineasc─â absen┼úa aproape total─â a dinamismului, a mi┼čc─ârii scenice, a compozi┼úiei cadrelor ┼či, evident, a exterioarelor; c─â subiectele nu au importan┼ú─â, c├«t─â vreme se pot prelungi la nesf├«r┼čit: mai moare unul, se mai na┼čte altul, mai descoper─â unii c─â erau fra┼úi; c─â exclud cu totul anumite obiceiuri ale oamenilor, fie din motive propagandistice, fie Dumnezeu ┼čtie de ce: am remarcat ├«nc─â din Dallas c─â nimeni nu fuma, nimeni nu citea vreodat─â un ziar sau o carte, nimeni nu mergea la vreun spectacol ┼či - cu o singur─â excep┼úie de-a lungul ├«ntregului serial (c├«nd candideaz─â Bobby la Senat), nimeni nu se uita la televizor!; c─â, ├«n mod vizibil, ├«nlocuiesc lectura: la telenovele se uit─â ├«n special cei care nu au r─âbdare s─â citeasc─â o carte - fie ea ┼či de Sandra Brown -, ├«n condi┼úiile ├«n care marea majoritate a c─âr┼úilor s├«nt mult mai filmice, mai ilustrative, dec├«t telenovelele. Despre telenovelele ┼či soap opera rom├óne┼čti: N-am urm─ârit, c├«t de c├«t, nici una, dar am impresia c─â e valabil─â ┼či aici observa┼úia despre nivelul interpre┼úilor. Concluzii? Dumnezeule, nici una! Asta ar mai lipsi, s─â apar─â ┼či viru┼či anti-telenovele, dup─â cei anti-manele. Fiecare pas─âre pe limba ei piere. E o copil─ârie s─â crezi c─â sitcom-urile, telenovelele sau orice alt program TV de slab─â calitate ar smulge h─âlci din trupul social al virtualilor cititori de M├â┬írquez, privitori de Visconti sau ascult─âtori de Chopin. La fel ca oricare alt produs, ┼či acestea se adreseaz─â unui public-┼úint─â, a c─ârui intersec┼úie cu cei din fraza anterioar─â nu este nul─â, poate, dar sigur este irelevant─â. Pur ┼či simplu vorbim despre dou─â lumi diferite. A! - cum pot fi cuceri┼úi ├«ntru M├â┬írquez iubitorii de Tr─âsni┼úi ├«n NATO? Asta e cu totul alt─â poveste. O poveste care ├«ncepe cu mult ├«nainte de o-i-oi-a-na-a-re-me-re...

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.