America

Jean BAUDRILLARD
Publicat în Dilema Veche nr. 730 din 15-21 februarie 2018
America jpeg

În studiile americane, cartea Amérique de Jean Baudrillard, apărută în 1986, este parte a bibliografiei clasice, de prim raft. Îmi face plăcere să vă prezint cîteva fragmente din această carte, scrisă de faimosul teoretician al simulacrului și simulării, în traducerea mea. (S. V.)

America nu este nici vis, nici realitate – este o hiperrealitate. Este o hiperrealitate pentru că este o utopie care a fost de la început trăită ca fiind realizată. Totul aici este real, pragmatic și totul te lasă visător. Este posibil ca adevărul Americii să nu poată fi perceput decît de un european, pentru că doar el singur găsește aici simulacrul perfect, acela al imanenței și al transcripției materiale a tuturor valorilor. Americanii, ei înșiși, nu au nici un simț al simulării. Ei sînt configurarea perfectă, dar nu au limbajul ei, fiind ei înșiși modelul. Prin urmare, ei constituie materialul perfect pentru analiza tuturor variantelor posibile ale lumii moderne. Nici mai mult, nici mai puțin decît au fost, la vremea lor, societățile primitive. Aceeași exaltare mitică și analitică ce ne a făcut să ne întoarcem privirile spre acele societăți anterioare ne împinge să privim astăzi spre America cu aceeași pasiune și cu aceleași prejudecăți.

America este o hologramă gigantică, în sensul că informația totală este conținută în fiecare dintre elemente. Priviți cea mai mică stație din deșert, orice stradă dintr-un sat din Midwest, o parcare, o casă californiană, un Burger King sau un Studebaker și vedeți întreaga Americă, de la sud sau de la nord, de la est sau de la vest. Holografică, precum lumina coerentă a laserului în omogenitatea elementelor simple puse împreună în evidență de aceleași fascicule. De asemenea, din punct de vedere vizual și plastic, ai impresia că toate lucrurile sînt făcute dintr-o materie mai degrabă ireală, mișcate sub puterea unui efect special de lumină, ca o peliculă care le traversează pe toate, dar care nu se observă. Deșert, desigur, dar și Las Vegas, publicitatea, dar și munca oamenilor, public relations, electronica vieții cotidiene, totul se decupează cu plasticitatea și simplitatea unui semnal luminos. Holograma este aproape de fantasmă, este un vis tridimensional și putem intra în el ca într-un vis. Totul este ținut împreună de existența unei raze de lumină care susține lucrurile, a cărei întrerupere dispersează toate efectele împreună cu întreaga realitate. Sau ai impresia că America este făcută prin comutarea fantastică a unor elemente ce se pot înlocui între ele și că totul depinde de firul unei raze luminoase care mîngîie sub ochii noștri întreaga realitate americană (…).

Pe colinele parfumate din Santa Barbara, toate vilele arată ca funeral homes. Printre gardenii și eucalipți, în mulțimea speciilor vegetale și în monotonia speciei umane, se află destinul funest al utopiei realizate. În inima bogăției și a libertății, există mereu aceeași întrebare: What are you doing after the orgy? Ce e de făcut cînd totul e disponibil, sexul, florile, stereotipurile vieții și ale morții? Aceasta este problema Americii și, dincolo de ea, problema întregii lumi (…).

Surîsul pe care toată lumea ți-l adresează în trecere, crispare simpatică a maxilarelor sub efectul căldurii umane. Este eternul surîs al comunicării, cel cu care copilul se trezește în prezența altora sau prin care el se întreabă disperat în legătură cu prezența altora, echivalent al unui strigăt primordial al omului singur spre lume. În orice caz, surîsul pe care îl întîlniți aici nu este nici curtoazie, nici seducție. Acest surîs nu înseamnă decît necesitatea de a surîde. E un pic precum surîsul pisicii de Cheshire: plutește încă pe fețe mult timp după ce afectul a dispărut. Surîs disponibil în toate ocaziile, care se păzește bine, atent să existe și să nu trădeze. Lipsit de un gînd ascuns, dar te ține la distanță. Participă la criogenizarea afectelor… Surîs imunitar, surîs publicitar: „Această țară e bună, eu sînt bun, noi sîntem cei mai buni“. Surîsul lui Reagan, în care culminează întreaga autosatisfacție a societății americane și care tinde să devină adevărat principiu de guvernare. Surîs autoprofetic, ca toate semnele publicitare: surîdeți și vă vom surîde (…). Surîdeți ca să vă arătați transparența și candoarea. Surîdeți dacă n-aveți nimic de zis și mai ales nu ascundeți că n-aveți nimic de zis sau că ceilalți vă sînt indiferenți. Lăsați acest vid să transpară spontan (…), iluminați vă fața cu gradul zero al bucuriei și al plăcerii, surîdeți, surîdeți (…). Parte a identității lor, americanii au o dentiție minunată (…).

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

cuc wikipedia jpg
Cucul, în cultura poporului român. O mulțime de credințe populare sunt legate de pasărea sacralizată
Vechile credințe românești fac din cuc o pasăre sacră, care poate prevesti momente în viața celui care-l aude cântând. Legendele vorbesc despre doi frați, dintre care unul s-a transformat în pasăre.
Alina Gorghiu - FOTO Eduard Enea
Gorghiu, despre candidatul PNL la prezidențiale: Avem multe variante. Prima, Nicolae Ciucă
Alina Gorghiu a precizat că favoritul pentru a reprezenta PNL la următoarele prezidențiale e Nicolae Ciucă, dar liberalii au mai multe varianta, însă discuția e considerată prematură.
sorin cimpeanu campeanu
Cîmpeanu: 200.000 de elevi vor beneficia de alocații de transport de până la patru ori mai mari
Cîmpeanu a anunțat că aproximativ 200.000 de elevi vor beneficia de alocații de transport de până la patru ori mai mari în raport cu plafoanele actuale, după ce proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea legii educației a fost finalizat și publicat pe site-ul ministerului.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.