Ambivalen╚Ťa frontierelor

Publicat în Dilema Veche nr. 849 din 16 - 22 iulie 2020
Ambivalen╚Ťa frontierelor jpeg

  Zidul chinezescÔÇŽ sublim ╚Öi blestemat.

                                                             Lu Xun

├Än secolul I, Hadrian a decis construirea unui zid, la nivelul Sco╚Ťiei de azi, pentru a afirma c─â nici chiar Imperiul Roman nu putea fi infinit, c─â trebuia s─â aib─â o margine desenat─â. Mircea Eliade afirma c─â ÔÇ×├«ntinderea doar prin delimitare devine teritoriuÔÇŁ. ╚śi astfel se constituie un spa╚Ťiu ce se plaseaz─â sub autoritatea unei puteri. Frontiera contribuie la concentrarea unei identit─â╚Ťi ╚Öi, ├«n acest sens, ├«╚Öi afirm─â legitimitatea ╚Öi totodat─â faciliteaz─â exerci╚Ťiul politic. Exasperarea frontierei e Zidul. Nimic mai agresiv dec├«t frontiera zidit─â care se justific─â prin motive identitare ╚Öi defensive: uniune interioar─â ╚Öi protec╚Ťie contra inamicului exterior. Emblematic─â e cea care se ├«ntinde de-a lungul a 8.000 de kilometri, Zidul chinezesc. El constr├«nge ╚Öi securizeaz─â. ÔÇ×Sublim ╚Öi blestematÔÇŁ ÔÇô ambiguitate congenital─â a frontierelor zidite. Ceea ce, pe vremuri imperiale, se dezvolta nem─âsurat ├«n Extremul Orient se impune ca agresiv ╚Öi flagrant politic sub regimul de ocupa╚Ťie sovietic─â. Zidul de la Berlin a fost decis ╚Öi impus de Hru╚Öciov pentru a face opac─â separa╚Ťia Germaniei ├«ntre Est ╚Öi Vest. Frontiera ca intimidare ╚Öi interdic╚Ťie de traversare. Numero╚Öi s├«nt tinerii ce aveau s─â fie tenta╚Ťi, cu pre╚Ťul vie╚Ťii, s─â escaladeze Zidul comunist. ├Äntre cele dou─â Corei, un alt zid e afirma╚Ťia explicit─â a unei separa╚Ťii ÔÇ×politiceÔÇť de nedep─â╚Öit: el consacr─â divizarea na╚Ťiei. Frontier─â ├«ntre sine ╚Öi sine. Alte frontiere zidite r─ânesc ╚Öi ele, ca expresie a unor insuportabile decizii politice. Explicit e Zidul ├«ntre America ╚Öi Mexic pe care Trump vrea s─â-l extind─â ╚Öi s─â-l militarizeze. ├Än Israel, un alt zid, nu al Pl├«ngerii, ci al separ─ârii de Palestina, e subiect de polemic─â. El se afiliaz─â aceleia╚Öi logici. Exist─â frontiere zidite ╚Öi ├«n inima unui ora╚Ö, Belfast, a unei insule, CiprulÔÇŽ Zidul disociaz─â comunit─â╚Ťi ╚Öi na╚Ťii pe un fond de refuz ╚Öi de excludere a celuilalt. Zidul e o exasperare a frontierei. Azi, aceste frontiere zidite ├«╚Öi au ca revers ceea ce am putea defini ca ÔÇ×frontiere lichideÔÇť. Frontiere suspendate, fluide ╚Öi libere, frontiere ale ├«ncrederii ├«n cel─âlalt, frontiere c├«╚Ötigate pe fond de pace. Frontiere lipsite de orice interdic╚Ťii, frontiere ale p─âcii marcate de destinderea ce a urmat R─âzboiului Rece. Frontiere postcomuniste, democratice ╚Öi, s─â spunem, genera╚Ťionale. ├Än acest spirit s-au creat organisme umanitare definite ca ÔÇ×f─âr─â frontiereÔÇŁ, organisme de interven╚Ťie medical─â, social─â ├«n lume. Reprezentan╚Ťii lor nu disting teritorial spa╚Ťiile unde decid s─â ac╚Ťioneze. Un umanism generalizat ├«i anim─â.

Dar mitul frontierelor lichide e deranjant prin exces. F─âr─â frontiere devin ÔÇ×cet─â╚Ťean al lumiiÔÇŁ, entitate anonim─â lipsit─â de apartenen╚Ť─â ÔÇ×frontalier─âÔÇť. Frontierele lichide s├«nt consecin╚Ťa ÔÇ×globaliz─âriiÔÇŁ, cu tot ce comport─â ea ca absen╚Ť─â a diferen╚Ťei specifice. Aceast─â amprent─â identitar─â dispare ├«ntr-o lume planetar─â. Ea se ╚Öterge ├«ntr-o lume ce vrea s─â suspende separa╚Ťiile. Consecin╚Ť─â a ÔÇ×mondializ─âriiÔÇŁ refractare la diferen╚Ťiere. Frontierele zidite, frontierele lichide ÔÇô dou─â extreme ireconciliabile.

Frontierele se ├«nscriu pe hart─â pentru a defini un teritoriu. Totul depinde de maniera de a le trata. J├ínos K├íd├ír, la ├«nceputul anilor ╩╝50, a f─âcut turul Ungariei ├«nso╚Ťit de moa╚Ötele Sf├«ntului ╚śtefan, patronul ╚Ť─ârii, pentru a amini retoric conturul astfel bine desemnat. Comunismul a ├«nchis frontierele ╚Öi noi le-am resim╚Ťit sufocarea. C├«t am visat s─â le travers─âm! Frontiere opace. F─âr─â supape de respira╚Ťie. C├«t le-am ur├«t! Avem nevoie de frontiere pentru a apar╚Ťine unei entit─â╚Ťi, pentru a ne ├«nr─âd─âcina, pentru a nu disp─ârea ├«ntr-o magm─â difuz─â. Frontiere mintale, frontiere asumate ca frontiere, a╚Ö spune, de apartenen╚Ť─â.

Frontierele s├«nt ├«ns─â azi dilema lumii ├«n fa╚Ťa fenomenelor de migra╚Ťie. Ungaria, Polonia le-au ├«nchis, Germania le-a deschis printr-un gest de r─âscump─ârare fa╚Ť─â de atrocit─â╚Ťile trecute. Din nou, ambiguitatea survine. S─â le ap─âr─âm, s─â le neg─âm? S─â le ÔÇ×zidimÔÇŁ sau s─â le men╚Ťinem ÔÇ×lichideÔÇŁ? Mereu, extremele!

├Än Ungaria, cu pu╚Ťin ├«naintea c─âderii comunismului, s-a deschis frontiera spre Austria. Semn simbolic. ├Än Germania, c─âderea Zidului a marcat suprimarea fracturii ce diviza Berlinul. ├Än Coreea, ├«ns─â, a fost bombardat recent monumentul consacrat, la frontier─â, colabor─ârii dintre Sud ╚Öi Nord. ├Än Israel, lupta pentru frontiere, niciodat─â strict precizate, continu─â. Frontiere mobile.

Rela╚Ťia cu frontierele depinde ╚Öi de inventivitatea trat─ârii lor. ├Äntr-o zi, buliba╚Öa s-a prezentat la mili╚Ťie ca s─â cear─â un pa╚Öaport pentru a se duce la o mare s─ârb─âtoare ├«n sudul Fran╚Ťei. Dup─â vreo trei luni a fost chemat pentru a i se spune c─â i s-a aprobat cererea. El a r─âspuns: ÔÇ×Oho, am fost deja ╚Öi ne-am ╚Öi ├«ntorsÔÇŁ. Frontier─â poroas─â pentru ei. Etan╚Ö─â pentru noi.

Frontiera mi-a revelat situa╚Ťia dramatic─â din ╚Ťar─â, c├«nd la Paris am aflat c─â celebra Nadia Com─âneci a trecut pe jos frontiera, pe undeva prin Banat. Frontiera ca test extrem al nevoii irepresibile de evadare.

Azi, ÔÇ×virusul comunistÔÇŁ a ├«nchis frontierele ╚Öi le-a re├«nviat constr├«ngerea de alt─âdat─â. ╚śi, f─âr─â s─â sesizeze triste╚Ťea mea, Ariane Mnouchkine, care circula, de obicei, ├«ntre Bali, Japonia, Londra, mi-a spus c─â va r─âm├«ne vara aceasta ├«n Fran╚Ťa. ÔÇ×Ca mine, demult, ├«n Rom├óniaÔÇŁ, i-am r─âspuns. Nu mi-a perceput triste╚Ťea.

Frontierele ├«mi s├«nt necesare pentru a ╚Öti de unde vin ╚Öi cine s├«nt. 

Frontierele pot servi pentru o revenire la sineÔÇŽ ├«n urma unei alegeri ╚Öi nu a unei drastice decizii sanitare. ╚śi, de aceea, din nou, le ur─âsc.

Indispensabile ╚Öi detestabile. Ambivalen╚Ť─â definitiv─â.

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cea mai recent─â carte publicat─â este Une lumi├Ęre dans la ville, le lustre (Paris, Ed. Arl├ęa).

Foto: wikimedia commons

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.