Am luat notă

Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

interviu cu Christina MUESCHEN, ofiţer de presă pentru Relaţii Externe al Comisiei Europene În ultimii ani, actuala conducere a Republicii Moldova a făcut o întoarcere spectaculoasă în politica externă, declarîndu-şi intenţia de a intra în UE. Comisia Europeană ia în considerare o asemenea evoluţie pe termen mediu? Actuala bază legală a cooperării dintre UE şi Moldova este Acordul de Parteneriat şi Cooperare (PCA), intrat în vigoare în 1998. PCA are la bază acceptarea valorilor comune ale democraţiei, domniei legii şi respectului pentru drepturile omului şi acoperă o serie largă de domenii unde cooperăm: dialogul politic, comerţul, afaceri, investiţii etc. Planul de Acţiune UE - Moldova din cadrul Politicii de Vecinătate, adoptat anul trecut, este bazat pe PCA şi reprezintă un important pas înainte în procesul mai larg de dezvolare a unei relaţii mai apropiate dintre Moldova şi Uniune, mergînd dincolo de cooperare, spre integrare economică graduală şi dezvoltare a colaborării politice. Planul de Acţiune acoperă de asemenea chestiuni ca democraţia, drepturile omului, domnia legii şi independenţa justiţiei şi include acordarea de asistenţă pentru Moldova în domenii ca management -ul frontierei, migraţia şi lupta împotriva traficului, a crimei organizate şi a spălării banilor. Moldova face progrese în ce priveşte reformele şi adoptarea standardelor europene, dar mai sînt multe de făcut. Planul de Acţiune este un instrument care trebuie exploatat la maxim şi aceasta este baza cooperării noastre în acest moment, în cadrul general furnizat de PCA. Preşedintele României, Traian Băsescu, şi-a asumat recent rolul de avocat al integrării Moldovei. În discursul său din ianuarie adresat corpului diplomatic din Bucureşti, domnul Băsescu a lansat ideea că "Comisia Europeană ar putea să abordeze o foaie de parcurs apropiată sau similară foii de parcurs pusă la dispoziţie statelor din Balcanii de Vest". Avînd în vedere că Balcanii de Vest (Serbia, Bosnia, Albania) sînt în mod oficial "ţări potenţial candidate", iar Republica Moldova este doar parte a Politicii Europene de Vecinătate, ar putea avea în vedere Comisia o asemenea schimbare de statut a Republicii Moldova? Aşa cum am menţionat, UE încearcă să aducă Moldova mai aproape de Uniune într-o manieră comprehensivă în cadrul Politicii de Vecinătate. Există încă un potenţial foarte mare neexploatat î aranjamentul curent cu Moldova şi asta poate ajuta Moldova să dezvolte o relaţie mai apropiată cu UE. Dacă lucrăm cu Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (ENP), asta nu afectează în nici un fel perspectiva aderării. În această fază, ENP nu a inclus şi nu exclus această posibilitate. Ce ar însemna asta în termeni de asistenţă, resurse, implicare? Moldovei nu i s-a oferit perspectiva de a deveni membru. Ca urmare, nu s-au făcut calcule de acest fel. A reacţionat Comisia oficial faţă de propunerea preşedintelui Băsescu? Oricum, care este poziţia Comisiei (ce ar recomanda politicienilor din UE)? Am luat notă de ceea ce s-a spus. Dar la acest moment, poziţia oficială a celor 25 de state-membre este de a urmări o relaţie mai bună cu Moldova în cadrul Politicii de Vecinătate. Asta nu afectează alte posibile dezvoltări ulterioare. În evaluarea Comisiei, cît de pregătită este Moldova pentru integrare? Care ar fi plusurile şi minusurile? Salutăm paşii făcuţi de Guvernul moldovean în implementarea Planului de Acţiune din ENP. Moldova a făcut progrese, de exemplu, în ce priveşte domnia legii. Sîntem mulţumiţi că Moldova a abolit pedeapsa cu moartea şi a schimbat codul electoral. Dar sînt şi domenii unde mai sînt multe de făcut: independenţa presei, corupţia, lipsa de transparenţă a procedurilor penale şi interferenţa în activitatea partidelor de opoziţie. Este rezolvarea conflictului din Transnistria o condiţie obligatorie pentru deschiderea unor viitoare negocieri cu Moldova? Sîntem decişi să contribuim într-o manieră concretă la o rezolvare a acestui conflict. Credem că un aspect-cheie al conflictului din Transnistria este asigurarea controlului Moldovei asupra totalităţii graniţei şi vămilor sale. De aceea, UE a lansat anul trecut aşa-numita Misiune de Asistenţă pentru Frontieră, pe întreaga lungime a graniţei cu Ucraina, inclusiv segmentul transnistrean. De asemenea, UE şi-a manifestat angajamentul în această problemă, participînd - împreună cu Statele Unite - ca observator la tratativele de pacificare. Conflictul din Transnistria se cere a fi rezolvat pentru binele Moldovei şi al întregii Europe. De aceea ne implicăm atît de atent în încercarea de a găsi o soluţie.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Viktor Orban FOTO EPA-EFE
Ungaria nu va susține noile sancțiuni împotriva Rusiei. Condiția pusă de Viktor Orban
Ungaria se va opune noilor sancțiuni planificate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, dacă acestea conțin sancțiuni în domeniul energiei, a declarat joi șeful de cabinet al premierului Viktor Orban.
309479561 627647835413743 5142992967937955401 n jpg
Pasajul Berceni: Când ar putea fi deschis circulației. „Furnizorii de materiale au întârziat livrarea”
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Irinel Scrioșteanu, a publicat noi imagini de pe șantierul pasajului Berceni de pe Centura Capitalei.
Pustiosu, Munții Orăștiei  Foto Daniel Guță (3) JPG
Pustiosu, dealul cu secrete de lângă Sarmizegetusa Regia. Descoperirea uimitoare din anii ´50 VIDEO
Dealurile din împrejurimile Sarmizegetusei Regia sunt acoperite de păduri dese de fag, care ascund o mulțime de așezări antice, unele încă necunoscute românilor. Un astfel de loc plin de secrete este Pustiosu, cercetat la mijlocul secolului trecut.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.