Am c├«╚Ötigat 20-30 de ani, dar am pierdut marile speran╚Ťe

Publicat în Dilema Veche nr. 340 din 19 - 25 august 2010
Am c├«╚Ötigat 20 30 de ani, dar am pierdut marile speran╚Ťe jpeg

- interviu cu Lucian BOIA -

C├«te speran┼úe am pierdut ┼či c├«te am c├«┼čtigat?

Nu s├«nt pesimist de felul meu, dar ├«ncerc s─â fiu lucid. Cred c─â ├«n lumea de ast─âzi s├«nt din ce ├«n ce mai pu┼úine motive de speran┼ú─â. Nu zic nici invers, c─â ar fi multe motive de disperare. Pentru c─â nici disperarea nu mai e ce a fost odat─â, dar nici speran┼úa. S-a c├«┼čtigat mult ├«n materie de speran┼ú─â ├«n ce prive┼čte dimensiunea biologic─â a vie┼úii omului. La capitolul speran┼ú─â de via┼ú─â putem vorbi de singura victorie indiscutabil─â ┼či de propor┼úii. ├Än cazul ├«n care e o mare diferen┼ú─â ├«ntre a muri la 90 de ani, ┼či nu la 60 de ani. Adev─ârul e c─â a fost un salt ├«n speran┼úa de via┼ú─â ┼či el continu─â s─â creasc─â. Pe la 1900, ├«n Occident, unde speran┼úa de via┼ú─â era cea mai ridicat─â, ea nu atingea v├«rsta de 50 de ani. Acum a ajuns spre 80 de ani, ┼či nu numai ├«n spa┼úiul occidental, a crescut cam peste tot. ┼×i ├«n ┼ú─ârile unde ├«nc─â domne┼čte mizeria, ├«n Africa neagr─â, de exemplu, speran┼úa de via┼ú─â e mai mare dec├«t era ├«n Occident ├«n anul 1900. E un proces planetar, chiar dac─â s├«nt trepte diferite de speran┼ú─â ├«n diferite zone din lume. Ceea ce ar putea p─ârea un paradox, dar e pura realitate, speran┼úa de via┼ú─â a crescut mai mult de la 1900 p├«n─â ast─âzi dec├«t din preistorie p├«n─â ├«n 1900. Deci, omul de la 1900 e mai apropiat de omul preistoric la capitolul ─âsta, dec├«t de noi cei de ast─âzi. Din cre┼čterea asta de vreo 30 de ani, vreo 20 din ei se datoreaz─â de fapt sc─âderii ┼či aproape dispari┼úiei mortalit─â┼úii infantile. Dar m─âcar 10 ├«nseamn─â ├«ntr-adev─âr o cre┼čtere efectiv─â a longevit─â┼úii ┼či toate astea asociate cu prelungirea efectiv─â a tinere┼úii. Un om, s─â zicem, de 70 de ani ast─âzi poate s─â fie, fizic vorbind, ┼či s─â se ┼či comporte ├«ntr-o manier─â mai tinereasc─â dec├«t un om de 50 de ani, cu 100 de ani ├«n urm─â. De la un an la altul durata vie┼úii cre┼čte, ├«ntrebarea e p├«n─â unde.

Avem exemplul unei fran┼úuzoaice, Jeane Calmante, femeia care a tr─âit cel mai mult, cu acte ├«n regul─â: 122 de ani ┼či c├«teva luni. Unii spun c─â pe aici s-ar plasa limita, al┼úii spun c─â aceast─â limit─â nu exist─â. A┼ča ar mai fi fabulo┼čii caucazieni care pretind c─â au tr─âit un secol ┼či jum─âtate, dar nimeni nu ┼čtie exact dac─â e chiar a┼ča.

A┼čadar, noi am c├«┼čtigat la speran┼úa de via┼ú─â 20-30 de ani, ├«n schimb am pierdut o bun─â parte din credin┼úa religioas─â, care ├«nsemna speran┼úa ├«n via┼úa de apoi. Dar simplific├«nd mult lucrurile, am putea spune c─â am c├«┼čtigat 20-30 de ani la longevitatea terestr─â ┼či am pierdut infinitul vie┼úii de apoi.

Mai putem vorbi ast─âzi de ÔÇ×mari speran┼úeÔÇť?

Am pierdut foarte mult nu numai din credin┼úa religioas─â, dar ┼či din cea cvasireligioas─â ├«n jurul unor mari proiecte ┼či idei dominante. Cum a fost ideologia na┼úional─â sau diverse ideologii politice, de la comunism ├«n extrema st├«ng─â, p├«n─â la formule milenariste ├«n extrema dreapt─â. Nu mai s├«nt mari proiecte colective ├«n care s─â credem ┼či s─â sper─âm a┼ča cum am f─âcut-o odat─â. Cine mai crede, de exemplu, ├«n viitorul radios pe care l-au promis diverse ideologii totalitare? Sau c├«t a mai r─âmas din credin┼úa extraordinar─â care a fost c├«ndva na┼úiunea, ca idee coagulant─â a unei comunit─â┼úi ┼či ca destin al comunit─â┼úii respective?

Am impresia c─â tr─âim ├«ntr-o lume ├«n care nu mai exist─â mari proiecte. Exist─â poate mai multe temeri dec├«t proiecte ┼či proiectele se ├«nv├«rt ├«n jurul temerilor respective. Cum e teama de degradare a mediului, toat─â mitologia construit─â ├«n jurul ├«nc─âlzirii globale. Nu spun c─â n-o fi ┼či o realitate, dar este ┼či mult─â mitologie ┼či foarte mult─â panic─â. Deci, marile credin┼úe nu se mai v─âd. Sigur c─â s├«nt oameni care au asemenea credin┼úe de ordin religios sau ideologic, dar privite la scara comunit─â┼úilor, ponderea ┼či for┼úa lor s├«nt mult mai mici dec├«t au fost c├«ndva.

Am c├«┼čtigat 20-30 de ani, dar am pierdut marile speran┼úe care au existat c├«ndva ┼či care poate au fost iluzorii sau par┼úial iluzorii, dar care ├«nsemnau mai mult pentru ├«mplinirea omului dec├«t ├«nseamn─â speran┼úa de via┼ú─â.

În ce au sperat românii de-a lungul unui secol?

Mai ├«nt├«i este ideologia na┼úional─â care a ac┼úionat ┼či la noi, ca aproape pretutindeni. ├Än societatea rom├óneasc─â ÔÇô cu o for┼ú─â deosebit─â, fiind vorba despre o na┼úiune fragmentat─â care urm─ârea s─â se emancipeze ┼či s─â se unifice ├«ntr-un stat na┼úional (├«n secolul al XIX-lea ┼či ├«n prima parte a secolului al XX-lea). Proiect care a ┼či reu┼čit str─âlucit prin crearea Rom├óniei mari ├«n 1918. Dup─â care, c├«nd nu mai era prea mult de sperat ├«n direc┼úia asta, s-au intensificat temerile c─â Rom├ónia mare nu va fi destul de rezistent─â, c─â e p├«ndit─â ┼či din exterior, ┼či din interior, c─â e amenin┼úat─â cu dezintegrarea. Ceea ce s-a ├«nt├«mplat, nu ├«n totalitate, dar ├«ntr-o m─âsur─â dramatic─â, ├«n 1940.

Un alt factor de speran┼ú─â a fost ridicarea Rom├óniei din starea de relativ─â ├«napoiere ├«n care se afla la un nivel european. S├«nt c├«teva genera┼úii care au reu┼čit s─â fac─â ceva dintr-o ┼úar─â care nu exista p├«n─â la mijlocul secolului al XIX-lea, din ni┼čte biete principate aflate foarte jos, ┼či politic, ┼či cultural. Au reu┼čit s─â fac─â Rom├ónia mic─â la ├«nceput, Rom├ónia mare apoi, s─â creeze o cultur─â modern─â mai mic─â dec├«t marile culturi occidentale, dar de un nivel apropiat. I-ar mai fi trebuit Rom├óniei vreo dou─â genera┼úii ca s─â ridice ┼či categoriile mai de jos ┼či s─â ajung─â la o formul─â de societate ┼či ├«n sens social, cultural ┼či politic apropiat─â de sistemul occidental, dar a venit deriva comunist─â. Ce s-a ├«nt├«mplat ├«n perioada comunist─â cu speran┼úa? A supravie┼úuit? ├Än secolul al XIX-lea, c├«nd exista ├«n Europa ┼či ├«n Occident o discrepan┼ú─â enorm─â ├«ntre clasele posedante ┼či conduc─âtoare ┼či mase, comunismul a ap─ârut ca o speran┼ú─â. ┼×i a ap─ârut ca un proiect de egalitate social─â care s-a dovedit utopic. Dar asta ┼čtim ast─âzi. Deci a existat partea aceasta de generozitate social─â ├«n comunism, ca punct de plecare. Sigur, amestecat─â de pe atunci cu resentimente, cu ceea ce s-a dovedit a fi utopia proiectului. ┼×i a ajuns s─â fie criminal, pentru c─â utopia nu poate s─â sf├«r┼čeasc─â dec├«t ├«n crim─â ┼či ├«n s├«nge. Utopia for┼úeaz─â istoria ┼či e clar c─â aluneci dinspre ideal spre solu┼úii brutale.

La noi tradi┼úia comunist─â era foarte slab─â. Dar ├«n primii ani, imediat dup─â 1944, pe l├«ng─â oportunismul unora, comunismul putea avea ┼či darul s─â-i ├«nc├«nte pe al┼úii. ├Än timp ce unii se pr─âbu┼čeau pe scara social─â, al┼úii urcau. Iar cei care urc─â s├«nt mai numero┼či dec├«t cei care cad.

A existat o luminiţă la capătul tunelului, speranţa că totul se va termina într-o zi?

Comunismul ├«ncetase de mult s─â mai fie o promisiune, o speran┼ú─â. Dup─â ce predicase ┼či a ┼či realizat ├«ntr-un anume fel colectivismul, a ├«ncurajat ┼či a dus foarte departe individualismul. Pentru c─â, ├«n situa┼úii din astea de dezastru, fiecare se descurc─â ┼či se salveaz─â cum poate. ─ésta e marele paradox al comunismului, a vrut s─â creeze colectivitate sudat─â ┼či a n─âruit p├«n─â ┼či ideea de colectivitate, ┼či a stimulat ├«n mod aberant individualismul oamenilor. ┼×i asta se vede ┼či ast─âzi ├«n societatea rom├óneasc─â. Rom├ónii s├«nt o societate ├«n care aproape c─â nu exist─â spirit civic, nu exist─â interes pentru lucrurile comune. Fiecare d─â din coate ┼či se descurc─â cum poate. Este o mo┼čtenire din comunism ├«n cea mai mare m─âsur─â. Oamenii s-au ├«nv─â┼úat s─â nu mai aib─â grij─â dec├«t de ei ┼či, ├«n judecata asta egoist─â, nu-┼či dau seama c─â via┼úa ta depinde de ce se ├«nt├«mpl─â ├«n societate.

C├«t despre sf├«r┼čitul comunismului, nu ┼čtiu c├«┼úi sperau c─â se va ├«nt├«mpla.

Eu, de pild─â, nu aveam deloc convingerea c─â vom ie┼či vreodat─â din comunism. Sigur, cu c├«tva timp ├«nainte, un an, existau semne. Nici occidentalii nu se a┼čteptau s─â se pr─âbu┼čeasc─â blocul comunist. ┼×i ei se obi┼čnuiser─â cu acest echilibru de for┼úe. Acum s├«ntem de┼čtep┼úi, dar ├«nainte de ÔÇÖ89, prea pu┼úini aveau ├«n minte c─â se va ├«nt├«mpla ceva p├«n─â la sf├«r┼čitul vie┼úii noastre. Comunismul reu┼čise s─â-i conving─â ┼či pe adversarii s─âi c─â e un regim instalat, dac─â nu o dat─â pentru totdeauna, ├«n orice caz, pentru mult timp.

├Än comunism speran┼úele ajunseser─â s─â fie m─ârunte pentru c─â via┼úa era at├«t de dificil─â. Te g├«ndeai cum s─â procuri un kilogram de carne sau de br├«nz─â, cum s─â-┼úi aranjezi ni┼čte lucruri m─ârunte ┼či aveai mult mai pu┼úin─â speran┼ú─â, sau aproape deloc, de ie┼čire din sistem.

Mai există pe undeva o cultură a speranţei?

Dac─â vorbim despre speran┼ú─â, americanii r─âm├«n na┼úia cea mai religioas─â a Occidentului. ┼×i ├«n sensul pur al religiei (s├«nt singurii occidentali care au o majoritate de credincio┼či), dar ┼či ├«n sensul mai general al credin┼úelor. S├«nt ├«nclina┼úi s─â cread─â ├«n mari proiecte, au ├«nc─â un gen de tinere┼úe, de ├«ncredere ┼či de aplecare spre mesianism. Dac─â vrem s─â c─âut─âm o cultur─â a speran┼úei, aici o g─âsim. Dar, sigur c─â ┼či la ei pragmatismul trece ├«nainte. De aceea, un proiect ca cel al ajungerii pe Marte (dup─â ce omul a pus piciorul pe Lun─â), abandonat ├«ntre timp din lips─â de fonduri, ├«nsemna ceva.

a consemnat Ana Maria SANDU

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.