Alte săli, aceleaşi emoţii

Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
Alte săli, aceleaşi emoţii jpeg

„Am fost aseară la film. Ce vreau să spun cu asta?“ Istoricii problemei (da, da, există oameni care cercetează ani în șir chestiunea, scriu cărți, devin profesori și fac cariere tot întrebîndu-se așa) sînt, în general, de acord că mersul la film în 2016 nu mai are multe în comun cu experiența similară din, să zicem, anii 1930-1950. Cel mai frapant semn al acestei mari schimbări este de ordin arhitectural. Nici în exterior, nici în interior, cinematografele care se construiesc astăzi nu mai seamănă cu cinematografele de altădată. Ornamentele, risipa de spațiu și tendința de a semăna cu sala de teatru din vremea în care filmul încerca să cîștige prestigiul teatrului nu se mai regăsesc în sălile de cinema construite azi. Sala de cinema nu mai are nevoie de prestigiul altei arte și nici de identitate estetică. De decenii bune, tendința este clară: contează doar filmul. Orice element care ar putea să-l distragă pe spectator de la film trebuie înlăturat. Dimpotrivă, orice element care accentuează experiența filmului, mergînd pînă la introducerea spectatorului în film, trebuie să fie prezent. Experiența cinematografului devine tot mai personală și mai intensă pe măsură ce își pierde dimensiunea socială. Mai nou, rețelele de cinematograf vor să recupereze și plăcerea de a socia­liza a spectatorilor fără, însă, să piardă ceva din performanța tehnologică uluitoare la care au ajuns. Sunetul, imaginea și ambianța sălii de proiecție vor urmări să personalizeze tot mai mult vizionarea, dar spațiile celelalte, serviciile și evenimentele – altele decît proiecțiile – sînt tentative de a reda mersului la film ceea ce, poate, a pierdut cu timpul. Sălile de cinema de astăzi au, și ele, poveștile lor. În fond, filmul emoționează, aprinde imaginația, zgîndăre sufletul și provoacă mintea și astăzi, așa cum o făcea și ieri. Sala de cinema a rămas un sanctuar al marilor emoții și, cînd se stinge lumina, magia se întîmplă și acum.

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

image png
Premierul Ciolacu, impresii de la funeraliile Papei Francisc. „A găsit mereu alinare pentru cei suferinzi”
Primul ministrul Marcel Ciolacu s-a aflat sâmbătă printre oficialii lumii întregi la funeraliile Papei Francisc, de la Vatican.
netflix pixabay jpg
Filmul de pe Netflix care a captivat o lume întreagă. Povestea misterioasă e inspirată din fapte reale
Netflix a lansat recent „iHostage”, un thriller olandez regizat de Bobby Boermans, care dramatizează o situație reală de luare de ostatici petrecută în 2022 într-un Apple Store din Amsterdam. Producția a avut un mare succes și s-a clasat pe locul 1 în topul Netflix din România.
IN ID290707 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Bolojan impresionat de grădinarii de la Cotroceni: „Dacă nu ai echipe puternice şi nu ai oameni serioşi, n-ai făcut nimic”
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a povestit cum o plimbare prin curtea Palatului Cotroceni l-a făcut să reflecteze la importanţa muncii de echipă în orice domeniu, inclusiv în politică.
Horoscopul dragostei, foto Shutterstock  jpg
Horoscopul săptămâna 27 aprilie - 3 mai. Zodiile care au toate șansele să își întâlnească marea dragoste
Săptămâna 27 aprilie - 3 mai vine cu schimbări importante pe plan sentimental. Cinci semne zodiacale vor simți că iubirea înflorește din nou, datorită unor mișcărilor astrale intense.
image png
Moartea Virginiei Giuffre, femeia care l-a acuzat pe prințul Andrew de abuz sexual, lasă în urmă întrebări fără răspuns
Virginia Giuffre a fost cunoscută la nivel internațional pentru acuzațiile aduse prințului Andrew și miliardarului Jeffrey Epstein, pe care i-a acuzat că au abuzat-o sexual pe când avea doar 17 ani.
Ilie Bolojan, interviu pentru presa locală Foto Captură video Bihoreanul   Youtube jpg
Cum răspunde președintele interimar Bolojan la scenariul unei posibile anulări a alegerilor și în luna mai
Preşedintele interimar Ilie Bolojan este convins că România nu va ajunge în situaţia de a anula pentru a doua oară un scrutin prezidenţial, apreciind că, până în momentul de faţă, nu există niciun motiv pentru o astfel de eventuală decizie.
Bundesarchiv Bild 101I 760 0171 19, Norwegen, Flughafen Fornebu Enhanced SR jpg
Bătălia pentru Norvegia – o premieră în istoria războiului
În cadrul istoriei războiului modern, operațiunea Weserübung Nord, asaltul german asupra Norvegiei din aprilie 1940, se distinge prin faptul că a reprezentat prima campanie din istorie planificată și executată întrunit de către forțele terestre (Heer), aeriene (Luftwaffe) și navale (Kriegsmarine).
O ambuscadă, pictură de Feliks Sypniewski din anul 1856 (© Wikimedia Commons)
Cum a zdrobit Ștefan cel Mare armata Poloniei în bătălia din Codrii Cosminului
La 26 octombrie 1497, Ștefan cel Mare a obținut o victorie strălucită împotriva armatei poloneze conduse de regele Ioan Albert, în Bătălia de la Codrii Cosminului.
Fabrica de zahăr din Giurgiu, în perioada interbelică (© iMAGO Romaniae)
Industria alimentară și dezvoltarea economică a României Mari
Perioada interbelică a fost o epocă de avânt economic și s-a înregistrat o dezvoltare a orașelor, creșterea populației impunând dezvoltarea capacităților de producție de mâncare în cantități mari și în timp cât mai scurt.