Alea ACTA est?

Publicat în Dilema Veche nr. 420 din 1-7 martie 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

- argument -

Nu îmi pot închipui la ce se aşteptau cei care au negociat şi semnat ACTA. Nimeni nu şi-a pus problema că, dat fiind că Internetul este o prezenţă şi o necesitate cotidiană pentru milioane şi milioane de oameni, vor exista reacţii? Desigur, ACTA nu se referă doar la Internet (sau nu în primul rînd). Este, în principiu, un acord care propune o cooperare internaţională pentru combaterea contrafacerilor de tot felul. Dar afectează şi Internetul. Aşa încît, după o negociere „discretă“ timp de cîţiva ani şi o semnare abia semnalată printr-un comunicat, documentul a devenit public şi oamenii au protestat: felul în care e redactat poate da naştere unor abuzuri în aplicarea lui. În plus, pentru un asemenea document, lipsa de transparenţă nu e o cale potrivită de negociere. Nu în ultimul rînd, faptul că nu a fost semnat tocmai de ţările în care contrafacerea e o mare problemă (precum China, Rusia, India şi altele) ridică semne de întrebare cu privire la utilitatea lui: în UE, SUA şi alte ţări semnatare există deja o legislaţie suficient de clară cu privire la combaterea contrafacerilor, a falsurilor, a „pirateriei“ pe Internet.

Şi totuşi... În materie de Internet, ACTA pare să complice lucrurile şi să lase nerezolvate problemele vechi. E adevărat că tehnologia permite distribuirea/copierea ilegală a unor opere (muzică, filme, literatură etc.), iar veniturile artiştilor au de suferit. Dar problema nu se rezolvă prin ACTA: e mai complicată, nu ţine doar de prinderea şi pedepsirea celor care încalcă regulile copyright-ului. E adevărat că libertatea Internetului şi posibilitatea de file sharing conduc la o răspîndire fără precedent a informaţiei şi culturii şi la îmbogăţirea culturală a unor indivizi care altminteri n-ar avea acces la cultură. Dar din ce trăiesc artiştii şi creatorii dacă operele lor sînt distribuite/preluate în mod gratuit în mii sau milioane de exemplare? Trebuie să întărim regulile privind copyright-ul sau să găsim alte modele de finanţare a culturii şi artei, în acord cu noile tehnologii? Sau – pur şi simplu – ne-am speriat prea mult şi, de fapt, situaţia nu e aşa de gravă?

Acest dosar încearcă să pună în discuţie cîteva dintre aceste probleme. ACTA e doar pretextul de la care am pornit. S-ar părea că în privinţa ACTA unele guverne fac un pas înapoi. Indiferent ce se va întîmpla însă, unele probleme tot nerezolvate rămîn.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Încă o bancă din România a fost vândută. Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia
Băncile prezente din România par deosebit de atractive pentru investitori, dată fiind intensitatea tranzacțiilor de pe piața bancară din ultima perioadă.
image
Pacienta operată la Craiova de Alin Demetrian a murit. Cunoscutul chirurg e acuzat acum că a omorât în total cinci oameni
Fostul manager al Spitalului de Urgență din Craiova era acuzat de moartea a patru bolnavi și se afla sub control judiciar când a operat-o pe ultima pacientă. Polițiștii au cerut schimbarea controlului judiciar într-o măsură mai dură, dar judecătorii craioveni au respins cererea.
image
Ziua în care Imperiul Austriac a anexat nord-vestul Moldovei, denumind zona Bukowina. Ce a însemnat noua stăpânire pentru români VIDEO
La 7 mai 1775, Imperiul Austriac a anexat nord-vestul Moldovei, denumind zona Bukowina. Aici erau ctitorite unicele podoabe de cultură și artă: mânăstirile bucovinene.

HIstoria.ro

image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a
image
Au reușit sovieticii să decripteze mesajele Enigma înainte de Bătălia de la Stalingrad?
Dacă despre succesele occidentalilor pe frontul invizibil se cunosc destul de multe aspecte, nu același lucru se poate spune despre reușitele sovieticilor. Au reușit sovieticii să decripteze comunicațiile Enigma?
image
Răscoala de la 1907 - Ieșirea de pe scena politică a Nababului
De-abia se stinseseră ecourile laudative ale Serbărilor din 1906, prilejuite de aniversarea a 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I, privite ca o manifestare națională a românilor de pretutindeni, că România se va vedea confruntată cu o mișcare extrem de violentă, proprie Evului Mediu.