Afaceri pe social media sau cum se bagă firmele în conversație

Simona DAVID
Publicat în Dilema Veche nr. 337 din 29 iulie - 4 august 2010
Afaceri pe social media sau cum se bagă firmele în conversație jpeg

A fost odată cînd oamenii pălăvrăgeau pe băncuţele de la poartă (se mai întîmplă şi în zilele noastre, pe ici pe colo, la ţară)… Unde pălăvrăgim noi astăzi? Ei bine, în era Internetului, conversaţia noastră cu familia, prietenii şi cunoştinţele se mută încet-încet în spaţiul virtual, pe reţelele sociale… Ca profesionist în comunicare/PR/advertising, şi chiar ca om de afaceri, nu mai poţi ignora faptul că milioane de persoane utilizează astăzi diverse canale social media în România. Cum, încă nu ai cont pe Facebook şi/sau pe alte reţele, acolo unde s-ar putea să fie clienţii (actuali sau potenţiali), liderii de opinie şi stakeholderii tăi?

Facebook în România

Cu toate că, la nivel internaţional, apar din ce în ce mai multe voci care militează pentru „o viaţă fără Facebook“, criticînd reţeaua pentru modul netransparent de gestionare a datelor personale şi a conţinutului, Facebook cîştigă teren cu mare viteză şi în România. Numărul utilizatorilor s-a triplat de la începutul acestui an, depăşind 1,5 milioane (sursa: Facebook). Surprinzător: de obicei, o reţea trebuie mai întîi să se dezvolte pentru a atrage publicitate, dar iată că lucrurile se pot întîmpla şi invers. În cazul Facebook, business-ul a impulsionat extinderea reţelei (vezi reclama Vodafone cu C.R.B.L. de la începutul acestui an). Pot fi separate astăzi comunităţile (virtuale sau nu) de interesele comerciale ale unora sau altora? Atîta timp cît vorbim despre consum/consumatori, iar comunităţile virtuale se hrănesc cu informaţie, întotdeauna va exista şi interesul de a folosi acest potenţial. Ideal ar fi ca acest lucru să fie făcut într-un mod inteligent, respectîndu-i, în acelaşi timp, pe utilizatori. Am stabilit deja că reţelele sociale asigură, de fapt, suportul pentru diverse conversaţii. Dar să vedem care este conversaţia despre social media, mai ales dacă vrem să aflăm care este direcţia spre care ne îndreptăm.

Creşterea ameţitoare a reţelei a determinat numeroase companii mai mari sau mai mici, dar şi organizaţii non-profit să-şi creeze profiluri pe Facebook. În fond, nu te costă nimic să îţi faci profil pe Facebook! Important este ce faci cu el, ce resurse eşti dispus să investeşti, care sînt obiectivele, cum măsori rezultatele şi cum se încadrează ceea ce-ţi propui în strategia ta de business? În final, ce contează: numărul persoanelor care te apreciază sau al celor care aleg să cumpere produsul/serviciul pe care îl oferi? Sau şi una şi alta? Dacă nu ştii cu ce să le compari, cifrele „brute“ sînt dezarmante – vezi mai jos (sursa: Facebook, 19 iulie 2010).

Activismul online

O primă concluzie ar fi că sîntem în perioada de „înmugurire“ a acestui tip de social media în România. Pe de altă parte, dacă ne uităm, spre exemplu, la diferenţa nesemnificativă între cei care s-au exprimat ca fiind pro sau contra proiectului Roşia Montană pe Facebook, am putea spune că nici una dintre părţi nu este cîştigătoare pe acest teren. Dar ceea ce astăzi pare nerelevant poate avea un impact diferit mîine, în funcţie de cît de uşor poate fi mobilizată o comunitate sau alta atunci cînd este vorba despre a protesta în mod activ.

Iar activismul online cîştigă teren. Nu întîmplător am menţionat mai sus Boycott BP, un grup creat pe Facebook care a atras peste 830.000 de fani la nivel internaţional. Sînt şi alte exemple recente: pagina de pe Facebook a companiei Intel a fost atacată de activişti care se opun comerţului cu „minerale de conflict“ provenite din exploatările miniere din Congo. Greenpeace a coordonat un asalt pe diferitele reţele sociale împotriva Nestlé, pentru utilizarea uleiului de palmier furnizat de companii care defrişează pădurile din Indonezia la fabricarea Kit Kat. Indiferent dacă sîntem sau nu de acord cu fenomenul social media, el există şi are un impact asupra vieţii noastre de zi cu zi. Regula de bază a PR-ului clasic era: „ai grijă ce faci astăzi, ca nu cumva să sfîrşeşti pe prima pagină a ziarelor de mîine!“. Regula rămîne valabilă, doar că te poţi trezi într-o clipită pe Facebook/YouTube etc., iar impactul poate fi devastator. Iar dacă politicienii numără voturi, în cazul companiilor pierderile se văd în bilanţ. Din acest punct de vedere, rolul social media este unul benefic, pentru că s-a dovedit că o presiune suplimentară asupra persoanelor publice şi asupra companiilor pentru a avea o conduită corectă nu strică niciodată. Dimpotrivă.

Număr utilizatori care apreciază compania / marca / persoana / inițiativa:

1) Michael Jackson - 16,5 milioane
2) Barack Obama - 10,9 milioane
3) Coca Cola - 7,9 milioane
4) Britney Spears - 3,5 milioane
5) Ferrari - peste 1 milion
6) Nokia - peste 1 milion
7) Boycott BP - 830.000
8) The Economist - 340.000
9) Nicolas Sarkozy - 259.000
10) Mădălina Manole - 9000
11) SOS Roșia Montană - 6000
12) Eu cînd vreau să fluier, fluier - 5200
13) Proiectul Roșia Montană - 4500
14) Campania "Scoatem România de sub ape" - 2600.

Simona David este corporate affairs director la Adevărul Holding. Are 16 ani de experienţă în jurnalism economic şi comunicare în afaceri şi instituţii publice.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Libertățile lui Niță
Dosarul de față marchează un secol de la acea Constituție și o privește cu luciditate.
constitutia din 1923 2 jpg
Triumful efemer al brătianismului – Constituția de la 1923
Constituția de la 1923 este, în termeni politici, juridici şi simbolici, apoteoza lui Ioan I.C.Brătianu
img jpg
De la formă la forță: starea de asediu
O altă Constituție urma să fie proclamată la sfîrșitul lui februarie 1938, instaurînd formal autoritarismul carlist.
p 11 Carol al II lea WC jpg
Între bovarism și realitate tradiții constituționale la centenar
Constituția din 1923 e mai mult un abandon al constituționalizării și, în felul ei, un pas precar spre maturizare.
p 12 Juliu Maniu WC jpg
p 13 Statuia lui Ion I C  Bratianu WC jpg
Cît de liberală putea fi Constituția din 29 martie 1923?
Din punct de vedere politic, adoptarea Constituției României Mari reprezintă un considerabil succes al PNL.
culisele promulgarii constitutiei din 1923 bataie ca in filme in jpg
A fost suficient să vi se prezinte chestiunea femeilor...
Dl. V. Pella: Ce legătură are igiena cu drepturile politice ale femeilor?
Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.