Afacere Roşia Montană: puncte tari şi puncte slabe

Publicat în Dilema Veche nr. 147 din 17 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Proiectul "Roşia Montană" include, ca într-o vitrină intens luminată, toate frămîntările din economia de tranziţie românească. Suspiciuni, atacuri dure, interese obscure, un investitor dubios şi asocieri de afaceri la limita legii. Afacerea Roşia Montană începe în anul 1997. Atunci, un investitor de origine română, Frank Timiş, reuşeşte să se asocieze cu Regia naţională pentru exploatarea zăcămintelor de aur de la Roşia Montană. Aici apar primele suspiciuni. În primul rînd, Frank Timiş nu pare a fi omul potrivit pentru exploatarea aurului românesc. Cu un trecut înceţoşat, proprietar al cîtorva companii care nu au avut niciodată rezultate spectaculoase, australianul de origine română este mai degrabă un tip cu multe conexiuni în lumea politică, decît un întreprinzător serios. În al doilea rînd, contractul încheiat între Gabriel Resources (compania lui Frank Timiş) şi compania cu capital de stat a respectat principiul multor privatizări din România: iuţeala de mînă şi nebăgarea de seamă. Frank Timiş cotează Roşia Montană Gold Corporation la Bursa de metale preţioase din Canada şi compania se capitalizează cu cîteva zeci de milioane de dolari. Acest lucru arată că firma nu dispunea de capitalul necesar dezvoltării proiectului "Roşia Montană". În sine, acest lucru nu este antieconomic. În fond, rolul bursei este acela de a ajuta companiile să se capitalizeze. Dar ne pot pune pe gînduri două lucruri. Primul: Frank Timiş încearcă să facă proiectul "Roşia Montană" fără bani în buzunare. Al doilea: există informaţii care arată că listarea companiei la bursa din Canada s-a făcut înainte de încheierea contractului cu Regia autonomă din Deva. Ceea ce indică faptul că firma lui Frank Timiş avea o mare foame de bani. În anul 2005, Frank Timiş iese din scenă. El se retrage într-un moment delicat pentru companiile pe care le deţinea. Una dintre firmele sale investise, fără efecte comerciale notabile, sume importante în explorarea unor zăcăminte de ţiţei din Grecia. Prezenţa lui Frank Timiş în proiectul iniţial de la Roşia Montană, şi mişcările financiare riscante pe care le-a făcut mai afectează şi astăzi credibilitatea proiectului. De cealaltă parte, organizaţiile neguvernamentale, care au atacat proiectul, au avut o înverşunare exagerată, ceea ce a pus, încă de la început, sub semnul întrebării implicarea lor obiectivă şi dezinteresată. Am asistat la rafale trase din toate poziţiile. Proteste în ţară şi pe plan internaţional, festivaluri de muzică şi poezie, campanii de presă, atragerea unor lideri de opinie în aceste campanii. De fapt, a fost vorba despre folosirea unei întregi recuzite care indică existenţa unor finanţări substanţiale. Cei care au orchestrat campaniile împotriva proiectului "Roşia Montană" au avut la dispoziţie de toate, de la expunere media şi bani, pînă la maşini de lux. Totul s-a făcut însă în numele protejării mediului şi a vestigiilor arheologice din zonă. Este clar că la aceste campanii s-au ataşat oameni care au crezut doar în idei, dar la fel de limpede este faptul că au existat finanţatori din umbră care au pus umărul şi bani pentru stoparea proiectului "Roşia Montană". Care este adevărul? Trebuie abandonată exploatarea aurului la Roşia Montană sau este vorba despre un proiect viabil? Nu există un răspuns tranşant. Poate doar unul bazat pe argumente economice care pleacă inevitabil de la premisa că zăcămintele de la Roşia Montană trebuie exploatate. Ar fi absurd să ne imaginăm, în mileniul trei, că 300 de tone de aur şi 1500 de tone de argint (atît se estimează că se află la Roşia Montană) nu iau o destinaţie comercială. Dar ar trebui să fie impuse cel puţin trei condiţii pentru exploatarea zăcămîntului. În primul rînd, ar trebui să existe un investitor cu experienţă în domeniu şi cu bonitate financiară. Deja, prezenţa lui Frank Timiş a născut prea multe semne de întrebare. În al doilea rînd, ar trebui găsit un raport echitabil de parteneriat cu statul român. Cele mai recente privatizări din domeniul energetic au adus în discuţie eficienţa cu care statul decide concesiunea resurselor naturale (de exemplu, redevenţa pentru resursele energetice exploatate de Petrom OMV după privatizarea companiei). Faptul că Minvest Deva, regia autonomă care exploatează în acest moment zăcămintele de la Roşia Montană, este unul dintre cei mai mari datornici la bugetele de stat arată că ar fi potrivit un parteneriat public-privat. În al treilea rînd, exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană ar trebui să se facă doar în condiţiile protejării mediului înconjurător. Din acest punct de vedere, întîrzierea proiectului şi aderarea României la Uniunea Europeană (UE) se pot dovedi de bun augur. În UE, monitorizarea respectării condiţiilor de mediu va trebui să se facă mult mai strict, astfel că temerile mai mult sau mai puţin întemeiate ale organizaţiilor ecologiste ar putea fi spulberate. Roşia Montană este o afacere care necesită investiţii importante, dar care poate genera, în funcţie de cotaţia aurului, venituri de cel puţin o jumătate de miliard de dolari. Nici un stat din lume nu-şi poate permite să o ignore. Important este însă ca statul român să minimizeze punctele slabe ale afacerii Roşia Montană.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Mituri despre consumul fructelor, demontate de nutriționiști. Nu există un moment „greșit” pentru a le consuma
Fructele sunt printre cele mai sănătoase alimente pe care le puteți mânca. Sunt sărace în calorii, dar bogate în fibre, vitamine, minerale și compuși vegetali protectori.
image
Diana, fata atacată de urs la Bușteni, a murit în urma căzăturii în râpă: „Avea multiple traumatisme și răni incompatibile cu viața”
Apar noi dezvăluiri în cazul fetei de 19 ani, atacată de un urs pe traseul Jepii Mici, din Munții Bucegi și aruncată într-o prăpastie. Medicii legiști spun că tânăra a murit din cauza rănilor provocate de căzătură, aceasta având „politraumatisme și răni incompatibile cu viața”, potrivit Antena 3.
image
Orașul în care turiștii primesc un prânz gratuit dacă strâng gunoiul. Experiențe unice și pentru cei care folosesc transportul public sau bicicleta VIDEO
Turiștii care vizitează capitala Danemarcei vor fi recompensați cu mâncare, cafele și activități gratuite, însă doar dacă iau parte la activități ecologice.

HIstoria.ro

image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.
image
Nicolae Ceaușescu a făcut de gardă la catafalcul lui Tudor Arghezi / FOTO
De un asemenea privilegiu nu s-a bucurat nici un scriitor în Istoria României.