Afacere Ro┼čia Montan─â: puncte tari ┼či puncte slabe

Publicat în Dilema Veche nr. 147 din 17 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Proiectul "Ro┼čia Montan─â" include, ca ├«ntr-o vitrin─â intens luminat─â, toate fr─âm├«nt─ârile din economia de tranzi┼úie rom├óneasc─â. Suspiciuni, atacuri dure, interese obscure, un investitor dubios ┼či asocieri de afaceri la limita legii. Afacerea Ro┼čia Montan─â ├«ncepe ├«n anul 1997. Atunci, un investitor de origine rom├ón─â, Frank Timi┼č, reu┼če┼čte s─â se asocieze cu Regia na┼úional─â pentru exploatarea z─âc─âmintelor de aur de la Ro┼čia Montan─â. Aici apar primele suspiciuni. ├Än primul r├«nd, Frank Timi┼č nu pare a fi omul potrivit pentru exploatarea aurului rom├ónesc. Cu un trecut ├«nce┼úo┼čat, proprietar al c├«torva companii care nu au avut niciodat─â rezultate spectaculoase, australianul de origine rom├ón─â este mai degrab─â un tip cu multe conexiuni ├«n lumea politic─â, dec├«t un ├«ntreprinz─âtor serios. ├Än al doilea r├«nd, contractul ├«ncheiat ├«ntre Gabriel Resources (compania lui Frank Timi┼č) ┼či compania cu capital de stat a respectat principiul multor privatiz─âri din Rom├ónia: iu┼úeala de m├«n─â ┼či neb─âgarea de seam─â. Frank Timi┼č coteaz─â Ro┼čia Montan─â Gold Corporation la Bursa de metale pre┼úioase din Canada ┼či compania se capitalizeaz─â cu c├«teva zeci de milioane de dolari. Acest lucru arat─â c─â firma nu dispunea de capitalul necesar dezvolt─ârii proiectului "Ro┼čia Montan─â". ├Än sine, acest lucru nu este antieconomic. ├Än fond, rolul bursei este acela de a ajuta companiile s─â se capitalizeze. Dar ne pot pune pe g├«nduri dou─â lucruri. Primul: Frank Timi┼č ├«ncearc─â s─â fac─â proiectul "Ro┼čia Montan─â" f─âr─â bani ├«n buzunare. Al doilea: exist─â informa┼úii care arat─â c─â listarea companiei la bursa din Canada s-a f─âcut ├«nainte de ├«ncheierea contractului cu Regia autonom─â din Deva. Ceea ce indic─â faptul c─â firma lui Frank Timi┼č avea o mare foame de bani. ├Än anul 2005, Frank Timi┼č iese din scen─â. El se retrage ├«ntr-un moment delicat pentru companiile pe care le de┼úinea. Una dintre firmele sale investise, f─âr─â efecte comerciale notabile, sume importante ├«n explorarea unor z─âc─âminte de ┼úi┼úei din Grecia. Prezen┼úa lui Frank Timi┼č ├«n proiectul ini┼úial de la Ro┼čia Montan─â, ┼či mi┼čc─ârile financiare riscante pe care le-a f─âcut mai afecteaz─â ┼či ast─âzi credibilitatea proiectului. De cealalt─â parte, organiza┼úiile neguvernamentale, care au atacat proiectul, au avut o ├«nver┼čunare exagerat─â, ceea ce a pus, ├«nc─â de la ├«nceput, sub semnul ├«ntreb─ârii implicarea lor obiectiv─â ┼či dezinteresat─â. Am asistat la rafale trase din toate pozi┼úiile. Proteste ├«n ┼úar─â ┼či pe plan interna┼úional, festivaluri de muzic─â ┼či poezie, campanii de pres─â, atragerea unor lideri de opinie ├«n aceste campanii. De fapt, a fost vorba despre folosirea unei ├«ntregi recuzite care indic─â existen┼úa unor finan┼ú─âri substan┼úiale. Cei care au orchestrat campaniile ├«mpotriva proiectului "Ro┼čia Montan─â" au avut la dispozi┼úie de toate, de la expunere media ┼či bani, p├«n─â la ma┼čini de lux. Totul s-a f─âcut ├«ns─â ├«n numele protej─ârii mediului ┼či a vestigiilor arheologice din zon─â. Este clar c─â la aceste campanii s-au ata┼čat oameni care au crezut doar ├«n idei, dar la fel de limpede este faptul c─â au existat finan┼úatori din umbr─â care au pus um─ârul ┼či bani pentru stoparea proiectului "Ro┼čia Montan─â". Care este adev─ârul? Trebuie abandonat─â exploatarea aurului la Ro┼čia Montan─â sau este vorba despre un proiect viabil? Nu exist─â un r─âspuns tran┼čant. Poate doar unul bazat pe argumente economice care pleac─â inevitabil de la premisa c─â z─âc─âmintele de la Ro┼čia Montan─â trebuie exploatate. Ar fi absurd s─â ne imagin─âm, ├«n mileniul trei, c─â 300 de tone de aur ┼či 1500 de tone de argint (at├«t se estimeaz─â c─â se afl─â la Ro┼čia Montan─â) nu iau o destina┼úie comercial─â. Dar ar trebui s─â fie impuse cel pu┼úin trei condi┼úii pentru exploatarea z─âc─âm├«ntului. ├Än primul r├«nd, ar trebui s─â existe un investitor cu experien┼ú─â ├«n domeniu ┼či cu bonitate financiar─â. Deja, prezen┼úa lui Frank Timi┼č a n─âscut prea multe semne de ├«ntrebare. ├Än al doilea r├«nd, ar trebui g─âsit un raport echitabil de parteneriat cu statul rom├ón. Cele mai recente privatiz─âri din domeniul energetic au adus ├«n discu┼úie eficien┼úa cu care statul decide concesiunea resurselor naturale (de exemplu, redeven┼úa pentru resursele energetice exploatate de Petrom OMV dup─â privatizarea companiei). Faptul c─â Minvest Deva, regia autonom─â care exploateaz─â ├«n acest moment z─âc─âmintele de la Ro┼čia Montan─â, este unul dintre cei mai mari datornici la bugetele de stat arat─â c─â ar fi potrivit un parteneriat public-privat. ├Än al treilea r├«nd, exploatarea z─âc─âmintelor de la Ro┼čia Montan─â ar trebui s─â se fac─â doar ├«n condi┼úiile protej─ârii mediului ├«nconjur─âtor. Din acest punct de vedere, ├«nt├«rzierea proiectului ┼či aderarea Rom├óniei la Uniunea European─â (UE) se pot dovedi de bun augur. ├Än UE, monitorizarea respect─ârii condi┼úiilor de mediu va trebui s─â se fac─â mult mai strict, astfel c─â temerile mai mult sau mai pu┼úin ├«ntemeiate ale organiza┼úiilor ecologiste ar putea fi spulberate. Ro┼čia Montan─â este o afacere care necesit─â investi┼úii importante, dar care poate genera, ├«n func┼úie de cota┼úia aurului, venituri de cel pu┼úin o jum─âtate de miliard de dolari. Nici un stat din lume nu-┼či poate permite s─â o ignore. Important este ├«ns─â ca statul rom├ón s─â minimizeze punctele slabe ale afacerii Ro┼čia Montan─â.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.
image
Momentul ├«n care Roxana Donisan a fost atacat─â de rechin a fost filmat de un turist.┬áÔÇ×A ajuns p├ón─â la geamandur─â, acolo a ├«nh─â┼úat-o rechinulÔÇť
P─ârin┼úii Roxanei Donisan, rom├ónca ucis─â ├«n Egipt de un rechin, au povestit c─â fiica lor a g─âsit oferta de vacan┼ú─â ├«n sta┼úiunea Hurghada ├«n ultima clip─â ┼či a ocupat singurul loc r─âmas liber ├«n avion. Acum a┼čteapt─â s─â ajung─â acas─â trupul ne├«nsufle┼úit al singurului lor copil.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.