Acolo unde se vor duce banii nu vom mai fi noi, cei de aziÔÇŽ

Publicat în Dilema Veche nr. 878 din 4 - 10 februarie 2021
Acolo unde se vor duce banii nu vom mai fi noi, cei de aziÔÇŽ jpeg

De fiecare dat─â c├«nd ├«ncep s─â scriu despre sus╚Ťinerea public─â pentru cultur─â, m─â g─âsesc ├«n aceea╚Öi postur─â: a celui care ├«ncearc─â, f─âr─â succes, s─â explice ╚Öi s─â reexplice c─â nu doar despre c├«te resurse financiare se aloc─â este vorba, ci despre de ce s├«nt ele alocate ╚Öi, mai ales, despre cum s├«nt alocate.

Cultura este un drept prev─âzut ├«n Constitu╚Ťie. Avem dreptul s─â profit─âm de cultur─â, a╚Öa cum avem dreptul s─â avem (prin taxele pe care le pl─âtim) servicii publice care, teoretic, asigur─â o mai bun─â calitate a vie╚Ťii. Cultura este, ╚Öi ea, ├«n accep╚Ťia european─â, cel pu╚Ťin, un serviciu public.

Ca orice serviciu public, el trebuie s─â r─âspund─â unor nevoi ale comunit─â╚Ťii, mai bine spus, ale comunit─â╚Ťilor din care este alc─âtuit─â o societate. Teatrele, muzeele, bibliotecile subven╚Ťionate de stat trebuie s─â dea acces ╚Öi s─â angajeze participarea intelectual─â ╚Öi creativ─â a celor care le ├«ntre╚Ťin, adic─â cet─â╚Ťenii. Aceste institu╚Ťii pot ╚Öi trebuie s─â inspire, s─â stimuleze, s─â ofere o stare de bine, s─â ofere ocazia unei experien╚Ťe de trezire spiritual─â ╚Öi de liant cu al╚Ťi oameni. Fran╚Ťa define╚Öte sus╚Ťinerea public─â a culturii ca pe obliga╚Ťia unui stat-na╚Ťiune de a ├«ngriji patrimoniul material ╚Öi imaterial, pe cel creativ ╚Öi intelectual ╚Öi pe cel viitor (artele contemporane). Iar Marea Britanie ╚Öi SUA au construit modalit─â╚Ťi fiscale de ├«ncurajare a sus╚Ťinerii artelor fiindc─â, da, cultura este (o dovedesc ora╚Öele unde aceasta ├«nflore╚Öte) un enorm motor economic pentru regiuni ├«ntregi: uita╚Ťi-v─â numai cum s-a golit o metropol─â ca NY ├«n perioada pandemiei.

Oare toate aceste adev─âruri, at├«t de banale p├«n─â la urm─â, exist─â ├«n con╚Ötiin╚Ťa opiniei publice din Rom├ónia? Sau ├«n con╚Ötiin╚Ťa deciden╚Ťilor, a oamenilor politici? Cu asta ar trebui s─â ├«nceap─â discu╚Ťia despre traiectoria banilor pentru cultur─â. Motivele pentru care nu ne va fi niciodat─â foarte clar de unde vin banii ╚Öi unde se duc ├«n cultura subven╚Ťionat─â din Rom├ónia de azi ╚Ťin de contextul na╚Ťional, local, dar ╚Öi european ╚Öi global.

├Än primul r├«nd, pretindem, de la c─âderea comunismului ├«ncoace, c─â ne intereseaz─â starea patrimoniului. Cu toate acestea, monumente de mare valoare s├«nt l─âsate ├«n paragin─â, case s├«nt l─âsate s─â se degradeze pentru ca ├«n locul lor mafia imobiliar─â s─â construiasc─â blocuri, l─âca╚Öuri de cult s├«nt l─âsate prad─â igrasiei sau devin obiectul unor restaur─âri improprii ╚Öi frauduloase. Patrimoniul rural e neglijat, iar felul ├«n care se angajeaz─â ╚Öantierele de restaurare nu beneficiaz─â nici p├«n─â azi de faimoasele ÔÇ×credite de angajamentÔÇŁ, care ar permite restaurarea lor p├«n─â la cap─ât ╚Öi ├«n continuitate, f─âr─â ├«ntreruperi ╚Öi redepuneri de solicit─âri ├«n fiecare an. Am v─âzut, ├«n ╚Ťar─â, ╚Öantiere ale unor biserici sau monumente ├«ntrerupte din lucru fiindc─â schimb─ârile de guverne ╚Öi, mai ales, de mini╚Ötri ai Culturii, at├«t de frecvente, au reorganizat ├«n fiecare an priorit─â╚Ťile de investi╚Ťie. Nu este trist, este revolt─âtor! ├Än Moldova, fostele conace ÔÇô poten╚Ťiale destina╚Ťii istorice, pu╚Ťine restaurate de proprietari cu mari sacrificii ÔÇô nu pot beneficia de ajutor de stat. La fel, cimitirele evreie╚Öti ╚Öi sinagogile pictate, ca s─â dau doar aceste exemple. La T├«rgu Jiu, grija pentru ansamblul Br├óncu╚Öi a trecut prin peripe╚Ťii tragi-comice, iar peisajul ╚Öi galeriile romane unice ├«n lume de la Ro╚Öia Montan─â stau ├«nc─â ├«n a╚Öteptare pentru a intra ├«n patrimoniul mondial UNESCO. Toate acestea vorbesc despre cum se concretizeaz─â, de fapt, interesul de at├«tea ori afirmat public pentru patrimoniul na╚ŤionalÔÇŽ

├Än al doilea r├«nd, cultura ca instrument local pentru propagand─â ╚Öi/sau campanie politic─â a r─âmas cheia aloc─ârii resurselor financiare. Anumite ora╚Öe, precum Cluj, Sibiu, Bucure╚Öti, Alba Iulia, Arad, Timi╚Öoara, tind, ├«ncet-├«ncet, s─â echilibreze evenimentele culturale cu cele doar ├«n aparen╚Ť─â culturale, dar, ├«n fond, pur populiste. Este evident c─â, ├«n aceast─â privin╚Ť─â, Clujul este de departe cel mai avansat. Mai ales dup─â criteriul aloc─ârii fondurilor pentru dezvoltare cultural─â sustenabil─â. Dar sus╚Ťinerea culturii presupune o corelare ├«ntre diversele ini╚Ťiative ╚Öi o g├«ndire strategic─â mult mai avansat─â la nivel na╚Ťional. ╚śi o desp─âr╚Ťire ├«ntre experien╚Ťa cultural─â (cea care hr─âne╚Öte ╚Öi interogheaz─â) ╚Öi cea electoral─â (care vulgarizeaz─â sensul experien╚Ťei creative).

├Än al treilea r├«nd, americanizarea produsului cultural ├«n Europa, ├«nclina╚Ťia radical─â spre forme de divertisment consumate de un public educat s─â ÔÇ×consumeÔÇŁ, nu s─â ÔÇ×experimentezeÔÇŁ reorienteaz─â radical raportul ├«ntre art─â ╚Öi bani, ├«ntre pia╚Ť─â ╚Öi creator, ├«ntre ceea ce are valoare artistic─â fiindc─â se vinde ╚Öi ceea ce are valoare artistic─â fiindc─â ne pune fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â cu noi ├«n╚Öine, ├«n mod cathartic.

├Än fine, statul va investi ├«n cultura de care s─â profite ╚Öi la care s─â aib─â acces cet─â╚Ťenii care pl─âtesc taxe. Or, ├«n Rom├ónia, cercul celor care pl─âtesc taxe importante ├«ncepe s─â fie populat de o comunitate tot mai pu╚Ťin educat─â, tot mai simplist mercantil─â ╚Öi tot mai g─âl─âgioas─â ╚Öi mai opulent─â. Iar genera╚Ťiile care vin, a╚Öa cum arat─â ele la o privire, poate, superficial─â, tr─âiesc din cultura imediat─â, dominat─â de judec─â╚Ťi insuficient argumentate, de imagini contraf─âcute ╚Öi de influen╚Ťa unor modele de pe social media. P├«n─â la urm─â, nu-i a╚Öa, c─âtre acest public se vor adresa produc─âtorii de cultur─â din viitorÔÇŽ

├Än concluzie: printre multe altele, pandemia a provocat ╚Öi accelerat con╚Ötientizarea acestor adev─âruri, la fel de importante ca primele enumerate de mine, la ├«nceput. M─â tem c─â acelea, dac─â avem curajul s─â ne uit─âm la ele cu luciditate, au devenit, de fapt, pentru o mare parte a societ─â╚Ťii, fie desuete, fie lipsite de sens. ╚śi vor deveni tot mai mult a╚Öa. ÔÇ×O brave new world, That has such people inÔÇÖt!ÔÇť...

Corina ╚śuteu este expert interna╚Ťional ├«n management ╚Öi politici culturale. A fost director al ICR New York ╚Öi ministru al Culturii. Este pre╚Öedinte al Making Waves, Festivalul de film rom├ónesc de la New York.

Foto: wikimedia commons

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.