Acel moment din an

Adrian BENEA
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 723 din 28 decembrie 2017 ÔÇô 10 ianuarie 2018
Acel moment din an jpeg

Primele mele experien╚Ťe cu rezolu╚Ťiile s-au petrecut prin anii ÔÇÖ80 ╚Öi au avut direct─â leg─âtur─â cu ├«nceperea noului an ╚Öcolar. ├Ämi promiteam mereu c─â o s─â ├«nv─â╚Ť mai cu spor, iar ├«n primele dou─â-trei s─âpt─âm├«ni chiar reu╚Öeam s─â m─â ╚Ťin de cuv├«nt, ├«ns─â apoi m─â luam cu lucruri mai serioase, cum ar fi fotbalul, ri╚Öca sau aventurile lui Winnetou, iar hot─âr├«rile mele se retr─âgeau discret ├«ntr-un col╚Ť, a╚Ötept├«nd, r─âbd─âtoare, s─â le scot de la naftalin─â, la ├«nceputul urm─âtorului an ╚Öcolar. Nu ├«mi amintesc ca ├«n preajma revelionului s─â m─â fi g├«ndit vreodat─â ├«n mod special la ceva care s─â aduc─â a rezolu╚Ťie, ne blagosloveam doar unii pe al╚Ťii cu ur─âri de bine, aprindeam c├«teva artificii la fel de am─âr├«te ca propria noastr─â soart─â de ostatici ai regimului ╚Öi ne culcam nu cu mult mai binedispu╚Öi dec├«t ├«n anul pe care tocmai ├«l l─âsaser─âm ├«n urm─â.

Mai tîrziu am aflat că obiceiul acesta vine de la americani. Iată, mi-am spus, un popor printre ale cărui obsesii se numără slăbitul, însă care-i atît de sofisticat încît, pentru a-și atinge scopul, mai întîi bate toate recordurile la obezitate.

├Än 1951, sociologul Isidor Thorner argumenta c─â rezolu╚Ťiile de an nou s├«nt caracteristice americanilor ╚Öi c─â, ini╚Ťial, la baza acestui fenomen care ne este ast─âzi at├«t de familiar se afla un sentiment religios specific protestan╚Ťilor, o ├«nclinare a acestora ├«nspre disciplina emo╚Ťional─â. Protestan╚Ťii considerau c─â succesul material este dovada direct─â a favorurilor divine, drept urmare puneau accent pe munca asidu─â ╚Öi respingeau pl─âcerile lume╚Öti. Lor li se atribuie succesul capitalismului ╚Öi tot ei s├«nt artizanii valorilor ultraconservatoare care polarizeaz─â societatea american─â de ast─âzi.

Obiceiul lor de Anul Nou reflecta felul ├«n care ├«n╚Ťelegeau s─â ├«╚Öi tr─âiasc─â via╚Ťa. ├Än noaptea dintre ani, asistau la o slujb─â religioas─â, un fel de veghe ├«n timpul c─âreia aveau prilejul s─â reflecteze asupra anului care trecuse ╚Öi s─â ├«╚Öi stabileasc─â rezolu╚Ťii spirituale pentru anul ce venea.

Nu este foarte clar cum ╚Öi c├«nd s-au transformat rezolu╚Ťiile spirituale ├«n varianta modern─â, secular─â, dar Thorner sus╚Ťine c─â nici nu e at├«t de important, a╚Öa c─â v─â propun s─â ├«l credem pe cuv├«nt ╚Öi s─â arunc─âm, ├«n schimb, o privire la tipul de rezolu╚Ťii care erau ├«n vog─â ├«n urm─â cu exact 70 de ani, a╚Öa cum au fost ├«nregistrate de un sondaj Gallup.

Cele mai comune ╚Ťinteau ├«nspre ├«m┬şbu┬şn─ât─â╚Ťirea caracterului, a dispozi╚Ťiei ╚Öi controlul temperamentului. Prin contrast, pe primele locuri ├«n 2017 s├«nt sl─âbitul ╚Öi economisitul.

Cu 70 de ani ├«n urm─â, oamenii ├«╚Öi mai doreau s─â mearg─â mai des la biseric─â ╚Öi s─â petreac─â mai mult timp ├«n familie. Ast─âzi, ne dorim s─â ne tr─âim via╚Ťa la intensitate maxim─â, s─â ├«nv─â╚Ť─âm ceva nou ╚Öi s─â c─âl─âtorim.

Doar preocuparea pentru s─ân─âtate a r─âmas constant─â de-a lungul timpului, iar rezolu╚Ťiile legate de greutate apar ╚Öi ├«n lista genera╚Ťiei postbelice, dar ├«ntr-o not─â diferit─â: pe atunci, o parte dintre subiec╚Ťi ├«╚Öi propuneau s─â se ├«ngra╚Öe.

Caracterul spiritual al rezolu╚Ťiilor ├«nregistrate de acel sondaj este la fel de evident pe c├«t este ╚Öi caracterul secular al rezolu╚Ťiilor noastre.

Ceea ce studiul nu specific─â ÔÇô ╚Öi a╚Ö fi fost curios s─â aflu ÔÇô este propor╚Ťia ├«n care indivizii ├«╚Öi atingeau scopurile propuse. Este, oare, motiva╚Ťia religioas─â mai puternic─â dec├«t cea ra╚Ťional─â?

Înclin să cred că da, pentru un credincios pare mai riscant să îl dezamăgească pe Dumnezeu decît să se dezamăgească pe el însuși.

Dar haide╚Ťi s─â ne ├«ndrept─âm aten╚Ťia ├«nspre cea mai comun─â rezolu╚Ťie: sl─âbitul. Oare de ce a devenit lucrul acesta at├«t de important? R─âspunsul pare evident, este o problem─â de s─ân─âtate, gr─âsimea vine la pachet cu diabetul, cu bolile cardiovasculare ╚Öi cu o mul╚Ťime de alte afec╚Ťiuni.

Lucrurile, ├«ns─â, nu s├«nt at├«t de simple. Exist─â voci care argumenteaz─â c─â motivul principal pentru care ne lupt─âm s─â sl─âbim are de-a face mai mult cu statutul social dec├«t cu s─ân─âtatea. Corpurile suple, tonificate, semnaleaz─â ├«ntr-un anumit sens un statut social superior (care vine la pachet cu privilegii mai mult sau mai pu╚Ťin evidente) c─âci pentru a le ob╚Ťine e nevoie de timp ╚Öi resurse, ceea ce reprezint─â un lux pentru mul╚Ťi dintre semenii no╚Ötri mai pu╚Ťin alinta╚Ťi de soart─â.

Prin urmare, dac─â am ├«ncerca, din aceast─â perspectiv─â, s─â formul─âm obiectiv ra╚Ťionamentul individului care vrea s─â sl─âbeasc─â, ar suna cam ├«n felul urm─âtor: ÔÇ×Vreau s─â fiu mai suplu, s─â m─â conformez ├«n mai mare m─âsur─â a╚Ötept─ârilor sociale, ├«n speran╚Ťa de a ob╚Ťine mai multe avantajeÔÇť.

├Äns─â putem vedea lucrurile ╚Öi din alt─â perspectiv─â, putem ├«n╚Ťelege lupta cu kilogramele ├«n plus ca fiind o ├«ntreprindere spiritual─â. C─âci o persoan─â supl─â nu semnaleaz─â doar un posibil statut social ridicat, ci ╚Öi responsabilitate ╚Öi autodisciplin─â.

Se vorbe╚Öte mult ╚Öi ├«n general depreciativ despre individualism, ├«ns─â individualismul nu este un viciu, nu e un defect de caracter, ci poate fi privit ca o consecin╚Ť─â direct─â a disolu╚Ťiei religiilor. C─âci dac─â nu mai exist─â nici un etalon, noi ├«n╚Öine devenim etalonul.

╚śi, la urma urmei, de ce sl─âbitul ar fi mai prejos dec├«t ├«nt─ârirea caracterului sau controlul temperamentului? Nu e tot o expresie a aceleia╚Öi dorin╚Ťe de a fi mai buni dec├«t ├«n anul care a trecut? C─âci este evident c─â, dac─â reu╚Öe╚Öti, ├«╚Ťi ├«nt─âre╚Öti ├«n acela╚Öi timp caracterul ╚Öi ├«╚Ťi ├«mbun─ât─â╚Ťe╚Öti dispozi╚Ťia. Mai ales atunci c├«nd nu mai e╚Öti adolescent, c─âci silueta de invidiat e natural─â c├«nd ai 20 de ani, ├«ns─â de la 35-40 de ani ├«ncolo, devine o slujb─â cu norm─â ├«ntreag─â s─â o p─âstrezi.

Dar c├«t de probabil este s─â reu╚Öe╚Öti? Studiile ne sugereaz─â c─â aproximativ 80% din cei care ├«╚Öi fac list─â de rezolu╚Ťii le abandoneaz─â ├«n primele dou─â luni ale noului an.

Majoritatea oamenilor nu se schimb─â niciodat─â, nici m─âcar atunci c├«nd via╚Ťa lor depinde de asta, cum dovedesc statisticile av├«ndu-i ca subiec╚Ťi pe pacien╚Ťii care au suferit o opera╚Ťie pe inim─â: 70% din ei se re├«ntorc la proastele obiceiuri care i-au adus pe masa de opera╚Ťie. ╚śi dac─â nu reu╚Öim s─â ne schimb─âm nici m─âcar atunci c├«nd via╚Ťa ne este ├«n pericol, ce ╚Öanse au rezolu╚Ťiile noastre?

Psihologii sus╚Ťin c─â dificultatea cu care ne schimb─âm are origini evolu╚Ťioniste. S├«ntem fiin╚Ťe sociale ╚Öi este important s─â ne putem baza pe faptul c─â semenii no╚Ötri ├«╚Öi vor juca rolurile care le-au fost atribuite, altfel s-ar instala haosul. Pe vremea c├«nd oamenii tr─âiau ├«n comunit─â╚Ťi restr├«nse, era vital ca vraciul tribului s─â nu ├«╚Öi descopere subit voca╚Ťia de trubadur, de pild─â, sau r─âzboinicii s─â devin─â pacifi╚Öti, iar v├«n─âtorii vegetarieni.

Este doar o teorie ╚Öi prefer, ├«n anumite cazuri, s─â nu iau prea ├«n serios psihologii. Analiza psihologic─â ╚Öi-a pierdut pentru mine interesul ├«n momentul ├«n care am ├«n╚Ťeles c─â omul ├«ncearc─â exact emo╚Ťiile pe care crede c─â le ├«ncearc─â. ├Än privin╚Ťa rezolu╚Ťiilor, explica╚Ťia mi se pare mult mai simpl─â: e╚Öu─âm pentru c─â ne stabilim, pur ╚Öi simplu, ╚Ťeluri nerealiste.

Concret, ca s─â fim capabili s─â elimin─âm o activitate p─âguboas─â care a devenit rutin─â este necesar s─â o ├«nlocuim cu o alt─â rutin─â. E nevoie de timp ╚Öi de mult─â voin╚Ť─â, a╚Öadar. Iar voin╚Ťa este uneori asem─ânat─â cu un mu╚Öchi care se atrofiaz─â dac─â nu-i antrenat.

În încheiere, vă propun să privim partea pozitivă: schimbarea nu este imposibilă, este doar dificilă. Stă în puterea noastră, într-o anumită măsură, să fim artizanii propriului destin.

C├«t despre mine, singura mea rezolu╚Ťie este s─â pun pe h├«rtie un plan judicios ca s─â scap de procrastinare. Dar mai am timp p├«n─â pe 31 decembrie. 

Adrian Benea este sociolog.

Foto: flickr

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.