„Accesibilizarea începe, dar nu se termină cu o rampă“ – interviu cu Alexandru MĂNĂILĂ

Publicat în Dilema Veche nr. 614 din 18-25 noiembrie 2015
Omul sfinţeşte locul jpeg

Deşi legea obligă statul să accesibilizeze spaţiile publice, persoanele cu dizabilităţi locomotorii se deplasează în continuare cu dificultate. Legea nu s-a aplicat pentru că nu există sancţiuni. Dacă ai un handicap, e greu să locuieşti în România.

Cît de accesibile sînt oraşele din România pentru persoanele cu dizabilităţi?

Spaţiul public din România nu este încă accesibil persoanelor cu dizabilităţi. Deşi vedem frecvent în oraşele din ţară clădiri cu rampe la intrare, acest lucru nu este o garanţie pentru accesibilitatea acestora. De aici, înţelegem că accesibilizarea începe, dar nu se termină cu o rampă. Încă sînt multe instituţii publice importante care lucrează cu publicul şi totuşi nu au o rampă de acces în clădire sau un ascensor.

Deşi cadrul legislativ existent (legea nr. 448/ 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi) prevede obligativitatea autorităţilor publice de a lua măsuri cu privire la accesibilizarea spaţiilor şi clădirilor publice, cetăţenii cu dizabilităţi sînt serios afectați. Lipsa accesibilizării din oraşe este unul dintre principalii factori de segregare a persoanelor cu dizabilităţi.

Există modele de succes, progrese vizibile?

Accesibilitatea spaţiului public este, practic, prima condiţie pentru a putea vorbi mai departe despre incluziunea reală a persoanelor cu dizabilităţi în societate. Fiecare persoană are dreptul să se deplaseze neîngrădit în spațiul public, să aibă acces la educaţie şi cultură, la bunuri şi servicii sau la un loc de muncă. Pentru a încuraja schimbarea, în anul 2012, Fundaţia Motivation a lansat Marca Accesibilităţii, acordată clădirilor care îndeplinesc criteriile standard privind accesibilitatea. Totodată, a elaborat prima Hartă a Accesibilităţii, disponibilă la www.accesibil.org, care funcţionează ca instrument de identificare a spaţiilor publice accesibile persoanelor în scaun rulant. Scopul acestor proiecte este reducerea numărului de utilizatori de scaun rulant imobilizaţi la domiciliu şi stimularea participării acestora la activităţi sportive, culturale sau recreative.  

Ca o metodă de recunoaştere a deschiderii către persoanele cu dizabilităţi, am acordat Marca Accesibilităţii unui număr de 15 clădiri pînă în prezent. Aceste clădiri au fost evaluate şi au bifat toate criteriile urmărite de noi pentru accesul utilizatorilor de scaun rulant. În prezent, în harta accesibilităţii sînt incluse 1412 clădiri publice sau private. Dintre acestea, 23% sînt accesibile, 53% inaccesibile şi 25% sînt moderat accesibile. Un alt exemplu pozitiv este initiaţiva Fundaţiei Motivation de a-i ajuta pe utilizatorii de scaun rulant să atingă un nivel maxim de independenţă, să se integreze social şi profesional. Aceştia primesc servicii de evaluare şi prescriere de echipamente de mobilitate, participă la tabere de recuperare activă şi instruire pentru o viaţă independentă, sînt implicaţi în evenimente sportive în scaun rulant şi se bucură de sprijin în integrarea pe piaţa muncii.

În ce măsură sînt dispuse autorităţile să coopereze cu societatea civilă pentru a sprijini integrarea persoanelor cu dizabilităţi locomotorii?

Conform legii 448/ 2006, pînă la 31 decembrie 2010 toate spaţiile publice din România ar fi trebuit să fie accesibilizate. Astăzi, la aproximativ cinci ani de la depăşirea acestei date-limită, persoanele în scaun rulant din ţara noastră se confruntă în continuare cu aceleaşi probleme.

Deşi cadrul legislativ privind accesibilizarea din România cuprinde standardele care asigură cele mai bune condiţii de independenţă pentru persoanele cu dizabilităţi, îndeplinirea obligaţiilor instituţiilor publice se află într-o stare incipientă. Pentru că nu există sancţiuni clar aplicate, autorităţile amînă implementarea măsurilor de accesibilizare a spaţiului public fără a conştientiza deserviciul cauzat populaţiei.

a consemnat Matei MARTIN

Alexandru Mănăilă este coordonator de accesibilizare la Fundaţia Motiva­tion România.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivele cel mai des întâlnite pentru care se ajunge la divorț. Soluția oferită de un psiholog
Un studiu a dezvăluit motivele pentru care se ajunge cel mai des la divorț. Lipsa banilor este pe primul loc, dar și altele la care ne-am fi așteptat. Psihologul Maria Teherciu vine cu explicații
image
Cum salvezi situația dacă explodează un cauciuc al mașinii în mers. Sfaturi esențiale de la un fost polițist VIDEO
Explozia cauciucului, în timpul mersului, poate fi o experiență foarte periculoasă. Multe accidente grave s-au produs în urma acestei situații. Iar frânarea bruscă te-ar putea costa viața.
image
Orașul important din România unde nu există ambuteiaje în trafic. Cum explică situația celebrul pilot Titi Aur
Dacă la Brașov traficul era infernal încă din 2000, acum acesta este orașul din România în care se circulă cel mai bine la orele de vârf, în special în zonele centrale. Titi Aur a explicat de ce

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.