ÔÇ×Accesibilizarea ├«ncepe, dar nu se termin─â cu o ramp─âÔÇť ÔÇô interviu cu Alexandru M─éN─éIL─é

Publicat în Dilema Veche nr. 614 din 18-25 noiembrie 2015
Omul sfin┼úe┼čte locul jpeg

De┼či legea oblig─â statul s─â accesibilizeze spa┼úiile publice, persoanele cu dizabilit─â┼úi locomotorii se deplaseaz─â ├«n continuare cu dificultate. Legea nu s-a aplicat pentru c─â nu exist─â sanc┼úiuni. Dac─â ai un handicap, e greu s─â locuie┼čti ├«n Rom├ónia.

C├«t de accesibile s├«nt ora┼čele din Rom├ónia pentru persoanele cu dizabilit─â┼úi?

Spa┼úiul public din Rom├ónia nu este ├«nc─â accesibil persoanelor cu dizabilit─â┼úi. De┼či vedem frecvent ├«n ora┼čele din ┼úar─â cl─âdiri cu rampe la intrare, acest lucru nu este o garan┼úie pentru accesibilitatea acestora. De aici, ├«n┼úelegem c─â accesibilizarea ├«ncepe, dar nu se termin─â cu o ramp─â. ├Änc─â s├«nt multe institu┼úii publice importante care lucreaz─â cu publicul ┼či totu┼či nu au o ramp─â de acces ├«n cl─âdire sau un ascensor.

De┼či cadrul legislativ existent (legea nr. 448/ 2006 privind protec┼úia ┼či promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilit─â┼úi) prevede obligativitatea autorit─â┼úilor publice de a lua m─âsuri cu privire la accesibilizarea spa┼úiilor ┼či cl─âdirilor publice, cet─â┼úenii cu dizabilit─â┼úi s├«nt serios afecta╚Ťi. Lipsa accesibiliz─ârii din ora┼če este unul dintre principalii factori de segregare a persoanelor cu dizabilit─â┼úi.

Exist─â modele de succes, progrese vizibile?

Accesibilitatea spa┼úiului public este, practic, prima condi┼úie pentru a putea vorbi mai departe despre incluziunea real─â a persoanelor cu dizabilit─â┼úi ├«n societate. Fiecare persoan─â are dreptul s─â se deplaseze ne├«ngr─âdit ├«n spa╚Ťiul public, s─â aib─â acces la educa┼úie ┼či cultur─â, la bunuri ┼či servicii sau la un loc de munc─â. Pentru a ├«ncuraja schimbarea, ├«n anul 2012, Funda┼úia Motivation a lansat Marca Accesibilit─â┼úii, acordat─â cl─âdirilor care ├«ndeplinesc criteriile standard privind accesibilitatea. Totodat─â, a elaborat prima Hart─â a Accesibilit─â┼úii, disponibil─â la www.accesibil.org, care func┼úioneaz─â ca instrument de identificare a spa┼úiilor publice accesibile persoanelor ├«n scaun rulant. Scopul acestor proiecte este reducerea num─ârului de utilizatori de scaun rulant imobiliza┼úi la domiciliu ┼či stimularea particip─ârii acestora la activit─â┼úi sportive, culturale sau recreative.  

Ca o metod─â de recunoa┼čtere a deschiderii c─âtre persoanele cu dizabilit─â┼úi, am acordat Marca Accesibilit─â┼úii unui num─âr de 15 cl─âdiri p├«n─â ├«n prezent. Aceste cl─âdiri au fost evaluate ┼či au bifat toate criteriile urm─ârite de noi pentru accesul utilizatorilor de scaun rulant. ├Än prezent, ├«n harta accesibilit─â┼úii s├«nt incluse 1412 cl─âdiri publice sau private. Dintre acestea, 23% s├«nt accesibile, 53% inaccesibile ┼či 25% s├«nt moderat accesibile. Un alt exemplu pozitiv este initia┼úiva Funda┼úiei Motivation de a-i ajuta pe utilizatorii de scaun rulant s─â ating─â un nivel maxim de independen┼ú─â, s─â se integreze social ┼či profesional. Ace┼čtia primesc servicii de evaluare ┼či prescriere de echipamente de mobilitate, particip─â la tabere de recuperare activ─â ┼či instruire pentru o via┼ú─â independent─â, s├«nt implica┼úi ├«n evenimente sportive ├«n scaun rulant ┼či se bucur─â de sprijin ├«n integrarea pe pia┼úa muncii.

În ce măsură sînt dispuse autorităţile să coopereze cu societatea civilă pentru a sprijini integrarea persoanelor cu dizabilităţi locomotorii?

Conform legii 448/ 2006, p├«n─â la 31 decembrie 2010 toate spa┼úiile publice din Rom├ónia ar fi trebuit s─â fie accesibilizate. Ast─âzi, la aproximativ cinci ani de la dep─â┼čirea acestei date-limit─â, persoanele ├«n scaun rulant din ┼úara noastr─â se confrunt─â ├«n continuare cu acelea┼či probleme.

De┼či cadrul legislativ privind accesibilizarea din Rom├ónia cuprinde standardele care asigur─â cele mai bune condi┼úii de independen┼ú─â pentru persoanele cu dizabilit─â┼úi, ├«ndeplinirea obliga┼úiilor institu┼úiilor publice se afl─â ├«ntr-o stare incipient─â. Pentru c─â nu exist─â sanc┼úiuni clar aplicate, autorit─â┼úile am├«n─â implementarea m─âsurilor de accesibilizare a spa┼úiului public f─âr─â a con┼čtientiza deserviciul cauzat popula┼úiei.

a consemnat Matei MARTIN

Alexandru M─ân─âil─â este coordonator de accesibilizare la Funda┼úia Motiva┬ştion Rom├ónia.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?