Acas─â cu miros de Occident

Cristina BOBOC
Publicat în Dilema Veche nr. 614 din 18-25 noiembrie 2015
Acas─â cu miros de Occident jpeg

├Än ultimul deceniu, Bucure┼čtiul s-a extins tentacular, schimb├«nd geografia urban─â a locuirii ┼či reinterpret├«nd valoarea simbolic─â ┼či economic─â a spa┼úiului. Construc┼úiile noi de la periferie, destinate locuirii, ├«mbl├«nzesc ┼či apropie spa┼úii care p├«n─â nu de mult erau puncte albe ├«n rela┼úia noastr─â cu harta social─â a ora┼čului. Ansamblurile reziden┼úiale promit poten┼úialului locatar un model nou de organizare a spa┼úiului ┼či a economiei domestice. Periferia s-a transformat peste noapte dintr-un spa┼úiu amorf, ├«ndep─ârtat, ├«ntr-o loc aspira┼úional pentru noua clas─â medie.

De┼či par asem─ân─âtoare, noile complexe reziden┼úiale de la periferia Bucure┼čtiului s├«nt structuri diferite ├«ntre ele, iar distinc┼úia se face ├«n func┼úie de materialul de construc┼úie folosit, finisaje, amplasare teritorial─â, prestigiul social al zonei, dimensiunile apartamentului ┼či complexului, facilit─â┼úile din interiorul complexului ┼či din proximitatea acestuia ┼či o mul┼úime de alte elemente. To┼úi ace┼čti factori, ├«ns─â, influen┼úeaz─â nu numai costul locuin┼úei, ci ┼či comunicarea locatarului cu spa┼úiul apropriat, cu vecin─âtatea, modific─â practicile vie┼úii de zi cu zi, influen┼úeaz─â consumul cotidian ┼či rela┼úia cu obiectele universului domestic, de la mobilier p├«n─â la alimenta┼úie. Locuitorii ansamblurilor reziden┼úiale ÔÇô ├«n mare, tineri aspiran┼úi ai unei clase medii ├«n formare ┼či afirmare ÔÇô se orienteaz─â ├«nspre un model ┼či un stil de via┼ú─â modern, occidental, preluat mimetic din revistele de design interior, emisiunile televizate sau c─âl─âtoriile ├«n Vestul idealizat.

Ansamblurile reziden┼úiale s├«nt, ├«n mare parte, structuri ├«nchise, cu paz─â 24/24 dublat─â de camere de su┬şpraveghere. Accesul pe teritoriul complexelor este, ├«n general, restric┼úionat persoa┬şnelor non-rezidente, iar permisiunea de a vizita proprietarii unui ansamblu reziden┼úial este foarte diferit─â de la ansamblu la an┬şsamblu. Limitarea accesului persoane┬şlor din exteriorul complexului ┼či in┬şterme┬şdierea vizitelor de c─âtre agen┼úii de se┬şcuritate promit locatarilor o siguran┼ú─â ├«n spa┬ştele c─âreia se ascunde nevoia de de┬şli┬şmi┬ştare de membrii grupurilor sociale di┬şferi┬şte. Vecin─âtatea nu mai este pur ├«nt├«mpl─â┬ştoare, este aleas─â pe criterii de asem─ânare ┼či apartenen┼ú─â la un anumit grup/clas─â cu as┬şpira┼úii ┼či valori comune. Asocierea prin a┬şse┬şm─ânare consolideaz─â identitatea gru┬şpu┬şlui ┼či-i confirm─â reu┼čita social─â dorit─â. Dis┬ştan┼úarea de formele vechi de locuire este o distan┼úare fa┼ú─â de trecut ┼či de lipsu┬şrile acestuia, iar reu┼čita este perceput─â drept un merit personal sau familial. Rela┬ş┼úia cu trecutul a locatarilor ansamblurilor re┬şzi┬şden┬ş┬ş┼úiale, orienta┼úi c─âtre un viitor oc┬şci┬şden┬şta┬ş┬şlizat, este o rela┼úie simbolic─â bazat─â mai mult pe memoria colectiv─â ┼či pe imaginarul social al unui trecut care trebuie ├«ndep─ârtat. Reprezent─ârile despre trecut s├«nt cele ale unui timp lipsit de estetism ┼či confort cotidian care trebuie expulzat din aspira┼úiile unui ÔÇ×viitor care nu mai miroase a comunismÔÇť.

Apartamentele construite ├«n perioada industrializ─ârii Bucure┼čtiului, ├«n contrast cu cele construite ├«n ultimul deceniu, devin forme de locuire ÔÇ×├«nvechiteÔÇť, unde comunismul ├«nc─â mai poate fi perceput olfactiv. Iar comunismul miroase ÔÇ×a ghen─âÔÇť, ÔÇ×a b─âtr├«niÔÇť, ÔÇ×a vechiÔÇť, ÔÇ×a naftalin─âÔÇť ┼či nu poate fi ascuns cu un strat nou de var, vopsea sau blocat de geamul termopan. Noul nu caut─â s─â ├«nlocuiasc─â vechiul, ci mai degrab─â caut─â s─â se ├«ndep─ârteze, s─â se distan┼úeze de vechi printr-o remodelare a spa┼úiului. Noul se delimiteaz─â spa┼úial conserv├«ndu-┼či tendin┼úele ┼či valorile aspira┼úionale ale unei noi clase medii ├«n plin proces de consolidare. Apartamentele noi au miros ÔÇ×freshÔÇť, de ÔÇ×cur─â┼úenieÔÇť, de ÔÇ×varÔÇť, de ÔÇ×produse de cur─â┼úenieÔÇť, de ÔÇ×iarb─â t─âiat─âÔÇť, de ÔÇ×piscin─âÔÇť, apartamentele noi miros exact opus mirosului de comunism. Exprimarea olfactiv─â a dihotomiei comunism/modernitate alias vechi/nou este o form─â de renegare a trecutului ÔÇ×alteratÔÇť ┼či de proiectare a unui viitor ÔÇ×proasp─âtÔÇť, neatins de trecutul ÔÇ×murdarÔÇť.

├Än spatele gardului p─âzit de agen┼úii de securitate, locatarul ansamblurilor reziden┼úiale caut─â ├«ns─â mult mai mult dec├«t miros de ÔÇ×varÔÇť ┼či de ÔÇ×piscin─âÔÇť, de ÔÇ×iarb─â t─âiat─âÔÇť sau de ÔÇ×cur─â┼úenieÔÇť, complexele reziden┼úiale promit accesul c─âtre modernizarea aspira┼úional─â. Nevoia de modernitate nu este ├«n sine un proces nou, inedit, ci mai degrab─â un proces continuu. Modernitatea se reinventeaz─â constant prin valorificarea unor obiecte sau servicii dezirabile ┼či accesibile unui num─âr limitat de persoane. ├Än procesul moderniz─ârii, casa are un statut special, casa este cel mai important proiect de via┼ú─â, este o investi┼úie permanent─â ┼či locul de ├«nt├«lnire al ├«ntregii familii. Casa este o expresie a sinelui, o materializare a reu┼čitelor familiare ┼či a planurilor de viitor. Ansamblurile reziden┼úiale de la periferia sau din interiorul Bucure┼čtiul ├«i promit poten┼úialului locatar modernizarea a┼čteptat─â a unui acas─â care miroase a Occident, iar Occidentul miroase bine.

Cristina Boboc este absolvent─â a Masteratului de Antropologie de la SNSPA ┼či doctorand─â ├«n ╚śtiin┼úe Politice a departamentului Conflict Research Group din cadrul Universit─â┼úii din Ghent, Belgia.

Not─â: Acest articol are la baz─â rezultatele cercet─ârii ÔÇ×Case Vii. Diversitatea cultural─â a spa┼úiilor de locuit din Bucure┼čti ┼či ├«mprejurimiÔÇť, realizat ├«n cadrul Programului PA17/RO13 ÔÇ×Promovarea diversit─â┼úii ├«n cultur─â ┼či art─â ├«n cadrul patrimoniului cultural europeanÔÇť, finan┼úat prin intermediul Granturilor SEE 2009-2014. Proiectul este coordonat de Asocia┼úia VIRA, ├«n parteneriat cu Muzeul Na┼úional al ┼ó─âranului Rom├ón ┼či cu Asocia┼úia Mi┼čcarea pentru Ac┼úiune ┼či Ini┼úiativ─â European─â.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.