Acasă cu miros de Occident

Cristina BOBOC
Publicat în Dilema Veche nr. 614 din 18-25 noiembrie 2015
Acasă cu miros de Occident jpeg

În ultimul deceniu, Bucureştiul s-a extins tentacular, schimbînd geografia urbană a locuirii şi reinterpretînd valoarea simbolică şi economică a spaţiului. Construcţiile noi de la periferie, destinate locuirii, îmblînzesc şi apropie spaţii care pînă nu de mult erau puncte albe în relaţia noastră cu harta socială a oraşului. Ansamblurile rezidenţiale promit potenţialului locatar un model nou de organizare a spaţiului şi a economiei domestice. Periferia s-a transformat peste noapte dintr-un spaţiu amorf, îndepărtat, într-o loc aspiraţional pentru noua clasă medie.

Deşi par asemănătoare, noile complexe rezidenţiale de la periferia Bucureştiului sînt structuri diferite între ele, iar distincţia se face în funcţie de materialul de construcţie folosit, finisaje, amplasare teritorială, prestigiul social al zonei, dimensiunile apartamentului şi complexului, facilităţile din interiorul complexului şi din proximitatea acestuia şi o mulţime de alte elemente. Toţi aceşti factori, însă, influenţează nu numai costul locuinţei, ci şi comunicarea locatarului cu spaţiul apropriat, cu vecinătatea, modifică practicile vieţii de zi cu zi, influenţează consumul cotidian şi relaţia cu obiectele universului domestic, de la mobilier pînă la alimentaţie. Locuitorii ansamblurilor rezidenţiale – în mare, tineri aspiranţi ai unei clase medii în formare şi afirmare – se orientează înspre un model şi un stil de viaţă modern, occidental, preluat mimetic din revistele de design interior, emisiunile televizate sau călătoriile în Vestul idealizat.

Ansamblurile rezidenţiale sînt, în mare parte, structuri închise, cu pază 24/24 dublată de camere de su­praveghere. Accesul pe teritoriul complexelor este, în general, restricţionat persoa­nelor non-rezidente, iar permisiunea de a vizita proprietarii unui ansamblu rezidenţial este foarte diferită de la ansamblu la an­samblu. Limitarea accesului persoane­lor din exteriorul complexului şi in­terme­dierea vizitelor de către agenţii de se­curitate promit locatarilor o siguranţă în spa­tele căreia se ascunde nevoia de de­li­mi­tare de membrii grupurilor sociale di­feri­te. Vecinătatea nu mai este pur întîmplă­toare, este aleasă pe criterii de asemănare şi apartenenţă la un anumit grup/clasă cu as­piraţii şi valori comune. Asocierea prin a­se­mănare consolidează identitatea gru­pu­lui şi-i confirmă reuşita socială dorită. Dis­tanţarea de formele vechi de locuire este o distanţare faţă de trecut şi de lipsu­rile acestuia, iar reuşita este percepută drept un merit personal sau familial. Rela­ţia cu trecutul a locatarilor ansamblurilor re­zi­den­­ţiale, orientaţi către un viitor oc­ci­den­ta­­lizat, este o relaţie simbolică bazată mai mult pe memoria colectivă şi pe imaginarul social al unui trecut care trebuie îndepărtat. Reprezentările despre trecut sînt cele ale unui timp lipsit de estetism şi confort cotidian care trebuie expulzat din aspiraţiile unui „viitor care nu mai miroase a comunism“.

Apartamentele construite în perioada industrializării Bucureştiului, în contrast cu cele construite în ultimul deceniu, devin forme de locuire „învechite“, unde comunismul încă mai poate fi perceput olfactiv. Iar comunismul miroase „a ghenă“, „a bătrîni“, „a vechi“, „a naftalină“ şi nu poate fi ascuns cu un strat nou de var, vopsea sau blocat de geamul termopan. Noul nu caută să înlocuiască vechiul, ci mai degrabă caută să se îndepărteze, să se distanţeze de vechi printr-o remodelare a spaţiului. Noul se delimitează spaţial conservîndu-şi tendinţele şi valorile aspiraţionale ale unei noi clase medii în plin proces de consolidare. Apartamentele noi au miros „fresh“, de „curăţenie“, de „var“, de „produse de curăţenie“, de „iarbă tăiată“, de „piscină“, apartamentele noi miros exact opus mirosului de comunism. Exprimarea olfactivă a dihotomiei comunism/modernitate alias vechi/nou este o formă de renegare a trecutului „alterat“ şi de proiectare a unui viitor „proaspăt“, neatins de trecutul „murdar“.

În spatele gardului păzit de agenţii de securitate, locatarul ansamblurilor rezidenţiale caută însă mult mai mult decît miros de „var“ şi de „piscină“, de „iarbă tăiată“ sau de „curăţenie“, complexele rezidenţiale promit accesul către modernizarea aspiraţională. Nevoia de modernitate nu este în sine un proces nou, inedit, ci mai degrabă un proces continuu. Modernitatea se reinventează constant prin valorificarea unor obiecte sau servicii dezirabile şi accesibile unui număr limitat de persoane. În procesul modernizării, casa are un statut special, casa este cel mai important proiect de viaţă, este o investiţie permanentă şi locul de întîlnire al întregii familii. Casa este o expresie a sinelui, o materializare a reuşitelor familiare şi a planurilor de viitor. Ansamblurile rezidenţiale de la periferia sau din interiorul Bucureştiul îi promit potenţialului locatar modernizarea aşteptată a unui acasă care miroase a Occident, iar Occidentul miroase bine.

Cristina Boboc este absolventă a Masteratului de Antropologie de la SNSPA şi doctorandă în Știinţe Politice a departamentului Conflict Research Group din cadrul Universităţii din Ghent, Belgia.

Notă: Acest articol are la bază rezultatele cercetării „Case Vii. Diversitatea culturală a spaţiilor de locuit din Bucureşti şi împrejurimi“, realizat în cadrul Programului PA17/RO13 „Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural european“, finanţat prin intermediul Granturilor SEE 2009-2014. Proiectul este coordonat de Asociaţia VIRA, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi cu Asociaţia Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

banner buletin de bucuresti png
Mircea Diaconu și Partidul Comunist Român. A fost nevoit să joace în roluri de activist și proletar și făcut membru cu forța
Mircea Diaconu a fost actorul preferat al partidului comunist în roluri de „tovarăș” model, a omului nou, dedicat doctrinei, patriot, care construia socialismul în România. Actorul a mărturisit după 1989 că a fost obligat să devină membru de partid în timpul facultății.
ChatGPT FOTO Shutterstock jpg
Un fost angajat OpenAI a fost găsit mort. Denunțase anterior încălcări ale drepturilor de autor legate de ChatGPT
Un fost cercetător OpenAI, în vârstă de 26 de ani, a fost găsit mort în apartamentul său din San Francisco. Acesta denunțase încălcări ale drepturilor de autor legate de ChatGPT. Poliția a stabilit că decesul este o sinucidere
O femeie a murit după ce a intrat cu maşina într o autoutilitară oprită Foto ISU jpg
Accident cumplit pe A2. O tânără a murit după ce a intrat cu maşina într-un utilaj care trasa marcaje rutiere
O femeie din Tulcea şi-a pierdut viaţa într-un accident petrecut pe autostrada A2, pe sensul de mers Constanţa – Bucureşti. Aceasta a intrat cu mașina într-un utilaj care trasa marcaje rutiere pe carosabil.
cozi ceausescu jpg
Românii, înfometați sistematic în numele științei. Cât trebuia să mănânce un om conform nutriționiștilor lui Ceaușescu
Într-o perioadă în care economia României era în colaps, regimul Ceaușescu a impus un program drastic de raționalizare alimentară, justificat drept o măsură „științifică” pentru sănătatea populației.
Cum alegi cadoul de Crăciun potrivit diferitelor personalități mp4 thumbnail png
Cum alegi cadoul de Crăciun potrivit diferitelor personalități Sfaturi utile de la Andreea Verde, PR-Manager Alice Books
Andreea Verde, PR-Manager Alice Books are recomandări pentru părinți, tineri, pasionați de SF pentru toți cei care se regăsesc în universul cărților
banner buletin de bucuresti png
Marii actori ai României din „Buletin de București” care s-au întâlnit în cer. Pentru Mircea Diaconu s-a tras ultima cortină
Cinematografia românească a fost îmbogățită, de-a lungul decadelor, de artiști de geniu, care au transformat filmele în opere memorabile și teatrul în adevărate sanctuare ale artei.
artificii descoperite perchezitii bals   foto IPJ Olt (2) jpeg
Aproximativ două tone de materiale pirotehnice descoperite în Olt la o singură adresă: artificii de scenă, comercializate ilegal
Polițiștii din Olt, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Balș, au făcut percheziții într-un dosar în care cercetează comercializarea ilegală de obiecte pirotehnice, descoperind aproape două tone de artificii care urma să fie puse ilegal pe piață.
orasul 5 min danemarca  jpg
„Orașul de cinci minute”, conceptul care a stârnit o uriașă indignare, se extinde în Europa. Cum arată
Nu se întâmplă des ca lumea urbanismului și a managementului traficului să fie cuprinsă de controverse, însă în ultimii ani conceptul inofensiv de „oraș de 15 minute” a stârnit indignare pe forumurile online, în rândul politicienilor cinici și pe străzile unor orașe britanice precum
Politie Spania FOTO Rene Bonilla Shutterstock jpg
O fetiță româncă din Spania a fost vândută de părinți pentru 5.000 de euro. A fost oferită drept „soție” unui tânăr
Părinții unei fete românce din Spania au fost arestați în Cádiz după ce au vândut copila în schimbul a 5.000 de euro. Minora a fost forțată să se căsătorească și să trăiască într-o dubă timp de doi ani.