A vorbi cu oile, astăzi

Publicat în Dilema Veche nr. 686 din 13-19 aprilie 2017
A vorbi cu oile, astăzi jpeg

A fost o dată ca niciodată, nu foarte demult, în primii ani ai postcomunismului românesc, cînd toată lumea își purta clișeele naționaliste la vedere, cînd se spoiau băncile în culorile drapelului, iar preoții făceau slujbe ca să ne apere Sf. Eminescu de intrarea în Europa cea Nouă și Unită, a fost odată un reporter care l-a întrebat pe profesorul Marian Papahagi cum crede că ar trebui să se raporteze românii, carele cu Miorița, Meșterul Manole și Pasărea măiastră au crescut de milenii, la Occidentul valorilor străine (…Mioriței). Profesorul Marian Papahagi era un intelectual cum puțini au fost, universitar de o rafinată cultură și, mai ales, om întreg la minte, ceea ce îl făcea alergic la cîntecele de sirenă ale clișeelor mai-nainte amintite, așa că i-a dat poeticului ziarist un răspuns care suna cam așa: „Cred că e cazul ca românii să înceteze de-a mai vorbi cu oile…“ Îmi amintesc de el ori de cîte ori mă lovesc – și mă lovesc, nu glumă, am o profesie cu risc mare de accidentare – de aceste clișee die hard ale culturii noastre, în situații ce nu au nici pe departe de-a face, de fapt, nici cu conservarea unui patrimoniu cultural național, nici cu noile prevederi europene despre creșterea ovinelor pe picioarele plaiurilor noastre.

Să nu mai vorbim cu oile, așadar. Să ieșim din iluzia (confortabilă, poate, ca orice iluzie dată de o poveste sau de un mit) că putem vorbi cu oile și că asta ne-ar folosi la ceva. Mică notă a specialistei în literatură ce sînt: de fapt, și ciobanul din celebra baladă vorbește cu oaia năzdrăvană degeaba, că tot nu-i urmează povețele înțelepte. Nu-și cheamă cîinele, nu se luptă cu ciobanii complotiști, nu face nimic. Dar a vorbi (mioritic) cu oile e, oricum, o vorbire fantastă, imaginară, lipsită de efecte în real. Or, noi trăim într-o lume reală (big news?), escapismele de tot felul nu sînt soluția la nici una din problemele noastre reale.

Îndemnurile acestea, de a acționa în funcție de idei sau constructe culturale (stră)vechi, care fac parte din discursul identitar românesc, mi se par infinit de primejdioase: fie că sînt demagogie pură, fie că sînt destinate unei aplicări perdante în sine. Aud, foarte des, despre necesitatea de a „aplica patriotismul eminescian“ în ceea ce facem și mă cutremur: e­roii eminescieni ajung să invoce, din dragoste de țară, moartea patriei lovite de o molimă precum ciuma (logica acestei dorințe de moarte aparține exclusiv universului poetic eminescian, pentru care o lume / o patrie sortită suferinței în eternitate poate fi salvată de chinuri doar prin moarte). Oratorii noștri, politicieni, oameni de bine, creatori de opinie și mai ales sfertodocți, desigur că ignoră acest detaliu esențial – de fapt, ei vorbesc despre un subiect pe care nu îl cunosc, adică – metaforic, aș zice, dar ei înșiși nu știu asta – „vorbesc cu oile“. La fel, cînd e vorba despre a invoca Miorița (cea consacrată de romantici, publicată și comentată de Alecsandri, declarată mit național de Călinescu – cum vedeți, nimic folcloric aici, doar construcții culturale cu agendă subliminală) în cele mai inadecvate situații ale prezentului. Unii justifică prin „inacțiunea ciobanului“ (în sine, un concept discutabil, dar nimeni nu cere acuratețe conceptuală în asemenea exerciții de manipulare) tot felul de rateuri recente ale patriei, ale politicienilor săi, ale mafioților săi, ale poporului sărman… etc. Noi nu ne revoltăm, căci, precum ciobanul din Miorița…; noi nu respingem judecata nedreaptă, atacul dușman, pentru că nici ciobanul din Miorița…; noi nu credem sfaturilor specialiștilor (străini sau cel puțin școliți în străinătate), pentru că și ciobanul din Miorița asculta de oaia lui, nu de specialiști (fals: tocmai că nu asculta de oaia lui). Demagogia aceasta a ajuns să dezvolte tot soiul de comportamente „mioritically corecte“, care ar prezerva, vezi Doamne, specificul național, cînd ele nu sînt decît vînare de vînt și manipulare a celor slabi de judecată (dar patrioți: „mă gîndesc la țărișoara mea…!“ etc.)

A se slăbi, voi zice, în continuarea îndemnului lui Marian Papahagi: să lăsăm Miorița (baladă culeasă de romantici, colindă de doliu în Transilvania secolelor trecute, construct identitar al culturii naționale, născut la 1848 și consacrat la 1941 de marele Călinescu etc.) la locul ei, în istoria noastră culturală. Veacul înaintează, cum zicea un alt mare clasic sanctificat, și dacă ne-ar vedea cum visăm să vorbim cu oile, cred că înșiși pașoptiștii „ne-ar privi cel mult ironici“. 

Ioana Bot este profesor de literatură română la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Cea mai recentă carte publicată: Autoportret cu principii (2016).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

cruce  Shutterstock jpg
Românul celebru care a fost îngropat într-un mormânt fără cruce şi fără nume. A avut parte de un destin tragic
Românul celebru care a fost îngropat într-un mormânt fără cruce şi fără nume.
image png
Domnitorul Moldovei care a murit din cauza supărării că i-au fost furați banii. A fost și „domn al Țării Ucrainei”
Un cunoscut domnitor al Moldovei a avut o moarte ciudată, cauzată de lipsa banilor. Voievodul modest a condus de mai multe ori atât Moldova, cât și Muntenia, dar faptul că i s-au furat banii ar fi fost cauza decesului său.
oleg spinu   Vocea Romaniei   captura Video png
Finalistul de la Românii au talent care cucerește Vocea României: „Băi băiatule, ce voce!”
Oleg Spînu, finalist la Românii au talent, a strălucit la Vocea României 2024, întorcând toate scaunele antrenorilor și stârnind un duel de replici între aceștia.
armand calinescu jpg
Detaliile neștiute ale asasinării lui Armand Călinescu, premierul român ciuruit de 20 de gloanțe!
Ziua de 21 septembrie 1939 a scris o pagină neagră în cartea de istorie a României. Totul se întâmpla la doar trei săptămâni după ce norii celei de-a doua conflagraţii mondiale se adunau deasupra Europei.
Rachete hipersonice - imagine de la parada de ziua marinei în Rusia FOTO Profimedia
Misterul disparițiilor cercetătorilor ruși. Rachetele hipersonice și temerile lui Putin
În ultimii șase ani, 12 cercetători ruși implicați în dezvoltarea rachetelor hipersonice au fost arestați, iar unii au dispărut fără urmă. Aceste arestări, acuzații de spionaj afectează grav colaborarea internațională în știință, în timp ce temerile lui Putin de scurgeri de informații se amplifică.
casa modulara dwelli jpg
Cum să devii proprietarul unei case fără corvoada creditului sau a șantierului. Soluția o au doi români
Doi români îndeplinesc dorințe în 30 de zile. Pentru cei care își doresc o casă a lor, dar nu au bani, se tem de credit și de corvoada construirii unei locuințe clasice,
antrenament soldati nord coreeni/ FOTO:AFP
Antrenament draconic. Soldați nord-coreeni sparg pietre pe corpul unui camarad
Coreea de Nord a difuzat o fotografie cu soldați musculoși, la bustul gol, care sparg cărămizi cu barosul pe corpul și capul unui camarad.
Vocea României, din nou lider de audiență la PROTV
Ea va câștiga Vocea României 2024? Cine e tânăra care a cucerit toată țara: „Cea mai bună voce pe care am auzit-o în acest sezon”
În ediția de aseară a emisiunii „Vocea României”, Raluca Moldoveanu a făcut un adevărat spectacol. Tânăra a impresionat atât publicul, cât și pe jurați cu interpretarea piesei „Mother”. Antrenorii sunt de părere că poate fi unul dintre potențialii câștigători al marelui trofeu.
premierul Marcel Ciolacu  Foto Gov ro jpg
Marcel Ciolacu, viral pe TikTok în timp ce mânca de la McDonald's. „Cum să-ți dau cheesburgerul meu?!”
Un scurt clip video care-l înfățișează pe premierul Marcel Ciolacu mâncând de la McDonald's a ajuns viral pe Tik Tok, strângând mii de inimioare și sute de comentarii.