8 Martie însîngerat

Publicat în Dilema Veche nr. 685 din 6-12 aprilie 2017
8 Martie însîngerat jpeg

Nu cred c─â ╚Ťi-am scris multe scrisori c├«nd eram mic ╚Öi nu locuiam ├«mpreun─â. Pentru c─â nu cred c─â sim╚Ťeam nevoia, pentru c─â m─â temeam de tine ╚Öi fascina╚Ťia nu se activa dec├«t la distan╚Ť─â. Nu-mi amintesc de nici o scrisoare pe care s─â ╚Ťi-o fi scris, doar poezii. Pe care cred c─â le-am scris ca s─â te seduc, a╚Öa s-ar spune psihanalitic. Dar nu te-am sedus, pentru c─â niciodat─â nu te-ai a╚Öezat la distan╚Ťe omene╚Öti fa╚Ť─â de mine, erai c├«nd sufocant─â, violent─â ca orice obiect care-╚Ťi intr─â ├«n carne, c├«nd at├«t de departe ├«nc├«t nu se inventase o unitate de m─âsur─â pentru dep─ârtarea aia.

Cred c─â patetismul e atmosfera natural─â ├«n care comunic─âm noi doi. A╚Ö vrea uneori s─â fiu beckettian ca Sorin Ghergu╚Ť, dar nu pot, c─â m-ai formatat a╚Öa, nu pot fi dec├«t patetic. Patetismul meu e cumva antipatetic, pentru c─â tu e╚Öti bun─â s─â intri ├«n cartea aia a lui Hugo Friedrich, despre categoriile negative ale liricii moderne. Nu e un patetism retoric victor-hugolian sau liicenian, e cumva o expresie a ceea ce m─â roade ╚Öi ce nu pot s─â ├«ncerc altceva dec├«t s─â uit. Patetism antipatetic ╚Öi pentru c─â exerci╚Ťiul ─âsta e pe jum─âtate fals, pentru c─â e pus ├«n scen─â. Eu nu-╚Ťi scriu o scrisoare ╚Ťie, ci s├«nt invitat pe o scen─â pe care urc textul ─âsta pentru ca lumea s─â-l vad─â ╚Öi s─â se lase p─âtruns─â de vreo emo╚Ťie. E un fel de pis aller al unei poezii, ╚Öi ╚Ötii bine c├«te poezii am tot scris p├«n─â c├«nd C─ârt─ârescu mi-a zis c─â-s modernist ╚Öi nu m-am g├«ndit s─â trec ╚Öi eu la proz─â (scrisesem priz─â adineauri, uite c─â nu ╚Öterg).

Dar cum s─â fiu poet, c├«nd din partea ta nu veneau dec├«t valuri de gotic: muzic─â dat─â tare c├«nd eram mic, Klaus Schul┬şze mai ├«ncolo, cuv├«ntul ÔÇ×metafizic─âÔÇť, de care habar n-aveam, aflat pe la 9 ani, multe ╚Ťipete, fric─â bolnav─â de boal─â, interdic╚Ťie de la orice papa bun ÔÇô dulce, fructe, lapte, dracu-lacu (mai ╚Ötii cum te p─âc─âleam ╚Öi beam Pepsi la Neptun f─âr─â s─â ╚Ötii, ╚Öi ce scandal f─âceai c├«nd aflai?). Aveai un jurnal prin anii 1990, am citit c├«teva pagini din el ╚Öi m-am speriat pentru totdeauna, de╚Öi nu eram ├«nc─â thanatofob, thanatofob am ajuns dup─â ce-am v─âzut via╚Ťa lui Mitterrand pe TF1, pe c├«nd se d─âdeau francezii pe cablu. Cred c─â e mai bine c─â n am ├«nv─â╚Ťat german─â de la tata, cine ╚Ötie ├«n ce hal ajungeam. Franceza e mai disciplinat─â, mai politicoas─â, mai re╚Ťinut─â, te ├«nva╚Ť─â afecte ╚Ťinute la cutie, te exaspereaz─â uneori, da-i mai bine a╚Öa. ├Än francez─â nu po╚Ťi scrie poezie ÔÇô ce banalitate! ÔÇô ╚Öi bine c─â mi-a trecut repede.

N-o mai lungesc, c─â am un num─âr de semne de respectat. S─â spun ce cred eu despre tine, a╚Öa, ca persoan─â public─â? Nu trebuie s─â te superi c─â circuli mai pu╚Ťin ca altele, cultural adic─â. Tu nu prea ie╚Öi din cas─â, nu vorbe╚Öti limbi str─âine, n-ai tropisme consecvente, te cer╚Ťi foarte u╚Öor ╚Öi ai noroc c─â e╚Öti femeie, intri-n paradigma femeie aprig─â, demonica angela, b─ârba╚Ťii te iart─â, pu╚Ötoaicele te admir─â ÔÇô unele. Dar po╚Ťi trece peste frustrarea de a nu fi mainstream. Sigur, e mai b─ânos s─â fii main┬şstream, dar ce poet mare a fost mainstream una-dou─â? Ca femeie, e╚Öti minor─â din capul locului. Numai Ana Blandiana face excep╚Ťie, dar ea f─âcea ╚Öi-n anii ÔÇÖ60, ea era f─âcut─â s─â fie mainstream. Ar fi fost altceva s─â ╚Ötii englez─â, asta-i via╚Ťa, r─âm├«i aici ├«n Rom├ónica, bei un ceai ├«n diminea╚Ťa poe╚Ťilor, e╚Öti ├«n istoria critic─â, te mai cheam─â cineva la c├«te un eveniment cool, poate scrii ╚Öi-ntr-o carte din aia gen De-a ce m─â jucam c├«nd eram mic, s─â spui cum b─âgai cuie pe post de ace de sering─â ├«n bra╚Ťele pu╚Ötilor ├«ndr─âgosti╚Ťi de tine c├«nd v─â juca╚Ťi de-a doctorul. Ai o vag─â intui╚Ťie a cool-ului, trebuia s─â-l cuno╚Öti pe a.l.╚Ö., dar tu e╚Öti dincolo de ┬şcool, stai lini╚Ötit─â, cool e la C─ârture╚Öti ├«n pivni╚Ť─â, nu ├«n subterane mentale. Deci cred c─â e╚Öti o mare poet─â marginal─â, cu orgolii, faze care-s ba amuzante, ba enervante, har Domnului c─â nu ╚Ötii s─â umbli pe net ╚Öi c─â nu ai tu pagin─â de Facebook personal─â, te ╚Öi vedeam hater (╚Ötiu c─â nu ╚Ötii ce-i aia, ├«╚Ťi explic acas─â, aici s├«ntem la Dilema ╚Öi lumea ╚Ötie). A, faci torturi bune, dar mi se pare tipic ╚Ťie c─â supa e ba fierbinte, ba rece c├«nd vin la mas─â. La urma urmei, o sup─â numai bun─â de m├«ncat ar fi banal─â. 

Alexandru Matei este eseist. Cea mai recentă carte publicată: O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), Editura Curtea Veche, 2013.

Foto: Rene Adamos, flickr

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.