5 întrebări pentru Andrei NEGUŢ

Publicat în Dilema Veche nr. 88 din 22 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cum ţi se pare toată această discuţie (susţinută de presă, de televiziuni) pe tema "ne fug inteligenţele de acasă"? E justificată? E o falsă problemă?... Simt că presa, şi implicit societatea, au căpătat un complex în legătură cu problema asta. Sîntem complexaţi de vecinii noştri mai mari, mai ales de SUA şi UE, care au posibilităţi considerabil mai mari ca ale noastre. De fapt, simt că românul şi-a creat o viziune utopică a Vestului, care a generat o frustrare ce se resimte şi în această "teamă", că valoarea se scurge din România. De fapt, asta e departe de adevăr, fiindcă inteligenţa este o trăsătură a întregului popor şi a culturii noastre, şi de aceea nu depinde atît de crucial de cîţiva indivizi. Şi apoi, de ce am ţine aceste creiere aici dacă e clar că nu-şi pot realiza întregul potenţial (din evidente lipsuri materiale)? Simt că e o notă de "să moară capra vecinului" în reticenţa asta de a lăsa "creierele" să se ducă la vecinii mai înstăriţi. Dar, după mine, importanţa acestui fenomen a fost escaladată prea mult, şi nu este o problemă atît de mare precum pare. Eşti una dintre "inteligenţele fugite", stai de cîţiva ani la studii în SUA. Cum simţi şi cum gîndeşti această plecare? În primul rînd, nu sînt o "inteligenţă fugită", cel mult plecată temporar. N-am nici o idee despre cum şi unde îmi voi petrece viaţa, şi foarte probabil că n-o voi petrece pe toată într-un singur loc. Totuşi, prima plecare n-a fost tocmai uşoară, fiindcă sînt destule lucruri care mă leagă de România, de la familie şi prieteni, pînă la amintiri şi felul cum se simte viaţa în România. Trebuie să mărturisesc că ţara noastră are un farmec pe care nu l-am perceput în SUA. În ce constă acest farmec? Şi cum ai trăit "şocul cultural" al adaptării la modul de viaţă american? Nici mie nu mi-e prea clar ce este acest "farmec". Dar cred că este produs de faptul că în România totul este nesigur şi în schimbare, pe cînd în SUA sistemul funcţionează, ca în prezent, de zeci de ani. Aici examenele şcolare se schimbă cel mult o dată la 20 de ani, şi nu apare cîte o schimbare de fond o dată la 2 ani, ca la noi; aici marile probleme ale societăţii lor sînt inegalitatea între sexe şi căsătoria între homosexuali, nu foametea şi sărăcia, ca la noi. Aşadar, America mi se pare prea "ordonată" pentru gustul meu, pe cînd "haosul" din România este mult mai pitoresc şi interesant. Iar cel mai puternic aspect al şocului cultural sînt oamenii, care mi s-au părut mai superficiali şi mai artificiali decît românii. De asemenea, ei sînt o masă foarte omogenă de oameni, iar proporţia celor care ies din tipare de la ei este considerabil mai mică decît în România. În era Internetului şi a globalizării, asemenea plecări (la studii, la doctorat, pentru a lucra cîţiva ani în altă ţară) mai pot fi privite dramatic, aşa cum erau "plecările definitive" pe vremea comunismului? În nici un caz nu trebuie să percepem aceste "călătorii" ca pe nişte exiluri. Eu pot oricînd să sar într-un avion şi să vin pînă în ţară, dacă îmi doresc, şi simt că încă am libertatea materială şi psihică pentru a face acest lucru. Aşadar, privesc orice plecare cu optimism şi cu suficientă speranţă. Cum te simţi (şi cum vă simţiţi voi, "olimpicii României") ca "personaje" cărora toată lumea le dă atenţie cîteva zile pe an? Sincer, eu nu prea simt nici acele "cîteva zile pe an" în care sîntem băgaţi în seamă de societate. Aceste lucruri contează destul de puţin pentru mine, iar olimpiadele au devenit de mult un scop în sine, şi nu un mijloc de a atrage atenţia altora. Nu mă interesează să apar în ziare (nici nu mă deranjează, evident, dar nu mi-aş bate capul pentru asta), deoarece pentru mine matematica este ceva mult mai important decît aceste mici "glorii". Andrei Neguţ a fost membru al lotului olimpic de matematică şi a cîştigat medalia de aur la Olimpiada Internaţională 2004. În prezent este student la Universitatea Princeton şi a cîştigat un premiu important la "Concursul Putnam", cel mai important concurs de matematică din SUA.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.