2019, anul în care China a pierdut tot în România

Publicat în Dilema Veche nr. 861 din 8 - 14 octombrie 2020
2019, anul în care China a pierdut tot în România jpeg

La începutul anului 2019, China era vedeta geostrategică incontestabilă a planetei: o economie în creștere (prima a lumii în cîțiva ani, spuneau experții), investiții militare fără precedent, ambiții cosmice (la propriu).

În România, China avea atunci în portofoliul de promisiuni reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, o autostradă în plan și preluarea viitoarei rețele 5G naționale.

Un an mai tîrziu, însă, dragonul chinez gîfîia, istovit de loviturile comerciale ale președintelui american. Și pandemia de COVID-19 se instala la Wuhan, neștiută, cînd lumea întreagă abia își revenea din mahmureala intrării în 2020.

Nici în România nu a avut China mai mult noroc: alegerile l-au păstrat la putere pe președintele Klaus Iohannis, semnatarul unui pact cu Donald Trump, document menit să scoată Huawei din lupta pentru 5G. Guvernul liberal instalat în toamna lui 2019 a făcut restul: fără sino-bani la Cernavodă și pe autostradă.

Acum, așadar, care este influența economic-strategică a Chinei în România? O scurtă istorie a ultimelor decenii ne dă cîteva indicii.

Relațiile foarte strînse cu China au fost construite în perioada comunistă a României (1945-1989). Firesc din punct de vedere ideologic, urmașul Partidului Comunist Român, adică actualul Partid Social-Democrat, a fost mult mai sensibil la legătura cu marea putere asiatică decît politicienii de la București de alte orientări ideologice.

Un prim val al afacerilor chineze a venit peste tînărul capitalism românesc în anii ʼ90, cît timp România a fost condusă de Ion Iliescu, un fost membru al Partidului Comunist Român condus de Nicolae Ceaușescu pînă la execuția sa, în decembrie 1989.

În mandatul de premier al social-democratului Adrian Năstase, inclusiv acesta a beneficiat de avantajele comerciale oferite de China, în interes personal: un dosar penal pe numele lui Năstase menționează că acesta a cumpărat cantități impresionante de bunuri din China, din bani fără justificare legală, inclusiv un cal din ceramică în mărime naturală.

Dar următorul premier pe care PSD l-a impus, Victor Ponta, a fost cel mai activ în a promova interesele economice chineze: a promis că va ceda reactoarele 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă unei companii de stat din China, a încheiat un memorandum prin care Huawei ar fi participat la proiecte publice strategice în comunicații și, în general, a promis că deschide cu totul economia României oportunităților venite pe filiera Beijing.

Aflat în 2013 în vizită la Beijing la invitația omologului chinez Li Keqiang, Ponta a cerut încheierea unui parteneriat strategic cu China: „Noi am propus, în cursul întîlnirilor şi cu preşedintele, şi cu prim-ministrul, ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care îl are România, acela de Parteneriat strategic. Sînt cîteva ţări cu care avem un parteneriat strategic şi ne-am dori – anul viitor sînt 65 de ani de relaţii diplomatice – să avem un parteneriat strategic şi cu China. Un asemenea parteneriat strategic presupune multe domenii, pornind de la colaborarea politică, evident cea economică este cea de substanţă, dar şi cea culturală, educaţie şi alte domenii. (...) Şi preşedintele, şi prim-ministrul au spus că apreciază foarte mult această propunere, că o văd cu ochi foarte buni şi că, evident, intrăm în procedura de analiză, o procedură diplomatică standard pentru a o finaliza”.

Propunerea a stîrnit rumoare la București și în cancelariile occidentale, România avînd un parteneriat strategic cu SUA și fiind membră NATO.

Un alt premier social-democrat care a impulsionat relațiile economice româno-chineze a fost Viorica Dăncilă (2018-2019). Considerată doar o marionetă a fostului șef al PSD Liviu Dragnea, fără putere politică reală, Dăncilă a fost consiliată și controlată de consilieri extrem de apropiați de China. Unul dintre aceștia, Florea Voinea, potrivit presei de la București, l-a cunoscut pe actualul premier chinez Li Keqiang cînd ambii erau membri ai Tineretului Comunist (din România, respectiv China). Într-un interviu pentru Radio România Internațional, secția chineză, Voinea și-a arătat întreaga admirație pentru China: „Dacă mergi să vizitezi Shenzhenul, cu Huawei și ZTE, să vezi ce au făcut acolo… centrala lor atomică, cu cîte grupuri funcționează acolo… Au ridicat orașe noi, nu îți vine să crezi că pe pămînt pot fi și aceste construcții (…). Pentru mine este o enigmă de ce noi nu am continuat colaborarea cu China, de ce nu colaborăm cu ei și de ce nu realizăm proiecte împreună cu ei. Vă mărturisesc că Zhang Gaoli a spus, acum patru-cinci ani, că pentru ei nu este o problemă să sprijine dezvoltarea României, ne pot împrumuta chiar fără garanții guvernamentale și putem să plătim cu orice. Or, cînd ai o asemenea ofertă și nu o fructifici, mărturisesc că nu știu care sînt cauzele”.

Evenimente relevante pe plan mondial în a doua parte a lui 2019, însă, au blocat avîntul afacerilor strategice chineze în România. După o întîlnire la Washington în august 2019 între președintele român, Klaus Iohannis, și cel american, Donald Trump, Casa Albă a publicat o declarație comună în care se arată că cele două țări „caută să evite riscurile de securitate care vin la pachet cu investițiile chineze în tehnologie 5G”. Ca urmare a înțelegerii de la Washington, s-a semnat un memorandum care îngreunează accesul Huawei la construirea rețelei 5G în România.

În decembrie 2019, după un summit al NATO la Londra, în declarația finală s-a regăsit un pasaj care subliniază o relație ambivalentă a Alianței cu China: „Recunoaștem că influența din ce în ce mai mare a Chinei și strategiile internaționale ale acestei țări prezintă și oportunități, dar și provocări, pe care va trebui să le luăm în considerare împreună ca Alianță”.

În noiembrie 2019, premier al României a devenit Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal, partidul care l-a sprijinit pe Klaus Iohannis să cîștige un al doilea mandat de președinte al țării. Pentru Nicolae Vasilescu, președintele Camerei de Comerț și Industrie România-China, aceste mutări politice au fost un dezastru. „Toate investițiile strategice cu China au fost stopate de guvernul PNL”, a spus Vasilescu (potrivit proiectului „Centura chineză din jurul Mării Negre” al Asociației LINX) referindu-se la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, la autostrada Comarnic-Brașov și la licitația pentru rețeaua 5G.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, pare să confirme că, în lipsa concretizării acestor investiții-mamut, influența chineză este redusă în economia României. „Am tot văzut în spaţiul public o multitudine de delegaţii chineze care vin în România. Fiecare coleg de-al meu, din fiecare judeţ, a primit zeci, dacă nu sute de delegaţi ai Chinei în decursul anilor, dar, din păcate, iată că, deşi am avea multe pretenţii de la dînşii, China se situează sub suta de milioane de euro investiţii directe în România. Într-adevăr, în spaţiul mediatic sînt foarte activi, foarte prezenţi. Inclusiv demnitarii noştri călătoresc cîteodată mai des în China decît în Statele Unite, dar asta este realitatea, China este sub suta de milioane (de euro investiţii străine directe în România)”, spunea Daraban în octombrie 2019.

Potrivit veniturilor obținute în anul fiscal 2018, cele mai importante companii chineze din România sînt: COFCO, care se ocupă de comerț cu cereale (3,9 miliarde de lei – 900 de milioane de euro), Pirelli Tyres Romania – anvelope (2,6 miliarde de lei – 578 de milioane de euro), Huawei (1,9 miliarde de lei – 420 de milioane de euro), Smithfield și firmele de porci pe care le deține (1,5 miliarde de lei – 333 milioane de euro).

O mențiune merită și compania Sinohydro Corporation Ltd, singurul constructor de infrastructură chinez cu contracte în România (două de peste 500 de milioane de lei fără TVA, cumulat).

Nici o piesă, deci, din mărețul mahjong chinez de stat nu a rămas la locul ei în România, în ciuda unor eforturi politice de cîteva decenii. Însă chinezii sînt răbdători.

Cătălin Prisacariu este jurnalist, redactor-șef adjunct la Newsweek România.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

accident mures news ro jpg
Impact nimicitor în Mureș. Patru persoane aflate într-o mașină au decedat după ce s-au ciocnit cu un TIR
Patru oameni au decedat într-un accident rutier dintre o mașină și un camion în Gorneşti, judeţul Mureş.
rodica si beni jpg
ONG-istului Beniamin Lup, bănuit că ar fi criminal în serie, după ce două dintre soțiile lui au murit în condiții suspecte. Anchete în România și Republica Moldova
Libertatea a desfășurat o investigație amănunțită legată de circumstanțele suspecte în care au murit cele două soții ale lui Beniamin Lup, un activist și cofondator al unor organizații de combatere a traficului de persoane.
Screenshot 2024 11 03 165330 png
„România merită mai mult decât bani furați cu portbagajul”. USR și-a prezentat planul de țară
USR a organizat, duminică, prezentarea programului de guvernare, eveniment la care a fost prezent și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.
Jethro Tull pisici Facebook The Paw Project jpeg
Ian Anderson, solistul trupei Jethro Tull, promovează un ONG pentru pisici din Oradea. „Noi sprijinim aceste inițiative”
Solistul trupei Jethro Tull, Ian Anderson le recomandă fanilor printr-o înregistrare, să susțină activitatea unui ONG orădean numit „Prietenii pisicilor”, scrie Bihoreanul.
banner Mihai Albu png
Prima reacție a lui Mihai Albu, la aflarea veștii că Mike, viitorul soț al Iuliei, i-ar prelua numele de familie: „Mihai Albu designerul este unul singur!”
Prima reacție a lui Mhai Albu, după ce Iulia Albu a precizat că viitorul ei soț i-ar putea prelua numele de familie
Atac cu drone asupra Kievului FOTO PROFIMEDIA
Atacuri masive cu drone asupra Kievului în ultimele 48 de ore. Experții trag un semnal de alarmă
Rusia a lansat atacuri aeriene asupra Kievului de sâmbătă dimineața până duminică devreme, cu o pauză de doar șase ore, relatează Kyiv Post.
banner loredana groza png
Bărbatul celebru pe care l-a iubit Loredana Groza. În prezent este căsătorit cu o cunoscută prezentatoare TV
În anii tinereții sale, Loredana Groza s-a iubit cu liderul formației Direcția 5. Relația lor a ținut ocupate primele pagini ale ziarelor, cei doi afișându-se public la orice eveniment. Deși acum ambii au vieți separate, Marian Ionescu a făcut o serie de declarații despre fosta lor relație.
FOTO Captură Google
Alertă cu bomba în ziua alegerilor din Moldova. Traficul pe podul Râbnița-Rezina a fost oprit din cauza unei cutii suspecte
Traficul pe podul Rîbnița-Rezina a fost sistat din cauza unei alerte cu o cutie suspectă, al cărei deținător refuză să coopereze cu Poliția.
Maia Sandu și Alexandr Stoiangolo colaj Adevarul Facebook jpeg
Averile candidaților din Republica Moldova: Maia Sandu, apartament de 74 mp. Stoianoglo, o casă și două apartamente
Jurnaliștii de la Ziarul de gardă au analizat averile celor doi candidați dar și interesele lor financiare.